Citiți Ieremia 48.
Ceea ce scriu aici se referă la noul ”război religios” declanșat de ”trecerea lui Iosif Țon la străjeri”.
Această postare este pentru frați și prieteni apropiați ca un fel de a-mi exprima opinia față de ceea ce se întâmplă.
Deconspirarea trecutului unei mari părți a clericilor pocăiți este o tragedie pentru mulți din ei. Este un trecut plin de mizerie, dar care lor le-a asigurat un trai pământesc confortabil și le asigură prin perpetuare aceleași beneficii.
Acești oameni nu au în vedere Gloria lui Dumnezeu, ci binele lor.
Nu pentru ei scriu. De aceea am parolat.
Devin tot mai uimit de mărimea eforturilor depuse pentru acoperirea eforturilor de deconspirare. Privesc detașat pentru că miza nu mă privește. Teritoriul spiritual care reprezintă aceste forțe nu este Ierusalimul, nici Iuda, ci cred că mult mai periferic, rudele de mai demult, Edomul sau poate Amon și Moab.
Depărtarea de Har(Ierusalim) te duce în închinarea dublă, și-și, Calea lui Ieroboam(Betel și Dan) sau dacă îndepărtarea e mare se ajunge în teritoriul spiritual legalist, sec, Moabit și Amonit.
Nu putem să disprețuim aceste istorii vechi prin care iubitul Tată vrea să ne învețe ca pe niște copii preaiubiți frumoasele Lui căi.
De aceea li s-a întâmplat ca să se poată scrie, de aceea au fost scrise ca să învățăm din ele.
Ierusalimul e Harul, Noul Legământ, starea cerească, de Har, închinarea fără fapte, apropierea cu încredere. Scrie în Galateni, în Evrei.
Iuda(Laudă) la fel, stă sub stăpânirea Ierusalimului (Domnul locuiește în mijlocul laudelor) împreună cu Levi(Alipire).
Israelul: cele 10 seminții deja, ni-i arată pe cei îndepărtați de Har, dar aflați încă pe terenul țării promise. Fuseseră odată părtași promisiunilor dar acum disprețuiau Ierusalimul. Puteau oricând să se urce însă, nu era interzis.
Ezechia îi cheamă în II Cronici 30 așa de frumos, pentru ei care se găseau de multă vreme în stare dinaintea lepădării, mai era posibilitatea de întoarcere (”adu-ți aminte de unde ai căzut”, ”i-am dat timp să se pocăiască”). La chemarea alergătorilor lui Ezechia majoritatea din Israel ”râdeau și își băteau joc de ei” dar unii ”s-au smerit și au venit la Ierusalim”. Pentru ei se mai putea.
Am spus de mai mult timp că vremea pocăinței expiră. Se pare că acest timp a sosit.
Am ajuns cu analiza mai la periferie față de Ierusalim, față de Har.
Moabul, Amonul reprezintă cultura Sodomei, mamele lor, fiicele lui Lot au crescut în Sodoma.
Rude îndepărtate ale celor din Ierusalim, teritoriile lor erau în afara țării promise, în afara ”firii dumnezeești”.
Total străini, nu aveau voie să intre în adunarea Domnului.
Țara promisă, Harul nu suportă locuitori care o întinează. Levitic 18.28 ”..ca nu cumva țara să vă verse și pe voi din gura ei dacă o necurățiți…„. Acest verset îl amintește Domnul în Apocalispa, ”am să te vărs din gura mea”.
”În Cristos” înseamnă în Har, în promisiune, în iertare, îndurare, milă, în traiul frumos sub aceste învățături aducătoare de libertate, pace și bucurie în Duhul Sfânt.
Legalismele rețetarelor religioase, -dacă nu vb în limbi nu ești mântuit, -dacă nu ții sabatul nu ești mântuit, -dacă nu faci parte din org. noastră nu ești mântuit, -dacă nu iei o decizie…., -dacă nu mergi la cultul nostru, -dacă, -dacă-…….departe de iubire, de Har sunt teritorii spirituale reprezentate de Moab, Amon și Edom, nu de Iuda și Ierusalim și iată ce durere, nici măcar de cele 10 seminții. Această veste prostă a vestit-o Iosif Țon și m-am ridicat în public împotriva ei și pe Masa Rotundă(până m-a dat afară) și pe Masa Rotundă2, și pe frateledan, și pe evanghelist și aici.
Sentimentul de atotsuficiență, de încredere falsă bazată pe fapte și vistierii de gunoaie e starea de Moab. Ier 48:7 ”…pentru că te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale vei fi luat și tu…”.
Acest lucru se întâmplă acum, regele pădurii, spinul nu a fost mulțumit că cedrii nu stăteau cuminți la umbra lui și a ieșit un foc din spin.
Papa baptiștilor, încrederea lor, zeul este căzut pe prag.
Când mă gîndesc că a stat o zi întreagă în casă la fratele Niculiță încercând fără folos să-l facă să intre în ”Alianța evanghelică.”
Nu pot să nu-mi amintesc și analiza rece și corectă care i-a făcut-o un om al lui Dumnezeu prin 1970. E vorba de fratele Pocsy, același frate Pocsy care în adunarea de pe strada Oituz din Arad, unde mergea și fratele Moisescu, a vorbit acele cuvinte care l-au făcut pe un alt frate să rupă relația cu securitatea și să devină martir, închis la Gherla pentru credința lui Isus.
Vă las să vă delectați și să-l slăviți pe Dumnezeu cu scrisoarea care fr Pocsy i-a trimis-o lui Iosif Țon în februarie 1975:
Motto: Amos 5.21-24.
”Urăsc, dispreţuiesc sărbătorile voastre şi nu voi mirosi un miros plăcut la adunările voastrede sărbătoare! Pentru că, dacă-Mi veţi aduce arderile-de-tot şi darurile voastre de mâncare, nu le voi primi; şi nu voi privi la jertfele voastre de pace din vitele cele îngrăşate ale voastre. Depărtează de la Mine zgomotul cântărilor tale; şi nu voi asculta muzica lirelor tale; ci să curgă judecata ca apele şi dreptatea ca un pârâu care nu seacă niciodată.”
Catre,Fratele meu Ton, in Isus Hristos,
De mult ma framant sa va scriu. Mintea mea imi spunea sa nu ma amestec, dar n-am ce face caci nu sunt un om care sa faca lucruri dupa capul sau, ci am un Stapan care e si Stapanul d-stra. D-stra sunteti coplesit de convorbiri cu diferiti frati, oameni si eu nu pot sa am pretentie sa va aduceti aminte, dar amintiti-va: De doua ori am stat de vorba in scurt timp. Odata in Bucuresti la adunarea din Mihai Bravu si odata la Baile Felix. In ambele cazuri v-am atras atentia ca insarcinarea pe care ati primit-o din partea Domnului o veti face cat timp ramaneti la Cuvant, fara sa deveniti un reformator baptist. V-am spus ca daca ramaneti numia la mesajul Divin, care nu e al Cultului baptist, ci e supraconfesional, veti avea suferinte tocmai de la membrii nepocaiti aia dunarilor, si din partea predicatorilor care au devenit niste functionari platiti, si cu gelozie isi pazesc turma, ca orice preot din orice religie. V-am spus ca daca veti deveni un reformator, deveniti un om cu renume si un conducator al maselor religioase, dar asta nu mai e lucrarea Domnului. Si iata asa s-a intamplat. Sunteti un om cu faima, dar pacea divina ati pierdut-o si lucrarea s-a degradat. A devenit lucrarea unui Cult.
Cand am primit si am citit “Situatia actuala a Bisericilor Baptiste din Romania” si altele, cele doua scrisori, le-am citit de doua-trei ori si am gasit cateva puncte foarte negative, care denatureaza adevarul.
1. Sunt adevarate restrictiile administrative a inspectorilor de culte, dar dumnealor nu fac decapul lor, ci primesc dispozitii de la Ministerul Cultelor. Dar nici Ministerul nu face de capul lui, ci se incadreaza la politica dusa de partid. Si tara este o tara socialista si marturisesc clar ca duce o politica comunista si materialista. Niciodata nu de-a declarat ca nu ne da o libertate religioasa ca-n Anglia sau america.. Nu cred ca ati primit o insarcinare de la guvernul tarii noastre sa difuzati o asemenea libertate religioasa. Daca d-stra ati facut, ati facut socoteala fara gazda. Dupa cum nu sunt adevarate cele vestite de Wurbrand R., ca in Romania adevarata biserica e “subterana”, tot asa nu este adevarat ce ati vestit d-stra ca in Romania Cultele fac ce vor, ca in Anglia.
2. Nu este adevarat ca si adunarile asa zise “secte”, au deczut din cauza stramtorarilor adiministrative ale inspectorilor de Culte. Cu mult inaintea erei socialiste, deja nu mai era alegerea conducatorilor adunarii dupa voia Duhului Sfant. Cred ca nu este ceva nou ceea ce scriu. Cum am devenit Cult am si pornit cu valea devierii de la Adevar. Incetul cu incetul am inceput sa lucram pentru Cultul nostru. Am inceput sa ducem Chivotul Domnului in “Car nou”(1 Sam. 6.7,8, 2 Sam. 6.3-7, 1 Cron. 15.2,3,12-15). Apoi nu ma mir ca ne e frica ca se rastoarna Cultul. Dar adunarile noastre sunt pline de membrii care n-au dat mortii viata lor veche si noi ce facem? Chemam pe acesti nepocaiti sa moara pentru Hristos? Nu o data au fost dati afara din Cultul Baptist cei mai buni fii ai adunarii(Arad, Constanta, etc.), si nu imputernicitii cultului, si eia u cerut ajutorul dapartamentului sau chiar al securitatii statului.
3. D-stra ati devenit aparatul unei organizatii si cereti drepturi ca in tarile occidentale. Eu consider ca asta este deja lupta politica. Nu sunt de acord si stiu ca nu sunt singur cu aceasta convingere. Intot cazul, trebuie sa va spun ca am fost prin circuite si am fost intrebat undeva care este parerea mea; peste tot am spus parerea mea clar. La pagina 25, aliniatul 3-4 vorbiti de compromisuri si renuntarea la calauzirea Duhului Sfant. Spuneti asa: “…lucrarea care se face in Biserica aceea, de la data aceea inainte, sa fim absolut siguri ca va fi o lucrare pur omeneasca si si nu lucrarea lui Dumnezeu”. Trebuie sa recunoastem in mod sincer ca cu multi ani inaintea erei socialiste ne-am acomodat cu compromisuri si am renuntat la calauzirea Duhului Sfant. Da, am deviat d ela Adevar, cand am admis ca temeiul adunarii sa fie schimbat de la noua nastere la botezul cu apa.
4. D-stra mereu amintiti de Biserica Nou-Testamentala, adr nu poate fi adevarata aceasta declaratie din moment ce “avem doar o forma de evlavie, dar tagaduim puterea” (2 Tim. 3.5). Asa ca nu Autoritatile Statului, ci noi trebuie sa spunem un hotarat NU conducerii baptiste. De mult, apostolul Pavel admite o singura dezbinare: “…ca sa iasa la lumina cei gasiti buni”(1 Cor. 11.18,19). Noi insa, lucram febril ca sa se musamalizeze totul, ca nu cumva sa se dovedeasca ca o mare parte a membrilor de adunare nu sunt decat baptisti fara pocainta. Nu trebuie sa ne plangem de starea adunarilor noastre din Romania mai mult decat de starea adunarilor din Apus, unde din prea multa libertate, starea adunarilor este accentuat mai rea. Eu sunt membru al Cultului Crestin dupa Evanghelie si ori de cate ori conducatorii cultelor mi-au cerut un lucru care am considerat ca nu corespunde cu lucrarea Duhului Sfant, am spus NU clar si hotarat. Rezultatul?! M-au sters de pe lista Cultului ca pe un razvratit, cu toate ca sunt un crestin devotat Domnului nostru Isus Hristos. Asa se dovedeste ca nerabdarea religioasa este mult mai apasatoare decat stramtorarea administrativa a Autoritatilor. Pe mine nu Autoritatile m-au urmarit, ci crestinii, asa zisi pocaiti, si m-au denuntat fiindca am spus NU clar Conducerii Cultului Crestin dupa Evanghelie la devieri de la Adevar.
5. Nici sa nu ne gandim ca adunarile nosatre de azi sunt cu caracter de “Mireasa”. Aduanrile noastre de azi sunt niste adunaturi de oameni religiosi, “oameni amalgam”, nu “omogeni”. Sunt convins ca la venirea Domnului Isus pentru “Trupul” Lui, acest Trup va fi gasit in cadrul Bisericilor oficiale: Ortodoxa, Catolica, Reformata, Luterana, Baptista, Penticostala, Crestina dupa Evanghelie si inca din alte denumiri, da, toti cei care au Duhul lui Hristos(Rom. 8.9), viata lui Hristos in ei (1 Ioan 5.11,12). Venirea Domnului nostru Isus Hristos este la usa. Un crestin cu vedere larga a spus asa: “Cand un predicator se plange ca nu mai incap oamenii in sala adunarii: Lasa-ma sa spun Cuvantul lui Dumnezeu cu sare si in scurt timp va fi sala prea mare”. Cum spunea crestinul C.H.M: “Cuvantarea evlavioasa umple bancile adunarilor, iar la predicile cu sare bancile se golesc”. Peste tot este un duh de jertfa care seamana cu cel de la Exod 32.2-4. Dar gasesti foarte rar suflete predate Domnului care nu se multumesc cu forme religioasa, ci dovedesc fara zgomot si fara zarva mare ca au viata lui Isus in ei. Focul va incerca si sunt convins ca mari lucrari asa zis crestine vor fi arde.
Al d-stra frate in Isus Hristos, Pocsy Gustav.
P.S. Nu astept raspuns caci nu am de gand sa fac dialoghizare, dar am fost indemnat sa depun o marturie.
Febr. 1975.
Trimite acest articol la prietenii tăi:
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Vestea Bună 