Eroarea lui Petru Kaufman. Cronica fraților hutteriți (277)

23 Aprilie 2017

       Dar trebuia ca biserica Domnului să fie ispitită în fiecare mod de către diavolul și copiii săi. Problema spinoasă cu Rudolf, Burkhard și Christoph a determinat câțiva membrii ai comunității să se întoarcă împotriva bătrânilor prin abuz și sfidare. Plini de îngâmfare, se imaginau mai înțelepți și mai credincioși ca oricine altcineva. Ei au declarat că economisirea banilor nu era nimic altceva decât mamonă și zgârcenie și arăta o lipsă de încredere în Dumnezeu, că bătrânii și întreaga frăție și-au rupt legământul lor și au părăsit calea cea bună și că biserica nu mai era aceeași ca cea de pe vremea lui Iacob Hutter. Ei doreau să se întoarcă la prima viziune, să reinstaleze vechile pietre de hotar și să reconstruiască Biserica Hutterită din ruine. Aceia care au preluat conducerea erau trei croitor și doi țesători, șef printre ei fiind Petru Kaufman, un croitor originar din Lothringen. O persoană dificilă și încăpățânată, el fusese exclus de câteva ori pentru viața sa hedonistică și iresponsabilă.

      Petru Kaufman pretindea că înțelege secrete ale Scripturii și a prorocit din cărți stranii, în special împotriva papalității, prezicându-i căderea în anul 1620, când va veni un împărat luteran. De asemenea ne-a avertizat că biserica noastră se afla în pericol de prăbușire și dizolvare. El și susținătorii săi au avut îndrăzneala să spună că singurul Dumnezeu în care credeam era Sfântul Împărat Roman, un lucru care nici măcar evreii neconvertiți nu spuneau despre noi. Din răutatea inimilor lor, au atacat biserica și bătrânii cu multe alte minciuni și acuzații fără sens pe care chiar nu puteau să le dovedească. Citește restul acestei intrări »


Protejat: Jurnal de Israel, ziua 5

22 Aprilie 2017

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:


Înțelepciunea are nevoie de timp, Vasile Ernu

22 Aprilie 2017

Îl citesc cu drag pe Ernu, de când i-am citit cartea și am scris despre ea.
Acum suntem în Israel și stăm strâmt cu timpul, dar nu m-am răbdat să nu citesc azi-dimineață articolul lui despre bătrâni.
E aici: Unde ne sunt bătrânii …?
Îl citesc cu drag pe Ernu, îmi pare un Timotei care încă nu a întâlnit un Pavel, să plângă pentru el, până plânge și el.
Înțelepciunea are nevoie de timp…iar timpul a fost monetizat de mult  și cu inconștiență ambalat în toate buzunărelele geamantanelor agendelor noastre.
Citiți dacă aveți vreme că e băiat bun…și rugați-vă pentru el să se pocăiască.
Vai de bisericile fără bătrâni…e verdictul lui și mare dreptate are.
Cei tineri fiți supuși celor bătrâni…asta e rânduiala biblică.
Rânduiala omenească este ca bătrânii rămași fără pastor să-și aducă unul proaspăt de la seminar.
O lume cu sus-un jos. Citește restul acestei intrări »


”…acele persoane care au informat cu privire la ascunzătorile banilor ar trebui să fie reinstituiți în vechile lor funcții și autoritate, din moment ce câștigaseră favoarea Maiestății Sale” Cronica fraților hutteriți (276)

22 Aprilie 2017

      Chiar în momentele acestea grele, nu exista un păstor care să supravegheze întreaga biserică, astfel că atuncea când prizonierii eliberați au ajuns la Neumühl în ziua următoare, câțiva bătrâni s-au adunat. Ca să înceapă de undeva, le-au ascultat întreaga și jalnica istorisire a lui Rudolf, Burkhard și Christoph. Din moment ce niciunuia nu i se putea oferi înapoi slujba anterioară, li s-a oferit însărcinarea (în special lui Rudolf și Burkhard) de a-i spune cardinalului că doreau să renunțe la slujbele lor, astfel încât biserica să nu fie trasă la răspundere pentru aceasta. Apoi, la vremea potrivită, întreaga chestiune va fi reluată. Au acceptat această decizie de bună voie, iar Rudolf și Burkhard au mers la cardinal la Brünn. Dar cardinalul s-a arătat neînduplecat. A insistat ca amândoi să fie reinstituiți în vechile lor funcții; orice altceva mai prejos ar fi însemnat sfidare a Maiestății Sale Împărătești și nu va rămâne nepedepsită. A făcut astfel de amenințări de câteva ori. Mai târziu, când câțiva frați au fost trimiși la el la Nikolsburg la cererea sa, el le-a arătat o scrisoare scurtă, scrisă chiar de mâna împăratului și pecetluită cu inelul cu sigiliu al împăratului și i-au lăsat să o citească ei pentru ei. În ea se spunea că acele persoane care au informat cu privire la ascunzătorile banilor ar trebui să fie reinstituiți în vechile lor funcții și autoritate, din moment ce câștigaseră favoarea Maiestății Sale. Citește restul acestei intrări »


Jurnal de Israel, ziua 4

21 Aprilie 2017

Azi nu prea am ce scrie, a fost o zi de călătorit.

De fapt nu chiar, azi am văzut Ierusalimul, Marea moartă.

Dimineață, la Elat m-am trezit primul și am plecat la un magazin să cumpăr pentru micul dejun.

Aici e altă lume, la intrare în Mall, toată lumea trece prin filtru ca la aeroport, la supermarket era paznic cu pistol, pe șosea la intrare în Elat, barieră cu militari, era deschisă, nu ne-a oprit.
Dar e o senzație de siguranță, nu te simți deloc amenințat, e normal.
La micul dejun am citit Psalmii 85, 86, 87 și 88.
”Nimic nu seamănă cu lucrările tale.” Psalmul 86:8
Și am avut ocazia să vedem acest lucru pentru că am mers la Coral World.
Vă las aici un filmuleț:

pozele mele nu prind frumusețea de culori.
Am fost la mai multe Acvarii în lume, unul în Creta era mare sau în Pigeon Forge (USA) dar acesta cu posibilitatea de a vedea sub apă direct în mare coralii, mi s-a părut cel mai tare.
Repetam continuu ce citisem dimineața:”nimic nu seamănă cu lucrările Tale”.
Mașina ne-a așteptat cu 45 de grade
elat3
deși afară erau ”doar” 38.
Citește restul acestei intrări »


”Maiestatea Sa era determinată să distrugă comunitățile dacă cei patru, în special Rudolf și Burkhard, nu vor fi reinstituiți în respectivele lor slujbe.” Cronica fraților hutteriți (275)

21 Aprilie 2017

       Când a auzit contele răspunsul acesta și a văzut că frații nu erau intimidați de amenințările sale, și-a schimbat strategia și a devenit chiar prietenos. A stat peste noapte la Neumühl și a poruncit ca săpatul să continue ziua următoare, dar nu au găsit nimic. A venit înapoi la casă să își ia rămas bun, dând mâna cu mulți frați și mulțumindu-le pentru găzduire și ospitalitate. Nu a manifestat vreun semn de mânie pentru că nu a găsit banii. A pornit înspre Nikolsburg cu un foarte nefericit și înfricoșat Burkhard, care își regreta cu amar propria sa nebunie.

     Trei zile mai târziu, pe 26 august, ticălosul Allanz a sosit, sperând să primească multe laude prin găsirea banilor. A apărut neanunțat la Stiegnitz cu patru căruțe și câțiva călăreți și muschetari, dar fără vreun prizonier. El și gloata lui s-au oprit la casa preotului din Stiegnitz, dar au venit la comunitatea noastră pentru cină. Acolo a născocit altă minciună: vruse să ajungă la Trebitsch (Třebíč) dar s-a rătăcit pe câmpuri și s-au pomenit la Stiegnitz. Devreme în dimineața următoare și-a prezentat fraților scopul său adevărat cu claritate. A prezentat scrisori cu porunci de la împărat să sape după bani la Stiegnitz și prin căpitanul de la Wischenau le-a poruncit țăranilor să vină și să sape. Astfel că el a mers cu țăranii în ferma noastră de la Stiegnitz, unde pentru mulți ani existase înainte o cabană a unui tăietor de lemne și unde mai rămăsese o podea de pământ și un zid cu o fereastră. Acolo, țăranii au fost puși să sape ca parte a clăcii lor. Citește restul acestei intrări »


Jurnal de Israel, ziua 3

21 Aprilie 2017

Azi am ajuns la Elat.
Am vrut să facem tot Israelul ”de la Dan până la Beer Șeba”, așa cum era convocat poporul în vechime.
Să vedem relieful țării, clima, vânturile, să știm mai pe urmă când citim, fiecare loc pe unde e.
La Dan, lângă Hermon fusesem alaltăieri.
Iar Beer-Șeba e la marginea pustiei.
Era păcat să mergi la Beer-Șeba și să nu faci și Neghevul (sudul-pustia), ”partea de miazăzi”.
Așa că astăzi n-am avut un scop să ajungem undeva anume, scopul a fost călătoria în sine, mersul, așa cum e și viața, un mers…un zbor.
Am plecat la 8.45 din Haifa, de pe Carmel cu prietenul și ruda noastră care și-a dedicat 4 zile să ne însoțească prin acest micro-exod din rutină.
Și pentru el și pentru noi.
Am beneficiat de vechimea lui în Israel și mai ales de cunoștințele lui printre creștinii români (mulți) de aici, majoritatea evrei români.
Lângă mare, la ieșirea din Haifa am intrat într-o benzinărie să ne bem cafeaua.
Este aici un lanț de cafenele ”Aroma”.
Se vedea în spate Carmelul.
carmel
Ziua se anunța senină și caldă, la Elat: 35 de grade.
Citește restul acestei intrări »