Mai dulce-i bucuria noastra…!

30 Iulie 2009

Acum cateva zile am fost la o familie de frati si ne-am petrecut seara scotocind in cutia cu poze vechi. Asta e cutia cu pricina:

IMGP1887IMGP1982

Alta amintire:
IMGP1889

Este de la o adunare cu fratele Niculita Moldoveanu in anul 1986 sau 87 in Cluj. Cate cantari am invatat atunci.
„Mai dulce-i bucuria noastra Citește restul acestei intrări »


Dar ca mine Domnul are…milioane!

29 Iulie 2009

La primul „Festival de Muzica Crestina” de dupa revolutie care s-a tinut in 1992 in Campingul Faget din Cluj, prezentatorul si-a batut joc de cantarea:”Milioane, milioane!” M-a durut tare, a mai largit un pic bresa care mi se casca catre crestinismul comercial, institutionalizat, negustorizat, vandabilizat. Cantarea e semnata discret: versuri CI, muzica NM. La vremea cand acele cantari au fost scrise, doi oameni fara functii, fara pretentii, dar cu Har. Au lucrat cu Harul lor si ceea ce au lasat a adus multa roada. Ce-am canta noi acuma?
Iata o poza din acele vremuri, e probabil din anii 6o, poate imediat dupa eliberarea din inchisoare (1964), fratele Costache Ioanid si fratele Niculita Moldoveanu in casa fratelui Niculita din Sibiu.:

ioanidmoldoveanu


Har, ritual, popa si templu

28 Iulie 2009

Intre Har si ritual este un conflict.  O mare diferenta, ca intre Windows XP si carcasa computerului sau mai exact ca intre Google Chrome si stalpul de pe strada care tine firele.
Administrarea harului se face cu masura credintei, credinta care vine in urma auzirii.
Harul este SOFT, este duh, este lucrare launtrica, se scrie cu cuvinte, se rosteste, se citeste, se aude, se gandeste , se mediteaza, se canta, se crede. Harul judeca, condamna, invata, bucura, impaca, curata duhul. Citește restul acestei intrări »


Martiri si carturari

19 Iulie 2009

Matei 23:34 „De aceea, iată, vă trimit prooroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre…”
Matei 13:52 „DE aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împãrãţia cerurilor, se aseamãnã cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.”

Sunt carturari ai Domnului si carturari pentru pantecele lor. Sunt si niste semne care-i diferentiaza, semnele Domnului Isus, urmele crucii.
Cei ai Domnului ajung martiri, ceilalti ii prigonesc pe primii.
Cand m-am intors la Dumnezeu aveam un miros special al carturarilor seci, eram satul de ei. Mireasma martirilor era alta, suferinta era pecetea, semnele ei-garantia, statornicia lor imi dadea incredere. I-am cautat si m-am asezat cuminte la picioarele lor ori pe unde i-am gasit.   „Scrisoare despre jertfa”, „Suferinta crin din care…” aveau mireasma harului, a contopirii cu cel rastignit, a lepadarii de sine.
„Cu haina iubirii” purta invatatura iertarii.
„Smerenie poarta de har” invatatura umilintei.
„Turma mica nu te teme” indemnul curajului.
” Acolo de unde cei dusi au sosit”, „Mi-e dor de caminul iubirii”, „O, noi ne-am bizuit pe Domnul” erau un cuvant al sperantei.
Aceste cantari si poezii erau arma teribila care a intors pe dos o tara. Arma luminii, a cuvantului, a Duhului care straluceste in inimi si curge din buze spre urechi: „vorbiti intre voi cu psalmi”. S-au copt in cuptoare intunecate, subterane, mizerabile, fara  soare, dar in inimi incalzite, curatate si energizate(dinamitate) de focul launtric al Duhului Sfant.
Votez cu carturarii-martiri, trimisi de Domnul si chinuiti pentru El, ca El, cu El.
Pe ceilalti ii anima un spirit de partida, cu nimic mai bun ca nazismul, comunismul sau sovinismul orb, e un duh al carnii, al staulului, al literei, al grupului. Vai de ei, mila de ei, paziti-va de ei!
„Noi fericim acum pe cei ce au rabdat”, noi…altii le vopsesc mormintele, Wurmbrand a fost ortodox, Moldoveanu baptist, Dorz penticostal….si alte bazaconii ale fabricantilor de etichete.
Urmaresc si asta si mi-e mila de efortul unora de a minti impotriva adevarului, de a-si aduna manie, de a semana neadevarul.
Cei insemnati de Domnul cu semnele Lui au iesit afara din staule, o singura turma, un singur pastor. Majoritatea dintre ei au lepadat eticheta denominationala si continutul sectar, partidist. Asta m-a mirat si m-a bucurat la ei! Nimeni nu se poate lauda ca l-a ”avut” pe Moldoveanu, pe Moisescu, pe Iovin, pe Todor, pe Ioanid. Nici ceilalti, Wurmbrand, Mladin, Visky, Tudose, Dorz nu au facut caz de firava lor apartenenta confesionala, fiind cu toti lepadati si marginalizati de carturarii si fariseii proprii. L-au cunoscut mai bine pe Hristosul Inviat, ca trup, ca partasie, ca Fiul Dumnezeului Cel Unic, Hristosul neimpartit.
Iata un film de vazut: http://allconnectonline.com/athenaeum_complete.htm
E de la comemorarea a 100 de ani de la nasterea Lui RW.
Har!


Sa va uitati in sus!

18 Iulie 2009

       „Cand vor incepe sa se intample aceste lucruri, sa va uitati in sus, si sa va ridicati capetele, pentru ca izbavirea voastra se apropie…” Luca 21:28

       Aceste ganduri sunt un fel de reactie la postarea de aici!
      Ce sa zic, multa pasiune pune acest frate Rasvan in cuvintele lui. Strajer nebagat in seama si fara insemnele autoritatii in felul uniformelor obisnuite, are putin succes, chiar daca striga toata ziua: „lupu’, lupu…” sau „foc, foc…”.
      Desi ii impartasesc partial clar-viziunea, nu-i impartasesc ATITUDINEA revansarda.
     Il inteleg insa!
    
Are mare dreptate in mai multe domenii, le voi enumera pe cele in care e mai mult solist:
-propagarea ecumenismului e virulenta
-ecumenismul religios va semna sfarsitul libertatii religioase in felul cum o intelegm uzual
-marea  majoritate a clerului este inerta in a se opune ecumenismului
-marea majoritate a credinciosilor nu vad si nu inteleg ce e aceea ecumenism si de ce e rau
-pocainta de colaborarea vinovata nu se doreste, e preferata vopsirea peste rugina.

Dar vreau sa spun ceva:
     -lucrurile scrise in Apocalipsa se vor intampla, se pare foarte curand, nu le putem opri sau schimba !
     -catastrofele descrise in Apocalipsa implica mai mult pe cei amagiti si captivati de forta de atractie a lumii.
     -Domnul Isus ne-a promis ca „te voi pazi si eu de ceasul incercarii…”
      -Domnul este aproape si implinirea semnelor apropierii Lui e un motiv de bucurie pentru toti ce-i ce-L iubesc!

Desigur faptul ca multi crestini nu vad aceste semne si nu le inteleg e o pricina de amara intristare pentru cei ce-i iubesc si le vad!
E o durere sa nu-ti poti convinge apropiatii ca sunt in pericol, a simtit-o Noe, a simtit-o Moise, a simtit-o Lot, Iona mai putin!

Avand aceste considerente, sunt posibile mai multe atitudini nepotrivite pentru cine-L iubeste pe Domnul:
-sa ne opunem implinirii acestor semne, pentru ca inseamna teroare sociala si opusul pacii si echilibrului, crezand ca  Dumnezeu e bun si vrea si El echilibru social, sa protestam, sa argumentam si sa speram ca le intarziem.
Citește restul acestei intrări »


Frumoase fețe-a Lui Hristos…

13 Iulie 2009

„Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că-i iubim pe fraţi…”

Frumoase fețe-a Lui Hristos
doar voi dați veșnic strălucire,
cand stați pe chipul credincios
frumoase fețe-a lui Hristos! (TD si NM)
(Cântările Harului Vol 1 nr 272, Cântări din temniță)

Frumoasa dragoste dinatai


Lumina imparte timpul!

10 Iulie 2009

„Si Dumnezeu a zis: Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii…” Geneza 1:14
„Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină…” Ps 119:130

Tot asa cum timpul fizic este determinat  de luminatorii materiali si timpul spiritual, al vietii noi este masurat, insemnat si impartit de Luminatorul de Sus, soarele neprihanirii cu mersul Lui in jurul nostru, sau dupa ce ne dumirim cum sta treaba, cu mersul nostru in jurul Lui.  Avem Alt timp si alta agenda dupa nasterea din Nou sau din Cel Nou.
„Dar daca umblam în lumina, dupa cum El însusi este în lumina, avem partasie unii cu altii…”

Pornind a veşniciei unde
luminătorii puşi pe cer
împart vecia în secunde
sporind al timpului mister.

Din întunericul din care
tot universul s-a născut
lumina-ntâia ce răsare
îi este vremii început.

Cadenţa ei dă toamne sumbre,
dă ierni cu crivăţuri si ger,
dă veri cu arşiţe şi umbre
şi-al primăverii proaspăt cer.

Luminători în mers statornic
creaţi să-mpart-al vremii mers
dau şi secunda din ceasornic
şi erele din univers.

Tot astfel şi Lumina Vieţii
în Inimi strălucind prin Har
e primul ceas al Dimineţii
şi-al Altui fel de Calendar.

Cu ALŢI ochi Inima priveşte
Lumini din ALT Luminător
ce-n ALT FEL vremea-mi împarţeşte
spre-un foarte ALTFEL Viitor.

Lumina să-mi despartă timpul
vieţii-n bezne si Lumini,
în Vremi trăite pe Acasă
din vremi pierdute-ntre străini.

Din Slăvi în Slăvi prin Domnul Duhul
ce-a strălucit în Duhul meu
şi luminatu-mi-a vazduhul
cu-al Harurilor Curcubeu,
din frica nopţii fără lună
spre tihna Dimineţii-n Har,
Lumina-mparte şi adună
al vremii curs şi-i e hotar.
…..

Din Noul Soare ce Lumină
dă Părtăşiilor Frăţeşti,
să umblu-n Dragostea Divină
precum şi Tu Lumină eşti.

Tu-mi luminezi cu strălucirea
ce-mparte timpul meu cel  Nou
un Nou fel de-a-mi vedea Menirea
şi-Alt calendar îmi faci cadou.