Acest film a fost publicat pe Google Video. Google video nu mai exista si nefiind salvat s-a pierdut. Toate lucrurile se întâmplă cu Voia lui Dumnezeu.
„In temple zidite de maini omenesti
Tu Doamne nu stai niciodata
Caci Duh si Lumina si Dragoste esti
Si dragostea-i templul ce Tu-l locuiesti
Cand ea se pastreaza curata….”
Editura GBV, Dillenburg Germania
Iata un citat din cartea „Iosafat” de C.H.M. de pe situl de mai sus:
„…crestinul ajunge deseori, dupa ani de veghere, sa-si ingaduie lucruri de care altadata isi ferea cugetul. El poate considera aceasta ca o eliberare de spiritul legalist, desi, mai degraba, este pierderea sensibilitatii cugetului. Ar fi un lucru trist daca „vederi mai largi” ar avea ca rezultat „un spirit nepasator” sau o constiinta impietrita’ sau daca cunoasterea celor mai inalte principii ale adevarului, n-ar servi decat ca sa-i faca comozi, indiferenti si lumesti pe aceia care mai inainte traiau in lepadare de sine si despartiti de lume….”
O poveste in versuri, (scrisa in niste conditzii speciale) a procesului de alunecare de la Har la lege si apoi la instaurarea dominatiei impletite a legalismului religios cu comunismului ateu in adunari care odata au fost vii.
File de istorie
Cumpărătorii de fraţi
“comoara aceasta o purtam in niste vase de lut.”
“voi ati fost chemati la libertate”
Cumpărătorii
S-a petrecut demult, cu ani ‘nainte
când duhul cel vrăşmaș şi-a inventat
o nouă-mbrăcăminte de cuvinte
şi-o altă-nfăţişare şi-a luat.
Şi-a petecit vicleanul cu mândrie
cuvintele ce răsunau pompos
pe mincinoasa lui filosofie
despre un viitor prea-luminos.
Vorbea despre dreptate, bunătate
fraternitate, pace, altruism,
că fi-va un eden de libertate….
Şi a numit edenul: comunism.
S-au strâns cei păcăliţi precum o pleavă
iar el îi îmbăta cu noi minciuni
vorbind de-o Cale Nouă şi O Slavă
şi despre oameni ce vor fi mai buni.
Era o evanghelie străină
şi un mesaj amăgitor vestea
avea înfăţişare de lumină
ca îngerul ce-o propovăduia.
Puţini vedeau că haina-i strălucită
era doar petece şi cârpe vechi
filosofii să ducă în ispită
pe orbii muţi şi fără de urechi.
A-nvins uşor mulţimea, ca o pradă.
Parea fermecător vrăjitul basm.
Învăluit de cântec, de paradă
manifestaţii şi entuziasm.
Doar cei puţini, din turma cea mai mică
ce cunoşteau al oilor păstor,
vesteau pe mai departe fără frică.
Alt Domn, Alt Nume, Alt Mântuitor.
Vânduţii
E greu să vinzi pe-un liber, însă robii
se dau ei înşişi spre a fi vânduţi.
Mult mai uşor de păcălit sunt orbii
şi lesne-ncrezători: cei surzi şi muţi.
A trebuit deci ca cu mai-nainte
de-a se vorbi de vinderea de fraţi,
să-nceapă semănarea de cuvinte
ce-au înrobit pe cei eliberaţi.
Întâiul Legământ pentru robie
năştea şi e simbolizat de-Agar
e plin de legi şi reguli ce îmbie
să te întorci la lege de la Har.
Dar Sara reprezintă libertatea
La care-am fost prin Har răscumpăraţi
De cel ce-a înrobit captivitatea
spre-a nu mai fi nicicând încătuşaţi.
Prin reguli seci şi vorbe repetate
prin ritualuri goale şi pustii
Robie faci din dulcea libertate
Şi robi din cei nascuţi să fie fii.
Aşa a fost atunci: o mare parte
din cei care crezuseră odat’,
la lege s-au întors, la fapte moarte
zidind din nou ce-ntâi au dărâmat.
Şi Duhul lor a fost din nou sub lege
adus şi iar Vraşmaşului s-au dat
ca robi părând a nu mai înţelege
că legea prisoseşte spre păcat.
Cel plin de Har a fost dispreţuit
şi nu i s-a mai dat Lui locu-ntâi,
în locul lui mulţi oameni s-au suit
cu capuri mari, dar „fără căpătâi”.
Cum legea niciodată n-a făcut
nimic desăvârşit, nici conştiinţa
acelora ce-n ea s-au bizuit…
rămas-a pentru cei maturi credinţa…
să se apropie de Dumnezeu.
dar cerberii străvechilor porunci
închis-au Calea Vieţii tot mereu
pe fii silindu-i să rămână prunci.
A fost uşor să-i vinzi ca robi atunci
(vorbesc de anii-aceia de demult)
pe necrescuţii fii, rămaşi tot prunci
cu robii-asemănându-se mai mult.
Comoara cea din vas a devenit
tot mai sărăcăcioasă si mai pală
când vasul a fost tot mai preţuit
şi tot mai împopoţonat cu fală.
VÂNZĂTORII
Nu-i rob acel ce prins, a fost legat
cu trupu-n lanţuri grele si lăcate
dar are-n el un dor nemăsurat
spre neîntârziata libertate.
Ci-i rob mai mult acel ce neştiind
că-i rob, îşi caută avid stăpâni
la care se supune linguşind
şi care-l jefuiesc tot mai hapsâni.
Acel ce se supune el pe el
la tot felul de dumnezei de jos
cu fiecare zi cu-n puţintel
respinge stăpânirea lui Hristos.
Mai înainte de-a fi vânzători
când nici cumpărătorii nu erau
vânduţii înrobitu-s-au datori
la vechiul şarpe care-l admirau.
Şi-au dat stăpâni de care le-au plăcut,
ca şi la Domnul lor li s-au supus
și-atuncea când stăpânii i-au vândut
uitat-au că ei inşişi şi i-au pus.
PREŢUL
Cei ce-au vândut, ei n-au ştiut ce vând
mai bine zis pe cine, căci micuţii
vânduti de ei, aveau în ei purtând
chiar firave seminţele virtuţii:
Un duh mai-nalt, chiar dacă ‘năduşit
o dragoste de adevşr, chiar slabă
ce puse-n locul cel mai potrivit
ar fi rodit ca a seminţei boabă.
însă-nrobite sub porunci ;i legi
ce înmulţesc păcatul, nu talantul .
seminţe nemurind, rămase-ntregi…
când Domnul este confundat cu altul.
Din dragoste de Domnul uneori
au spus prea multe şi le-a fost tăcerea,
de cumpărat de-acei cumpărători
ce-aceasta le-o considerau averea.
Tăcerea a fost marfa, ….preţul dar
cui să-l platesti, cănd nu e de vânzare?
Când omul e sub lege, nu sub Har
te duci la-al lui stăpân la cumpărare.
Dar cu ce preţ au fost vanduţi acei
a cărora tăcere, estimată
a fost atât de scump de cei mişei?
Şi-n ce fel a fost suma achitată?
E simplu de-nţeles de vezi un pic
ce-au preţuit atuncea vânzătorii:
valori acum egale cu nimic
din care-aveau de-ajuns cumpărătorii.
Mareţe temple, falnice zidiri
ce-ncântă ochiul şi măresc trufia
dar tot din mişeleştile gândiri
de-a creşte astfel şi mai mult robia.
Tăcuţii să devină mai tăcuţi,
orbii mai orbi, zicând că văd, iar muţii
aliniaţi să fie şi mai muţi
sporind mereu în paguba virtuţii.
Vanduţii-au fost vânduţi de-ai lor stăpâni
pe-un preţ de mai nimic, pe lanţuri chiar,
să-i lege şi mai bine ca pe câini
pe cei ce i-au îndepărtat de Har.
N-am scris aici de-acei ce biruind
au stat sub Har, şi au ajuns sa fie
o jertfa vie,-arzândă, strălucind….
dar poate scriu in altă poezie.
De-ai înţeles ceva din ce ţi-am scris
fratele meu priveşte spre Calvar
să poţi fi UNA cu Acel ce-a zis
că-n Moartea Lui am fost uniţi, în Har.
28 iulie 2008
Textul de mai jos a fost postat pe net în urmă cu mai bine de un an, în mijlocul framântărilor legate de colaborare. Rana a fost legată uşuratic, nimeni nu doreşte pocăinţa, se pare chiar că timpul ei expiră. Nu cred că mai e nimic de făcut.
Ieremia 51:9-10 „Am voit să vindecăm Babilonul, dar nu s-a vindecat! Lăsaţi-l şi haideţi să mergem fiecare în ţara noastră,(…)Veniţi să vestim în Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru! „
Dar iată textul:
Noi propovăduim un Hristos nerăstignit. Hristosul predicat de noi n-a fost scuipat, nici dezbrăcat, nici pălmuit, nici batjocorit.
Noi propovăduim un Hristos care n-a vrut să bea paharul.
Nici să-şi ducă crucea.
Un Hristos care n-a urcat Golgota.
Un Hristos care a căzut la înţelegere cu Pilat, şi cu Ana, şi cu Caiafa.
Un Hristos asistând la crucificarea lui Baraba, săracul…şi ăilalţi doi. Ce să le faci?…tâlhari.
Noi propovăduim un Hristos colaborator…chemat pe ascuns în Sinedriu, …să nu-L vadă ucenicii…nici Maria Magdalena…nici Lazăr. Chemat să se înţeleagă cum să fie bine pentru popor.
Cu Hristosul predicat de noi nu s-a jucat nimeni baba-oarba, nu L-au legat la ochi, nu L-au lovit rânjind: “prooroceşte, cine te-a lovit?”
Noi predicăm un Hristos de origine nobilă, nu un galileean. Despre Hristosul nostru nu poate nimeni spune:”cum ştie acesta carte fără să fi învăţat”. Hristosul nostru are diplomele în birou, în rame, pe pereţi.
Noi predicăm un Hristos care n-a fost dus legat de la Pilat la Irod, cu gloata talibană de preoţi şi de cărturari urlând în urma Lui.
Hristosul nostru s-a dus singur şi a răspuns la toate întrebările lui Irod. Chiar i-a promis noi întrevederi, regulate, pentru că răstignirea s-a anulat. Trebuiau doar rapoarte săptămânale. La început doar rapoarte, pentru ca mai târziu, Irod a cerut şi temperarea mesajelor:…ştii Isuse, Pilat e problema, vor veni romanii şi ne vor distruge cetatea. Sau ruşii. Gata cu iadul, păcatul, depravarea, căderea omului, predicaţi optimist, omenirea a intrat într-o era nouă, a comunismului triumfător. Ce har? Năluci. Muncă, tovarăşi.
La ieşirea de la Irod se auzeau pe dealul Capăţânii ultimele vaiete ale lui Baraba.
Noi predicăm un Hristos descurcăreţ, doar se ştie ce crud şi dispreţuitor este Irod. Ce să te pui rău cu el? Să se împrăştie toţi ucenicii? Nu mai bine colaborăm cu el si rămâne templul întreg?
Noi predicăm un Hristos nebiciuit şi nescuipat. Un Hristos onorabil, la costum şi cu diplomat. Chiar şi cu diplomaţie. În diplomat îşi ţine schiţele de predici. Predicile lui sunt pe puncte, bine argumentate, cine a zis ca n-a învăţat? Cu diplomaţia iese din toate încurcăturile. Un Hristos fricos, ziceți? Hristosului nostru i-a fost teamă de Gherla, Periprava, Aiud, Piteşti(brrrrr…), Târguşor, Târgu Ocna, Sighet? De ce spuneţi asta? Păi cine să predice evanghelia de la amvon dacă Hristosul nostru este la Gherla? Ce? Cum adică şi Pavel..în Filipi…miezul nopţii, …cântau…cei închişi ascultau. Cine? Drojdia societăţii…fără cor…fără orchestră…fără repetiţii, nene! Ce temniţă, Filipi? Altă cultură.
Noi predicăm un Hristos nerăstignit, un Hristos colaborator, un Hristos securist, un Hristos delator, un Hristos vânzător de fraţi . Un Hristos prieten cu Ana, tovarăş cu Caiafa, partener cu Irod şi simpatizant al lui Pilat. De fapt chiar prieten cu Cezarul.
Noi predicăm pe Iuda.
De la adresa de AICI puteti descarca gratuit carti folositoare.( Biblia, CHM, JN Darby, Hugo Bouter, etc.)
Biserici-de-casă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserică-de-casă e un termen neoficial care desemnează un grup de creştini care se întâlnesc în mod regulat sau spontan într-o locuinţă sau în alte spaţii care nu sunt normal văzute ca potrivite pentru „serviciile divine”, şi nu într-o clădire dedicată acestui scop.
Respectivii se întâlnesc prin case pentru că preferă să se întrunească într-un cadru lejer şi neoficial, având convingerea că acesta e un mod eficient de a crea o comunitate şi de a se angaja în lucrarea de slujire, şi pentru că există credinţa că bisericile de tip familial au fost un model apostolic clar prescris în primul secol şi intenţionat create de Mesia.
Cititi tot articolul:AICI
Aş vrea ca să v-arăt în scris
Din partea Lui, îndemnul,
Ce-nseamnă-n Vechiul Testament
Făina, untdelemnul,
Ce-nseamnă-n Noul Legământ
O jertfă de mâncare,
Pe care fraţii lui Aaron
O aprindeau pe-altare.
Pe-altarul Celui Prea Înalt
Ei au depus bucate,
Cum Dumnezeu le-a poruncit
Să fie preparate.
\”Cu untdelemn să frământaţi
Făina, tot prinosul,
Iar sarea să le deie gust,
Tămâia, tot mirosul.
Aşa să puneţi pe altar
Ca binecuvântare,
Din partea celor care vin
Cu jertfa de mâncare. Citește în continuare →
Acest film a fost publicat pe Google Video. Google video nu mai exista si nefiind salvat s-a pierdut. Toate lucrurile se întâmplă cu Voia lui Dumnezeu.
Raspund in primul rand cererii tale , draga Beni si dau si aceasta adresa, poate mai greu de gasit, datorita unor mici greseli facute la postare. Dar poate ca asa e mai bine, ca intelepciunea sa fie gasita doar de cei ce-o iubesc, Dumnezeu doar de cei care-L cauta si credinta doar de cei ce i-au pregatit o constiinta curata si buna, lucruri capatate toate prin Har.
Am profitat din plin cat timp a trait fratele Niculita de atmosfera de „loc preasfant” a partasiilor din casa lor si am mers des la „Betania” din Sibiu. Din pacate „zugravitorii de morminte” si-au inceput deja marshava lor munca si-l vopsesc pe fratele Niculita cu materialul lor, cu „culoarea” lor. Ma refer in primul rand la materialul postat pe un asa-zis onorabil blog, al unei „onorabile ” fetze bisericesti” care sustine nici mai mult nici mai putzin ca N.Moldoveanu a trecut la Bis Baptista. Desi stapanul blogului cunoaste adevarul, a postat minciuna pentru ca este „spre gloria partidei lui religioase”, cum a scris fratele Moldoveanu in toate cartile lui. Dumnezeu sa-l ierte pe „zugrav”, ca pe fratele Niculita l-a iertat mai demult, zugravul va avea insa probleme daca nu se pocaieste si nu sterge minciuna.
Sa avetzi o ora la dispozitzie:
E inca Har, se poate inca
dar se prea poate si sa nu…
acum chiar parca arde puntea
pe care te mai legeni tu;
si-i gata sa se rupa firul
si cel din urma ce-l mai ai,
si …vai, nu-ti mai ramane dupa
decat un vai…un vesnic vai. Traian Dorz
Redam mai jos (vezi link) concluziile lui R. Enyedi asupra festivalului de la Timisoara.
Citat:
„Din punctul de vedere al unui crestin biblic, care crede ca Biblia este suficienta pentru ceea ce credem si facem, care crede ca mesajul Evangheliei si metodele nou testamentale de evanghelizare sunt bune si eficiente, neavand nevoie de „imbunatatirile” si schimbarile radicale aduse de „liderii spirituali” moderni, acest festival a fost un eveniment trist, care a lasat un gust amar, si aceasta fiindca mesajul Evangheliei a fost alterat si schimbat, metodele folosite nu au fost biblice, ecumenismul promovat nu a fost biblic, cautarea sustinerii autoritatilor seculare nu a fost biblica… ”
Tot articolul: AICI..
…..Nu-i har mai sfant decat acela: sa fii cu Domnul si cu-ai Sai
In rugaciune si-n cantare si-n lacrimi langa fratii tai.
Cor: /: Oriunde-s ei, fa tot si du-te!
Oricati sunt ei, fa tot si stai!
Oricum sunt ei, fa tot si cauta-i,
Caci unde-s ei, e-un colt de rai. 
Principiul autoritatzii
Autoritatea deriva din dreptul de proprietate. Am putea defini autoritatea ca manifestarea administrarii de catre proprietar a dreptului de folosire a bunului posedat.
Versetele care m-au provocat cu uimire la creshterea curiozitatzii asupra acestui subiect au fost :
2 Petru 2:10-11″ …mai ales pe cei ce……dispretzuiesc stapanirea…….nu se tem sa batjocoreasca dregatoriile…..pe cand ingerii….nu aduc inaintea Domnului nici o judecata batjocoritoare impotriva lor.”
Iuda 8-9;” Totushi oamenii aceshtia, taratzi de visarile lor…..nesocotesc stapanirea shi batjocoresc dregatoriile. Arhanghelul Mihail cand se impotrivea Diavolului….n-a indraznit sa rosteasca impotriva lui o judecata de ocara…”.
Am crescut intr-un mediu creshtin dar imbibat de critica. Europa Libera ne alimenta continuu cu subiecte indreptatzite de a dispretzui conducerea atee shi comunista. N-am vazut nimic rau in a critica guvernul, partidul, pe Ceaushescu, militzia , securitatea, sistemul, pastorii securishti, profesorii lingai, etc Citește în continuare →
Acest articol realizat in doua parti a aparut in ziarul cotidian din
I-le Bermude „The Royal Gazette” (Gazeta Regala)
Un fenomen ascuns de o mare amploare, care este in continua crestere,
preschimba infatisarea Crestinismului din Vest si afecteaza in mod
profund felul in care Crestinii aleg sa-si practice
credinta.Dezamagiti de lipsa realitatilor Nou Testamentale, de
autaritatea abuziva, si de raspandirea apostaziei in cadrul unor
largi segmente ale Crestinatatii institutionalizate, mii de Crestini
din America, Australia, Canada, Noua Zeelanda si Marea Britanie , se
strang laolalta in case, Citește în continuare →
Istoria unui rob al lui Cristos . pdf
CHEMAREA LA SLUJIRE
Am absolvit Liceul Economic in primavara anului 1945, iar doua luni mai tarziu am luat si Diploma de Bacalaureat. Intoarcerea mea la Dumnezeu a avut loc un an mai tarziu, printr-o minune dumnezeiasca. Fara indoiala, a fost cea mai mare experienta a vietii mcle.
In cursul acelui an am lucrat cu tatal meu la munci agricole cum ar fi: cultura graului, porumbului, rosiilor si a pepenilor. Pe la sfarsitul verii, Citește în continuare →
Adunarea lui Dumnezeu sau Isus este de ajuns
C.H. MACKINTOSH
Intr-o vreme ca aceasta, cand aproape fiecare invatatura devine centrul unei noi asocieri, simtim si mai mult nevoia de a avea convingeri lucrate in noi chiar de Dumnezeu, despre ceea ce este in adevar Adunarea lui Dumnezeu. Citește în continuare →
Vezi aici scrisorile în .pdf cu bookmarks.
9.XII.1974 BUCSANI
Frate G.,
A trecut foarte foarte mult timp, de cand nu v-am mai scris si de cand nu mai stiu nimic de dumneavoastra. M-am hotarat de catva timp a va scrie si acum in sfarsit am reusit de a sparge gheata, cum se zice.
Tare mult doresc de a primi si eu inca scrisori de la dumneavoastra. Citește în continuare →
În adunarea celor doi sau trei
Tu Doamne Numele să-Ţi ‘nalţi Ţi-L vrei.
Slăvindu-Te prin al iubirii Har
ce-l torni în fiecare mădular.
Din adunarea celor ne-nţelepţi
Tu laude să-Ţi scoţi prin ei aştepţi.
rodind înţelepciunea cea de sus,
vei fi glorificat deplin Isus.
Acestor mici şi foarte ne-nsemnaţi
Tu nu Te ruşinezi să le zici fraţi.
şi cu pecetea Ta i-ai însemnat,
cunoşti pe-aceia care Ţi S-au dat.
În adunarea de necărturari
Tu-Ţi revelezi a Tale taine mari,
prin harul Tău nespus de felurit
cu cumpăna credinţei cântărit.
În Adunarea unde Tu eşti Cap
din Har îmi place zilnic să m-adap
ca cerbul din imaculat izvor
ca ieri, şi azi şi maine mi-e mai dor.
De adunarea celor mai de rând
m-apropii de-orice dată mai flămând
supus lucrării săvârşite iar
prin slujba fiecărui mădular.
La rândul meu servesc şi eu smerit
cu Harul lor şi-al meu e împletit,
aşa e dată potrivirea-n Trup
ca funiile care nu se rup.
În adunarea-n care Tu m-ai pus
mă creşti deplin spre chipul Tău Isus,
ea-i Trupul Tău şi-n ea sunt închegat
cu frânghiile dragostei legat.
Pe adunarea Ta de-aşteptători
ai reveniri-n Glorie pe nori,
ii vei răpi în Slava Ta de sus
când vei veni, cum Te-aşteptăm, Isus.
O chemare sincera
W. Carl Ketcherside
Cand Ezechiel a fost dus ca si prins de razboi in Babilon, Citește în continuare →
„Cel mai periculos dusman” de Neil Girrard
Afirmatia ca “Biserica” institutionalizata este cel mai periculos dusman al trupului lui Hristos Citește în continuare →
Istoria necunoscuta a ultimelor comunitati anabaptiste din Transilvania (1620-1765), persecutiile si fuga lor in Tara Romaneasca.
1. Istoria apariţiei comunităţii religioase şi a gospodăriei frăţeşti în Vinţu de Jos, Transilvania
2. Transmigraţiile din timpul lui Carol al VI-lea şi al Mariei Tereza
în Transilvania 1734-1737 şi 1752-1758.
3. Transmigraţiile din Kärnten (Carintia) în Transilvania.
4. Aderarea trasnmigranţilor din Kärnten (Carintia) la comunitatea religioasă a fraţilorhutteriţi.
5. Familiile de transmigranţi din Kärnten (Carintia).
6. Răspândirea familiilor de transmigranţi din Kärnten (Carintia) în perioada 1756-1762.
7. Apariţia comunităţilor frăţeşti în Criţ şi Dacia (Stein). Iată mai jos o poză cu satul Criţ văyut din avion.
şi o hartă a satului Criţ din Ridicarea Topografică Iozefină realizată în scopuri militare între anii 1756-1763, exact în perioada când s-a format comunitatea.
16 mai 2009
Acest blog nu este confesional, adica nu apartine unei confesiuni sau grup religios, este un blog personal, reprezinta punctul de vedere si contributia unei singure persoane.
Citește în continuare →
Vestea Bună 