”Dar nu am considerat potrivit să îi furnizăm lui numele noastre.” Cronica fraților hutteriți. (175)

31 Decembrie 2016

 

Pisker Löw, un evreu din Nikolsburg, și Hans Parth, oficialitatea principală din oraș, au avut îndrăzneala să ne implice într-o chestiune murdară. Ei, în special evreul, au vorbit ca și cum ar fi avut un important mandat imperial pe care ar fi vrut să ni-l transmită în mod secret, dar doar dacă fratele Klaus Braidl, bătrânul bisericii, venea în persoană. Astfel că pe 2 noiembrie, fratele Klaus a mers la Tracht cu câțiva bătrâni, printre ei fiind Ludwig Dörker, Ioan Rath, David Hasel, Andreas Kleesattel, Sebastian Dietrich și Georg Zobel.

Evreul le-a înmânat un act prin care le cerea fraților o sumă însemnată de bani; era scris intenționat în numele împăratului. Georg Zobel era singurul menționat prin nume – se făcea referire la bătrâni printr-un singur cuvânt. Citește restul acestei intrări »


Dumnezeu așteaptă mai mult de la tine decât pastorul tău

30 Decembrie 2016

Am fost duminică la două biserici aici în America unde pentru o scurtă vreme mă găsesc.
Am ales două biserici ”bune” (după standarde în care nu mai cred), bun însemnând cu un istoric de oameni care au suferit în România, au fost persecutați și alungați.
(Nu m-am dus la bisericile unde știu sigur că sunt pastori-securiști, deși sunt mai bine organizate, mai numeroase și mai ”vestite”.)
joel
M-am dus la cei ”mici”.
Am ascultat coruri de copii și de oameni mari.
Copii care majoritatea din ei nu știau ce înseamnă: scutec, înfășat, iesle și omăt, dar care  repetau mecanic cuvintele.
Oameni mari care își priveau copiii mulțumiți de iluzia continuității unui românism șchiop care s-a fracturat atunci când și-au cumpărat primul bilet de avion peste ocean.
Pastori mulțumiți de numărul mare de ascultători ”care au venit astăzi la ”casa Domnului””.
Oameni mari care se salutau între ei cu ” merry christmas”, dar când unul de la amvon i-a salutat la fel, i-au replicat vocal: ”Crăciun fericit”, ”…zi pe românește!” și ”…a uitat de unde-a plecat!”
Privind cele două congregații am căutat să evaluez nivelul  și felul de angajament (evlavie) care animau cele două categorii de participanți: clericii și enoriașii.
Citește restul acestei intrări »


”… ne-am supus răbdători tuturor acestor jafuri și nedreptăți.” Alungarea din Bochtitz. Cronica fraților hutteriți.(174)

30 Decembrie 2016

Lunea, pe 14 aprilie, 1597, am fost alungați din comunitatea și ferma noastră de la Bochtitz, unde locuisem pentru patruzeci de ani, lăudat să fie și mulțumiri îi aducem lui Dumnezeu. Domnul Jan Kusý ne-a obligat să plecăm cu bătrânii, văduvele, orfanii și copilașii noștri, lăsând în urmă tot ceea ce dețineam. Tatăl său, domnul Štěpán Kusý de Mukoděl (înainte stând la Bochtitz), ne-a primit pe pământul său. Am trăit sub el pentru treizeci și șase de ani și sub fiul său pentru patru ani. Acum fiul său a început să ne oropsească și să ne provoace multe neajunsuri.

Ne-a luat țevile pe care le instalasem pe cheltuiala noastră – puse pentru a transporta apă de la fântână până la locșorul nostru – și și le-a instalat în propria casă. Slujitorii lui au venit înarmați și ne-au luat fânul din hambar cu forța. Când căruțașii lui au pierdut sau stricat coșurile de măsurat obroacele, au luat coșurile surorilor noastre. Multe lucruri asemănătoare s-au întâmplat. Citește restul acestei intrări »


Nu orice naivitate este inocentă

29 Decembrie 2016

”Din păcate, nu orice naivitate este inocentă. Liderii sunt obligaţi să dea dovadă de mai mult decât de bune intenţii. În speţă, să aibă nişte informaţii şi nişte competenţe. Dacă nu dispun de ele, sunt siliţi să nu se încumete să schimbe din temelii,  fără legitimitate suficientă, ceea ce au pus pe picioare, cu amplu efort intelectual, moral şi politic, precum şi cu deplină acoperire democratică, predecesori mai învăţaţi.” sursa

Nu știu cine este Petre Iancu de la Deutche Welle, autorul afirmațiilor de mai sus.
Dar de aici din America, unde nu am timp de multe lucruri, nici de scris pe blog (o să recuperez la întoarcere), îmi fac totuși timp să privesc smochinul cum înfrunzește.
Așa am ajuns la acest comentariu: Clinci americano-israelian și ordinea mondială.
Trec zilnic pe lângă sinagogi aici în America, evident întreținute și vizitate. Sunt încă mulți evrei în America.
sinagoga
Evreii de aici n-au plecat și n-au de gând…încă. Citește restul acestei intrări »


Excluderea și reprimirea lui Zuckenhammer. Cronica fraților hutteriți. (173)

29 Decembrie 2016

În următoarea dimineață, întreaga chestiune a fost adusă în atenția bisericii și frăției i s-a cerut să decidă dacă un asemenea om ar putea să rămână sau nu în slujba Cuvântului. Două sau trei voci au vorbit pentru eliberarea sa din slujă, din moment ce nu s-a dovedit potrivit pentru aceasta.

Un frate, din simpatie pentru el, a spus că ar fi mulțumit dacă Zuckenhammer și-ar continua serviciul și rugăciune să fie făcută Domnului în numele său. Se pare că a fost abordat dinainte de Zuckenhammer și a fost înduplecat de rugămințile lui. Și nu a fost singurul – mai erau încă vreo doi sau trei în aceeași situație. Încă câțiva au vorbit în asentiment cu cel de sus, deși unii erau foarte ezitanți.

În acest moment, fratele Klaus Braidl (vorbind pentru toți bătrânii) i-a avertizat că toți ar trebui să vorbească în frică de Domnul în loc de a se uita unul la altul; și că fiecare era răspunzător în mod personal înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Din moment ce câțiva vorbiseră pentru eliberarea lui Zuckenhammer din serviciul său, toată lumea ar trebui să se întrebe cu toată seriozitatea cât de eficient ar mai fi cuvântul lui Zuckenhammer și învățătura sa de acum înainte, de exemplu, când i-ar mai fi disciplinat pe alții. O mărturie unificată ar trebui să fie oferită în frică de Dumnezeu. Citește restul acestei intrări »


Excluderea lui Hans Zuckenhammer. Cronica fraților hutteriți. (172)

28 Decembrie 2016

Pe 4 martie, 1597, Hans Zuckenhammer, care fusese un slujitor al Cuvântului pentru șaptesprezece ani a fost exclus înaintea întregii biserici din Protzka în Ungaria în prezența fratelui Klaus Braidl, bătrânul și Ludwig Dörker, Cristian Steiner, Ioan Rath, David Hasel, Stoffel Küenhuber, Daniel Hellrigel, Hans Neumair, Sebastian Dietrich, Petru Trier, Lamprecht Jänko și Hauptrecht Zapff, toți fiind slujitori ai Cuvântului.

De asemenea prezenți erau paisprezece sau cincisprezece frați din Velké Leváre (unii dintre ei responsabili pentru departamentele de lucru), care îl știau pe Zuckenhammer și căile lui.

Iată ce s-a întâmplat: Mai multe plângeri au fost aduse fratelui Klaus despre felul inconsecvent și chiar nedrept prin care Hans Zuckenhammer împărțea dreptatea – unii oameni nu fuseseră pedepsiți cu asprimea cuvenită, iar alții fuseseră tratați cu prea mare severitate, fiind folosite injurii grosolane și fiindu-le arătată ușa. Citește restul acestei intrări »


”Au fost alungați din casele lor cu săbiile scoase…” Alungarea din Frischau. Cronica fraților hutteriți. (171)

27 Decembrie 2016

Pentru acestea și din alte motive, am văzut că cu cât stăteam mai mult, cu cât situația devenea mai insuportabilă. Astfel că am decis să îi spunem din timp că pur și simplu nu mai puteam să trăim sub el. Dar înainte de ai spune acest lucru vroiam să luăm cele mai bune lucruri din casă ca precauție, din moment ce nu știam ce se va întâmpla într-un final.

Totuși, domnul Bernhard a aflat despre planurile noastre și și-a făcut apariția la noi împreună cu doamna și slujitorii lui. Niciun fel de milă nu li s-a arătat bătrânilor, femeilor ce erau pe cale să nască sau sugarilor; au fost scoși din casă cu forța și au trebuit să lase totul în urmă.

Două mame cu bebeluși mititei de două săptămâni au trebuit să plece, precum și unsprezece alți copii cu mamele lor. Orice copil ce s-a întâmplat să nu se afle în pătuț a trebuit să fie purtat de mama lui; pătuțul a fost lăsat în spate. Mamei nu i s-a permis să ia nici măcar un scutec pentru copilul ei, apăi un pătuț sau orice altceva. Citește restul acestei intrări »