Bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi (2008)

Batranetea e frumoasa!
Prima data am auzit de la cineva in varsta aceste cuvinte. Toti batranii ne spun cat e de grea, de urata…o sa vedeti voi!
Azi am fost cu sotia sa vizitam doi sfinti, ei ne-au spus: „batranetea e grea, dar e frumoasa”.

Ai dreptul sa spui asta dupa ce ai trecut de varsta celor tari, dupa ce ai stat ani prin puscarii, vandut de „frati„, batut de straini, urmarit si hartuit, neinteles si zdrobit, fugarit si defaimat. Dupa toate acestea, sa imbarbatezi pe altii, sa zambesti ca un fiu de Rege, sa scrii si sa publici pentru zidirea altora! Totul cu o minte amprentata de puterea Duhului, fara oboseala anilor, cu prospetimea unei tinereti launtrice, intr-o limba eleganta si curgatoare!
„Am pus frica la picioarele crucii!”
Am fost doua ceasuri in cer, ca apostolul, am plecat imbogatiti in toate privintele in omul launtric.
Imi daduse Domnul, mai ieri, gandul acesta, din Efeseni 1, ca vederea noastra trebuie folosita pentru a reusi sa vedem „bogatiile Slavei mostenirii Lui in sfinti”.
Aha, deci acolo isi tine Domnul averea, lor le-a dat talantii.
Ei ii pun in negot.
In cei nestiuti si nebagati in seama, celor smeriti le da Har. Cine nu ramane smerit, se descalifica pentru Har.
Da, dar sunt numai doi banuti de la o vaduva saraca, va zice cineva!
Desigur, dar stiti bine ca in Finantele Imparatiei Cerurilor acesti doi banuti sunt din singura valuta care nu va fi devalorizata de inflatia mandriei si a slavei desarte.

Semanatorii (poezie de Tatiana Topciu)

Ma uit cum veacul amurgeste
si licaririle-i se sting….
In umbra care se lungeste
smerite umbre se preling:

Incet, incet, semanatorii
se-ntorc acasa, osteniti,
stergand broboanele sudorii,
cu simplitate si smeriti.

Ei au destelenit ogorul.
Cu boii-alaturi, prinsi in jug,
si-au pus si lacrima si dorul,
cand brazda-au scos-o de sub plug.

N-au vrut sa stie nici de tata,
de holda, casa sau fecior,
in dragostea nemasurata
pentru divinul Salvator.

Ei nu stiau prea multa carte,
silabiseau Scriptura lor,
dar suflete salva din moarte
fiorul din Cuvantul lor.

In urma lor, recolta-i mare,
se mira toti de-ntinsa ce-i,
albeste holda pana-n zare.

Dar…unde-s lucratorii ei…?

In mers saltat, amagitorii
vin astazi, ca sa ia din zbor
ce-au ostenit semanatorii
si strica holda-n urma lor.

Se risipesc bogate boabe,
tresare Duhul Sfant mahnit,
vazand cum niste spice slabe
pe cele grase le inghit….

*******

O, Dumnezeu al Indurarii
ce ai iubit acest ogor,
nu ne lua semanatorii,
cat n-au iesit seceratori,

Trimite-ti Tu seceratorii
si-aprinde-acelasi foc divin
ce-a ars in toti semanatorii
Cuvantului ceresc! Amin.

Ucigasii viziunii (sau de ce Filistenii i-au scos ochii lui Samson?)

     De ce nu i-au taiat mainile? Ca doar cu mainile a omorat el „o gramada, doua gramezi”, cu mainile a prins vulpile, etc. 
      Aceste lucruri au fost scrise pentru invatatura noastra…
      Dusmanul omoara viziunea, ia vederea. Iar un om fara vedere nu mai poate sa-si foloseasca puterea.
     O intamplare:  Un coleg a orbit intr-un accident. Am fost la el la spital, la operatie (dupa un an). „As umbla zece kilometri” mi-a spus, (fusese cel mai puternic om din fabrica), deborda de energie. Nu putea umbla fara vedere.
      Acum vizionarii sunt numiti de catre sociologi: formatori de opinie.
      Formatorii de opinie sunt foarte periculosi pentru manipulatorii de mase.
      Primii oameni arestati de comunisti au fost directorii de ziare, formatorii de opinie de atunci.
      Dintre evanghelici i-au eliminat  pe cei zelosi, pe cei aprinsi, au pus in locul lor meduzele, cartitele, yes-menii.
      Viziunea au trasat-o altii, generali prin birouri inalte….si n-a mai rectificat-o nimeni.
         
     La ce foloseste un Samson orb? La rasnita.
     „sa va lumineze ochii inimii…ca sa puteti pricepe…..care sunt bogatiile slavei mostenirii Lui in sfinti….”
      Aceasta trebuie sa fie una din tintele vederii noastre: mostenirea din sfinti, harul dat fiecarui madular.
    Sa nu neglijam harul dat celor mai neinsemnati, talantul celor mici, banutii vaduvei(simbolic zic), sa nu umblam dupa o slava desarta. Sa nu dispretuim harul care este in noi, in fiecare, caci toti suntem madulare unii altora.
     A vedea aceste lucruri inseamna a avea viziune(vedere), a-l vedea pe Hristos, a-L recunoaste, a nu-l confunda cu carturarii si fariseii anului 2008.
      Cand „te-am vazut noi flamand”? vor spune unii. Ce vedere scurta…sa nu-l vezi pe Hristos in cei amarati, in cei fara titluri, necarturari si de rand, sa  nu-l vezi in cei simpli, fara sinagogi, fara locuri inaltate si haine lungi, sa nu vezi harul din sfinti.  Cand Domnul de aceea ne da duhul, sa vedem bogatia slavei mostenirii Lui din Sfinti.
      Ce stare trista, puternic dar orb, slujind pacatului:
        ” la rasnita lor te silesc sa-nvartesti
          sa macini samanta minciunii,
         mai crunt te apasa cand tu obosesti
        n-au mila de tine niciunii….”(NM, Samson cand  a fost biruit de pacat)
     Doamne, te rugam sa nu dorim sa fim ca Samson: puternici si orbi, sau ca cei din Apocalipsa care nu vedeau ca erau orbi. Ai mila de lipsa de viziune si da duh de descoperire sa te vedem in frati, acolo unde esti cu adevarat. Sa nu ajungem sa pretuim templele si sa dispretuim fratii. Amin.
O poezie: Cunoasterea si recunoasterea lui Hristos in frati.

Ecumenismul cu sens unic sau „Biserica la coafor!”

 M-a mirat  entuziasmul manifestat de o absolventa de teologie catolica fata de poezia postata aici:
https://vesteabuna.wordpress.com/2008/07/20/in-adunarea-celor-doi-sau-treio-poezie/

     Si pentru ca o oaie trebuie sa fie intotdeauna atenta cand lupii incep s-o laude, m-am dus pe urma duhului („cercetati duhurile”) si am parcurs ultimele aprecieri ale vechilor lupi fata de „meniul lor”.
     Desigur, ar trebui sa stiti ca dupa conciliul Vatican II, atitudinea B. C-ce. fata de toti ceilalti crestini s-a schimbat radical. Din eretici demni de iad, au devenit brusc „frati-separati”.
     Ecumenismul catolic inseamna tocami atragerea acestor frati separati spre recunoasterea Primatului Papal adica a socotirii ca Papa este capul Bisericii.
    Procesul de atragere intampina insa probleme, desi sunt semne de succese ici si colo.
    Iata cum se apreciaza aceste succese, citez din literatura catolica:

„Într-o carte de amintiri publicată în 1991, cardinalul belgian Suenens, cunoscut în toată lumea creştină pentru rolul avut în desfăşurarea lucrărilor Conciliului al II-lea din Vatican şi pentru profundele sale convingeri ecumenice, notează surpriza pe care a avut-o la sfârşitul unor conferinţe ţinute în 1976 la Union Theological a Seminarului episcopalian din Virginia (S.U.A.), şi anume, deşi temele propuse aveau ca obiectiv ilustrarea legăturii dintre “Duhul Sfânt şi creştinii de azi”, a fost constrâns în cele din urmă să vorbească despre infailibilitatea pontificală. A rămas surprins că o bună parte din teologia catolică pe tema ecumenismului nu era cunoscută în această parte a lumii, de aceea, remarcă în mod trist, dar provocator: “mă tem că nu vom ajunge niciodată la unitatea ecumenică dacă vom parcurge drumul discuţiilor”. Apoi formulează această rugăciune: “Domnul să ne arate drumurile mai scurte!”¹

Care sunt aceste drumuri MAI SCURTE?
”

W. Kasper este de părere că trebuie să adâncim temelia de credinţă a ecumenismului, care este alcătuită din botez şi credinţa baptismală, Crezul, şi să umplem cu viaţă acest spaţiu median, cultivând cât mai multe contacte personale posibile, colaborând la crearea unei reţele ecumenice de prietenii şi punând în practică cu mai mult elan ecumenismul spiritual, care este socotit pe drept cuvânt sufletul întregii mişcări ecumenice⁵. Deoarece cuvântul “spiritualitate” este astăzi, din păcate, supralicitat şi inflaţionat, cardinalul atrage atenţia spunând că nu este vorba despre “o spiritualitate vagă, obosită, pur sentimentală, iraţională şi subiectivă, care ignoră în întregime doctrina obiectivă a Bisericii, sau care nu se îngrijeşte de ea. Dimpotrivă este vorba despre învăţătura Scripturii, tradiţia vie a Bisericii şi rezultatele dialogurilor ecumenice, în mod subiectiv şi total asumate, care impregnează persoana, şi care sunt pline de viaţă şi de legătură cu viaţa. Activismul ecumenic de unul singur este sortit epuizării; numai colocviile academice între specialişti, oricât ar fi ele de importante, nu ajung la credincioşii normali şi trec pe lângă inima şi viaţa lor”⁶.

   Deci catolicii sunt nemultumiti ca (de ex.)desi reverenzi de genul domnului D-nut M-nu sau poate si altii au fost atrasi in a macina grauntele lor, impactul spre masa mare de credinciosi este inca scazut.
    Asa ca etapa a doua este coafarea lupului, sa semene cat mai bine a oaie. A orice oaie. Aaaa…oile sunt diferite!, cu atat mai bine, vom face lupi albi, lupi negri, lupi tarcati…..!
    Ce daca sunteti diferiti…va iubim…..acesta este mesajul!
    Ce vei face tu ca cei cu vederea mai slaba sa nu fie inselati?

Carti crestine ieftine prin posta – Chapter two

La adresa de aici: Chapter Two gasiti o multime de carti bune in engleza la preturi foarte mici. Preturile sunt in Lire si puteti plati prin posta.
Iata catalogul pe noiembrie 2008: Catalog Chapter Two pe noiembrie
Gasiti pe site si Cati crestine on-line pentru download .

Exista viata dupa „pastorat”? (un indemn pentru pastori)

Desigur, iata un link: Is there life after the pastorate?

Cateva titluri suplimentare pentru a spori interesul: „De ce am parasit pastoratul?” de Gary Welter, „Parasind „Lucrarea lui Dumnezeu” ca sa-l descoper pe Hristos” de Alan Revine, „Confesiunile unui ex-membru al clerului”  de David D. Flowers, „Vin nou pentru un burduf nou” de Terry Jarbo, Ghid de supravietuire pentru ex-pastori, Un ex-pastor ii incurajeaza pe altii.

Azi, intr-o conversatie am folosit cu o anumita intonatie cuvantul „popii”.
„Ce ai tu cu popii?” am fost intrebat!
„Eu am un singur POPA” am raspuns….”ceilalti sunt hoti si talhari”. „Wow, ce cuvinte dure” trebuie sa te pocaiesti de limbajul asta” mi s-a zis. „Atunci si Domnul Isus trebuie sa se pocaiasca de „pui de vipere” sau Apostolul Pavel de „perete varuit”” am raspuns.

Dupa ce am citit: Pagan Christianity si  Reimagining Church (si nu numai) am ajuns sa capat mai mult curaj in prezentarea a ceea ce vad ca este Voia si Planul lui Dumnezeu pentru A FI Adunarea (biserica) Lui, am devenit mult mai radical.
Pentru ca intentionez cu voia lui Dumnezeu sa postez mai multe posturi legate de piedicile pe care cred ca Institutionalizarea crestinismului le reprezinta pentru manifestarea adunarii ca Trup Viu, simt putin ca o datorie fata de prietenii mei pastori, o mica explicatie. Acest post se vrea aceasta explicatie si portita. Nu imi vor putea spune ca ii condamn la disparitie.
Intr-un fel sunt strans din doua parti:
Pe de o parte  e porunca Domnului care (fata de Farisei si carturari) imi spune „lasati-i”, adica „ignorare”, nu zgandarire.
Pe de alta parte am multi prieteni pastori pe care ii iubesc, multi cu care am corespondat (desigur in secret) si ii cunosc doar de pe net si pentru ei scriu acest post.

Betania, dorinta Domnului pentru biserica Sa (lb . engleza)

 

BETHANY THE LORD’S DESIRE FOR HIS CHURCH

by Frank Viola May 11, 2007

 

 

 

 

Copyright 2007 Present Testimony Ministry – http://www.ptmin.org

 

 

Good Faith Agreement—Please Read This eBook is a transcribed message that Frank delivered to a house church in St. Augustine, Florida on April 22, 2007. This message is suited for all house churches, simple churches, organic churches, and emerging churches who are rethinking the meaning and practice of church. We have converted it into a free eBook so that it can be distributed far and wide. We simply ask that as a good faith agreement, you pass the following link on to others in any form you wish—especially those who gather in the above types of churches—so that they can download the book for themselves: http://www.ptmin.org/bethany.htm

 

 

C

 

ONTENTS Introduction …………………………………………………………………………………………………………………4 Encounter 1 ………………………………………………………………………………………………………………….6 Encounter 2 ………………………………………………………………………………………………………………..12 Encounter 3 ………………………………………………………………………………………………………………..16 Encounter 4 ………………………………………………………………………………………………………………..

23 4

I

 

NTRODUCTION

When the Lord Jesus Christ entered this world, He was not received. Do you remember His birth? The entire town of Bethlehem closed its doors to Him. So He was born in a stable amid the stain and stench of cow dung. When He was two years old, He was hunted by the government. (There were no boys in his kindergarten class.) Then, when He began His ministry, He was rejected by His own people—the Jews. „He came unto His own, and His own received Him not” (John 1:11). The religious leaders who dominated Jerusalem also rejected Him. Remember how He wept over the city because they rejected their Messiah (Luke 13:34). When He sought entrance into Samaria, He was rejected by that city as well. „For the people there did not receive Him because He was headed toward Jerusalem” (Luke 9:53). He was also rejected by His own hometown, Nazareth. Remember His words—”A prophet is without honor in his own hometown” (Mark 6:4). In fact, the Lord Himself said that He had no home in this world. „Foxes have holes, and birds have nests; but the Son of man has no place to lay His head” (Luke 9:58). Do you see the irony? Here is the Creator of the universe. Here is the One who not only made all things, but the One for whom all things were made. And He is rejected by the very world that He created. He is neither welcomed nor received. There was only one exception. Throughout His entire human life, there was only one place on earth where Jesus Christ was welcomed. There was only one place where He was received. It was a little village called Bethany. And it played a prominent role in the Lord’s life. This afternoon, I would like to trace the footsteps of the Lord as He traveled to the village of Bethany. My reason for doing so is simple. I believe that Bethany represents the Lord’s desire for His church. God wants a Bethany in every city on this planet. That includes Saint Augustine, Florida.

Un Dumnezeu care se lasa vandut (2 Petru 2:3 „În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înşelătoare, să aibă un câştig de la voi.”)

Daca a facut-o Iuda?
Ma gandeam zilele acestea la cat este de rabdator Dumnezeu? Sa ai toata puterea in cer si pe pamant si SA TE LASI VANDUT! Sa devi obiectul unei tranzactii, marfa, sa fi evaluat ?!
A luat chip de om, dar ce om?
Oamenii sunt de multe feluri: regi, administratori, bogati, invatati, profesori, ucenici, elevi, copii, robi. Putea sa-si ia un alt chip, mai de vaza, era tot om. Dar nu, a luat chipul cel mai de jos, de rob. Cata smerenie!
Ca rob putea sa fie vandut, s-a lasat vandut si a fost vandut. Si este si astazi vandut.  Pe tarabe mici sau pe tarabe mari, pe bani multi sau pe bani putini, pe 30 de arginti sau pe un blid de linte, pe un post mai bun sau pe o excursie in strainatate….Gata, tac.
Unii vand ca mici negustori, cam toti o facem pentru nimicuri, de rusine, zi de zi. Altii vand pe Domnul la scara mare, doar este scris:”in zilele din urma oamenii vor fi ….VANZATORI”.
Iar unii au ajuns sa vanda pe Dumnezeu la scara industriala, in cladiri industriale, au vanzari saptamanale de 250k, ….
Iata un astfel de supermarket…si nu este o gluma:
Vedere din spate:

Vedere laterala:

Vedere din fata:

Nu e destul atat, mai este cel putin un loc in care „predica” se transmite si este proiectata pe un ecran. Cei care mi-au povestit, se intrebau de ce nu transmite pe internet, sa vada oamenii de acasa? I-am lamurit ca mersul la „hala” e necesar pentru colecta. Erau si ei cotizanti, nu m-au contrazis. Ei mi-au zis de 250.000 pe saptamana, dar „nevoile” ar fi cam de 1,5 milioane pe luna. Da’ „sa nu judecam…!” ziceau ei. Eu zic ca lucrurile scrise si semnele implinite trebuiesc bine judecate si supuse analizei Cuvantului, testate duhovniceste si rezultatele facute cunoscute. Daca cei de la compania de apa o fac zilnic? De ce analizele apei duhovnicesti sunt interzise? Acesti pompagii la care conteaza doar debitul ….i-as concedia! Oricum produsele lor nu le cumpar! Fara analiza? Iar daca analizele se socotesc interzise…? Judecati voi!
Mai cititi si: Scheletul mamonic al religiei industriale
Daca v-am suparat, iertati-ma!
Daca gresesc, luminati-ma!
Eu am scris de dragul vostru!

De citit!

Mi-am dorit de mult sa ajung sa citesc aceste carti. Azi am fost „abandonat” intr-o librarie si le-am gasit pitite printre rafturi, dupa indelungi cautari!  De Barna am mai gasit, dar nu am cumparat, cartile scrise inainte de 2007 nu au acelasi „parfum”. Toate aceste carti au insa o mica „boala” de care cam tin cont intotdeauna, au „eticheta de pret”. E greu ca un om sa fie si aprins de dragostea de adevar si de dragostea de bani in acelasi timp. Iar ca sa „vinzi” adevarul si sa faci si bani pe el e o nebunie, adevarul nu are cautare in lumea croita de Tatal minciunii. Exista insa si varianta vinderii de dragul distribuirii si a pretuirii pentru evitarea risipei. Meditam la aceste ganduri pierdut intr-o imensa librarie „crestina”, care vindea in mod nepartinitor de toate, de la statuete catolice la cartile lui Watchman Nee, Barna si Viola. Dar de pe vremea de cand am avut si eu impreuna cu un frate implicare intr-o librarie crestina , in care am vrut sa vindem numai carti bune, nu CD-uri, nu romane, etc, imi amintesc ce greu am dus-o ca afacere. Am avut sponsorizata chiria, dar nu am scos nici salariul vanzatoarei(f.mic pe atunci). Adevarul nu-l doresc oamenii nici asa cum e: GRATIS, dar sa mai si ceri bani! Oricum pe Barna nu il banuiesc de mercantilism prea mult, n-ar prea avea multe motive, iata situl lui:www.barna.org
Iata si blogul lui Frank Viola: frankviola.wordpress.com

Biserica cu un singur membru?!

Concurs de crestinism?
( sau despre “cel ce va birui…”)

 

 

    Un anume fel de teologie face ravagii prin vantul de invatatura pe care il provoaca: Teologia Invingatorului. E vorba de o subtila neantelegere a unor versete biblice, neantelegere  care din pacate a distrus multe suflete si mai ales multe adunari.
    Ce sugereaza aceasta invatatura? Ca viata crestina este un “concurs” de crestinism, un fel de “hai sa vedem care este mai spiritual, caci doar cei spirituali vor primi cununa”. Sunt multe versete care luate afara din context ar putea, la o privire superficiala, sa duca la acest inteles.
      Rezultatul acestei neantelegeri este un individualism periculos care duce la elitism, la “eu sunt mai spiritual ca tine” la un fel de „concurs de crestinism” pentru a primi cununa. Pe multi ii duce la divizari si la inmultirea bisericilor cu un singur membru.
      Dar din fericire sunt mult mai multe locuri in Cuvantul lui Dumnezeu care nu ne lasa sa vedem asa, ne obliga sa privim viata crestina ca o viata a Trupului lui Hristos care “traieste impreuna si moare impreuna”, Trup in care daca cineva pacatuieste, celalalt arde, daca cineva nu se pocaieste, eu sunt rusinat, daca cineva nu este spiritual, vinovat sunt eu, trup in care “dinauntru sunt temeri”, independente de luptele de afara, trup in care sunt madulare apasate de grija altora.
      Asa este Trupul lui Hristos, alcatuit de Dumnezeu astfel ca sa fim madulare unii altora, sa traim si sa murim impreuna. Un Trup in care un madular intristeaza pe celelalte printr-o epistola si intristarea aceasta aduce pocainta spre mantuire si fara regrete, mai aduce framantare, dezvinovatire, manie, frica, dorinta aprinsa, ravna. Toate au fost pornite prin Duhul de la o intristare provocata.
      „Cel ce va birui” din  Apocalipsa este o adunare intreaga ,nu o persoana, adresarea este la persoana I, dar …adunarii. „Iata ce zice adunarilor duhul…stiu faptele TALE”. Nu zice unui frate, ci unei adunari.
       Semnul ca cineva este copil al Domnului este ca-L recunoaste pe Domnul in ceilalti frati si-L slujeste, slujindu-i. Fara aceasta slujire sunt multi neputinciosi si bolnavi si nu putini dorm.
       A fi una cu Hristos inseamna a fi una cu toti copiii lui Dumnezeu cei risipiti, a simti cu cei ce sunt ca si Hristos, prigoniti, primiti rau. Chiar daca Trupul lui Hristos astazi seamana mai mult cu daramaturile Ierusalimului care aparent au o slava mult inferioara trufasului Babilon, sa nu uitam ca Domnul iubeste Pietrele Sionului.
     Noi toti suntem ziditi ca niste pietre vii ca sa alcatuim o casa duhovniceasca, un Ierusalim Nou, un Templu Sfant in Domnul.
     Doamne, te rugam sa ne dai constienta Trupului Tau!
d.

 

2 Corinteni 7:3  “pentru că am spus înainte că sunteți în inimile noastre, să murim împreună și să trăim împreună.”

 

ISUS sau I$U$ ?

http://web.archive.org/web/20051214160513/www.baptistnet.ro/forum/vezitopic.php?tID=113

Un citat:
„…Salut.
Doresc sa deschid un topic legat de o problema grava, cu care, din pacate, ne-am cam obisnuit si consideram ceva normal.De obicei aceasta problema e tratata de la tulpina/frunze si nu de la radacina.
Ma refer la faptul ca autorii cantarilor crestine sau cartilor crestine sau asa zisi „autori” ale unor biblii care interzic copierea operelor. …”

E un dialog purtat acum 4 ani despre cat e de „gratis” harul!

Alt citat:
„Daca ceea ce canti si vinzi este DE LA TINE, DE CE CANTI?
Daca este DE LA DUMNEZEU, DE CE VINZI?”

http://web.archive.org/web/20051214160513/www.baptistnet.ro/forum/vezitopic.php?tID=113