2300 de seri și dimineți, anul 1967: împlinirea unei profeții Biblice

24 septembrie 2015

333+1967=2300
În 333 î.H. Alexandru cel mare l-a bătut pe Darius persanul, începe numărătoarea celor 2300 de ani, conform Daniel 8.
Ce s-a întâmplat când au expirat cei 2300 de ani?
Evreii au cucerit Ierusalimul în războiul de șase zile.
Profețiile sunt clare, vreți să le vedeți?
Citiți întreaga explicație de mai jos!
Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până se vor împlini vremurile neamurilor.” Domnul Isus
Până când va fi călcat în picioare sfântul Locaş şi oştirea?“ Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi…profetul Daniel

He-Goat-Vs-Ram.jpg

Text de citit: Daniel 8

1. În anul al treilea al domniei împăratului Belşaţar, eu, Daniel, am avut o vedenie, afară de cea pe care o avusesem mai înainte.
2. Cînd am avut vedenia aceasta, mi s-a părut că eram la capitala Susa, în ţinutul Elam; şi în timpul vedeniei mele, mă aflam lîngă rîul Ulai.
3. Am ridicat ochii, m-am uitat, şi iată că într-un rîu stătea un berbece, şi avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decât celălalt, şi cel mai înalt a crescut cel din urmă.
4. Am văzut cum berbecele împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte şi spre miazăzi; nici o fiară nu putea să-i stea împotrivă şi nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mână; ci el făcea ce voia, şi a ajuns puternic.
5. Pe cînd mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un ţap de la apus, şi a cutreierat toată faţa pământului, fără să se atingă de el; ţapul acesta însă avea un corn mare între ochi.
6. A venit până la berbecele care avea coarne, şi pe care-l văzusem stând în rîu, şi s-a repezit asupra lui cu toată puterea lui.
7. L-am văzut cum s-a apropiat de berbece, s-a aruncat încruntat asupra lui, a izbit pe berbece, şi i-a frânt amândouă coarnele, fără ca berbecele să i se fi putut împotrivi; l-a trântit la pământ, şi l-a călcat în picioare, şi nimeni n-a scăpat pe berbece din mâna lui.
8. Ţapul însă a ajuns foarte puternic; dar când a fost puternic de tot i s-a frânt cornul cel mare. În locul lui au crescut patru coarne mari, în cele patru vânturi ale cerurilor.
9. Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit, şi spre ţara cea minunată.
10. S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a doborât la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele, şi le-a călcat în picioare.
11. S-a înălţat pînă la căpetenia oştirii, i-a smuls jertfa necurmată, şi i-a surpat locul locaşului său celui sfânt.
12. Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ, şi a izbutit în ce a început.
13. Am auzit pe un sfânt vorbind; şi un alt sfânt a întrebat pe cel ce vorbea: „În câtă vreme se va împlini vedenia despre desfiinţarea jertfei necurmate şi despre urâciunea pustiirii? Până când va fi călcat în picioare sfântul Locaş şi oştirea?
14. Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi sfântul Locaş va fi curăţit!“
15. Pe când eu, Daniel, aveam vedenia aceasta, şi căutam s-o pricep, iată că înaintea mea stătea cineva, care avea înfăţişarea unui om.
16. Şi am auzit un glas de om în mijlocul râului Ulai, care a strigat şi a zis: „Gavrile, tâlcuieşte-i vedenia aceasta.“
17. El a venit atunci lângă locul unde eram; şi la apropierea lui, m-am înspăimântat, şi am căzut cu faţa la pământ. El mi-a zis: „Fii cu luare aminte, fiul omului, căci vedenia priveşte vremea sfârşitului!“
18. Pe când îmi vorbea el, am căzut cu faţa la pământ leşinat. El m-a atins, şi m-a aşezat iarăşi în picioare în locul în care mă aflam.
19. Apoi mi-a zis: „Iată, îţi arăt ce se va întâmpla la vremea de apoi a mâniei, căci vedenia aceasta priveşte vremea sfârşitului.
20. Berbecele, pe care l-ai văzut, cu cele două coarne, sunt împăraţii Mezilor şi Perşilor.
21. Ţapul însă este împărăţia Greciei, şi cornul cel mare dintre ochii lui, este cel dintâi împărat.
22. Cele patru coarne cari au crescut în locul acestui corn frânt, sunt patru împărăţii, care se vor ridica din neamul acesta, dar care nu vor avea atâta putere.
23. La sfârşitul stăpânirii lor, când păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără ruşine şi viclean.
24. El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuşi; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici şi chiar pe poporul sfinţilor.
25. Din pricina propăşirii lui şi izbândirii vicleniilor lui, inima i se va îngâmfa, va pierde pe mulţi oameni cari trăiau liniştiţi, şi se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâini omeneşti.
26. Iar vedenia cu serile şi dimineţile, de care a fost vorba, este adevărată. Tu, pecetluieşte vedenia aceasta, căci este cu privire la nişte vremi îndepărtate.
27. Eu, Daniel, am stat leşinat şi bolnav mai multe zile; apoi m-am sculat şi mi-am văzut de treburile împăratului. Eram uimit de vedenia aceasta, şi nimeni nu ştia.”

(Completare, 20 sept 2016: Vă rog să urmăriți comentariile, adaog periodic noi resurse pe subiect, mai mult în engleză! Mulțumesc.)

2300 de seri și dimineți sau conform acestei scheme: 2300 de sărbători de paște:
Pentru comoditate traduc aici:
Citește restul acestei intrări »


„Prin toate colțurile lumii”, cântare din limba rusă

26 ianuarie 2020


Asta e una din variante, nu se potrivește exact nici cu textul de mai jos, nici cu traducerea, dar păstrează ideea, melodia, duhul.

Cântare din cartea Razele cerului, nr 216 a creștinilor evanghelici-baptiști neînregistrați din Republica Moldova.

Prin toate colţurile lumii,
Oriunde oamenii trăiesc,
Ca râul mare şi puternic
Curg ape de izvor ceresc.

Refren:
Vino la Mine, tu, sărmane,
Şi lasă lumea, răul ei (o, lasă azi),
0, lasă calea ei cea largă,
La ape vii grăbeşte-te.

2. Se vars-o veste-ntre popoare,
Odihnă-n inimi aducând
Şi apa-i sfântă pretutindeni
Aduce pace pe pământ.

Citește restul acestei intrări »


„O gingășie proprie numai Lui”, din viața fratelui Savcenko, orașul Omsk, Siberia

24 ianuarie 2020

„Cu o zi înainte de eliberarea mea, a venit în lagăr Zaprudnikov și mi-a declarat că se va întâlni cu mine și în libertate. Am refuzat și de data aceasta, ca și mai înainte, orice întâlnire cu el, subliniindu-mi repulsia extremă față de asemenea întâlniri. Dar aceștia sunt oameni …. aroganți și extrem de sâcâitori. Investiți cu putere, ei speră totuși să obțină succes.”
Biografia lui Nikolai Romanovici Savcenko, pag 77
savcenko
„Vineri m-am dus la miliție, fiindcă eram sub supraveghere și eram obligat să mă prezint la timpul fixat. Lângă clădirea miliției stătea o Volgă neagră, nouă. Căpitanul Ivanov, care era responsabil de cei sub supraveghere, nu mi-a înregistrat prezența, ci m-a condus în alt cabinet, unde ședea, într-un fotoliu, lucrătorul KGB Zaprudnikov, de care am amintit deja. Plin de sine, el îmi aruncă o privire ucigătoare și, după o scurtă introducere, pentru a mă speria mai tare, începu să-mi expună în mod denaturat esența persecuțiilor care au loc, învinuindu-mă «de organizarea și conducerea adunării ilegale și de răspâdindirea literaturii interzise în mijlocul credincioșilor».

«Acum avem destule probe pentru a te trage la o răspundere penală mai aspră – spuse el -și adăugă: Dar poți evita pedeapsa meritată, dacă vei sluji Patriei».

Citește restul acestei intrări »


Cântarea creștinilor deportați în Siberia (traducere din limba rusă)

24 ianuarie 2020

      O cântare compusă în lagărele de dincolo de cercul polar, de pe malurile Oceanului Înghețat. Orașul Vorkuta și împrejurimile lui au fost locuri de detenție, dar acum un mare număr din neneți, eschimoșii din zonă închinători la idoli până atunci, s-au întors la Dumnezeu.
Un semn al sfârșitului este că „evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea” sau „până la marginile pământului”, iar în nord marginile pământului sunt înghețate.

Meleag neroditor cu nesfârșite ghețuri,
Îngrozitor pământ, pustie Vorkuta,
Tu în cătușe i-ai primit, în lanțuri
Pe cei ce lumea îi persecuta.

Pământ pustiu, tu Nordule, blesteme
din gura celor drepți n-ai auzi,
Îmbrățișarea iernilor extreme,
cu vestea bună o vom încălzi.

Citește restul acestei intrări »


Tot mai mulți evrei se întorc în Israel

23 ianuarie 2020

Vorbirea în limbi

20 ianuarie 2020

Înregistrare din adunare 18 august 2020.

Un subiect delicat, rog pe cei care au opinii contrare să le aducă doar după ce ascultă întreg materialul.


Noi nu trăim pentru visări deșarte, (traducere din limba rusă)

18 ianuarie 2020

Noi nu trăim pentru visări deșarte,
nici pentru slava firii pământești,
Ci ca în pribegia către moarte
să câștigăm comorile cerești.

Trăim aici ca să găsim salvare  
Și viața lui Isus s-o consacrăm
Lui să-I slujim, umblând în dedicare,
și-n noi pe El deplin să-L reflectăm.

Melodia aici:



Ni-e dată viața, să vestim Cuvântul
acelor de păcate istoviți
nici eu, nici tu, să nu ne-oprim avântul
de suntem veseli sau suntem mâhniți.

Citește restul acestei intrări »


Un neam care va aduce roadele cuvenite

14 ianuarie 2020

De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite.” Matei 21:43
Este una din profețiile destul de explicite ale Domnului Isus despre Adunare (Biserică).
Zic „destul” pentru că în general subiectul Adunării era o taină înainte de apariție, un mister, ceva cu semnul întrebării, va fi ceva, dar nu știm ce.
„Un popor care nu este un popor”, „un neam fără pricepere” și alte adjective, nu toate măgulitoare prezintă ca o luminiță mică subiectul adunării, înainte de rusalii.
De ce? Pentru că adunarea este o taină, taina lui Hristos. Cum adică taină? Nu poate fi înțeleasă? Nu, Adunarea este o taină pentru că n-a fost explicată sau „n-a fost făcută cunoscută fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi proroci ai lui Hristos, prin Duhul.” Efeseni 3:4-5
Este o diferență de claritate, în vechime a fost făcută cunoscută taina „în chip întunecos” dar în Noul Testament lucrurile sunt explicate clar, în alt fel.
Citește restul acestei intrări »


%d blogeri au apreciat asta: