Exodul din Ucraina, ziua a 7-a

„De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!» Ci se va zice: «Viu este Domnul, care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la miazănoapte şi din toate ţările unde-i izgonise!» Căci îi voi aduce înapoi în ţara lor, pe care o dădusem părinţilor lor. ” Ieremia 16:15-16
Și explicația războiului din Ucraina de acum:
” Vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strînge din ţările în cari v-am risipit, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi vărsîndu-Mi urgia.” Ezechiel 20:34 

(sursa: https://www.timesofisrael.com/hundreds-of-jews-fleeing-ukraine-to-arrive-in-israel-next-week/)
Ce am avut de explicat am explicat înainte, de 8 ani încoace pe acest blog: trăim vremuri profețite.
Urgii înspăimântătoare ca în Egiptul de acum 4000 de ani, urgii care îi fac pe cei mai antisioniști evrei să plece spre singura țară unde sunt așteptați, spre Israel.
Ca să se împlinească Cuvântul Domnului:
Isaia 14:2 „Popoarele îi vor lua şi-i vor aduce înapoi la locuinţa lor...” aici intră și nemaipomenita deschidere și generozitate a polonezilor, moldovenilor și românilor față de refugiați, asigurarea de alimente și adăpost pentru refugiați, gratuitatea pe trenuri și organizarea de transporturi spre Israel.
Isaia 49:22 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Iată, voi face neamurilor semn cu mâna şi-Mi voi înălţa steagul spre popoare; ele vor aduce înapoi pe fiii tăi în braţele lor şi vor duce pe fiicele tale pe umeri.” același lucru descris încă de acum 2500 de ani. Trăim chestii profețite
Cine cunoaște profețiile și le crede, se uită la știri ca la un film deja văzut.
Ar fi prea multe de înșirat, sunt zeci de versete în profeți care descriu această strângere a poporului evreu înapoi în țara lor. Isaac Newton a lăsat scris că nici un alt eveniment istoric nu este mai des profețit în Biblie…..și asta a scris acum 300 de ani și mai bine.
Duminică după adunare și după ce am stat la masă am plecat spre Aleșd.
Vreme frumoasă, se simte aerul de primăvară, drumul nu era aglomerat.
Pe la Ciucea se făcuse coloană, două mașini din față mergeau ca melcul. Am depășit coloana pe rând și am ajuns în spate la două mașini de …ucrainieni. Realitatea exodului m-a lovit din plin.
Mi-am dat seama că sigur drumul e plin, doar atâta că mergeam în aceeași direcție, să văd ce va fi la întoarcere.
Pe la Piatra Craiului intra miros de fum de afară, am ajuns din urmă o mașină care scotea fum. Clar, s-a dus turbo.

A oprit în parcarea de la restaurante din vârful dealului și am tras în spatele lui, erau o familie cu doi copii, Serghei, din Odesa.

Am realizat încă odată de ce a rânduit Dumnezeu să știu rusă și ucrainiană.
L-am liniștit, am schimbat telefoanele, ziceau că merg în Polonia.
Am mers la adunare și când m-am întors seara spre Cluj am întâlnit peste 70 de mașini de Ucraina, unele în grupuri de 5-6. Până la autostradă la Gilău, apoi nu mai erau, semn că veneau dinspre Moldova pe Mureș apoi autostradă.
M-a sunat Serghei luni din Slovacia, că merge „po tihoncu”-încetuț. Bagă ulei.
Între timp o familie apropiată a luat 5 refugiați în casă.
Am slujit de traducător. Dacă nu am avea noi acum probleme medicale, am lua și noi, poate după.
Am sunat în Ucraina, la Cernăuți.
Acolo e liniște, încă.
Să vă las tot cu profeții, cu alte locuri despre aceeași temă:
„Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit şi te voi strânge de la apus.” Isaia 43:5
„Şi Eu Însumi voi strânge rămăşiţa oilor Mele din toate ţările în care le-am izgonit; le voi aduce înapoi în păşunea lor şi vor creşte şi se vor înmulţi.” Ieremia 23:3
„Iată, îi voi strânge din toate ţările unde i-am izgonit în mânia Mea, în urgia Mea şi în marea Mea supărare; îi voi aduce înapoi în locul acesta şi-i voi face să locuiască în linişte acolo.” Ieremia 32:37
„Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăşi cetăţile pustiite şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor bea vinul, vor face grădini şi le vor mânca roadele.  Îi voi sădi în ţara lor şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-o…” Amos 9:14-15
Mai sunt multe alte locuri, le găsiți voi!
Aceste împliniri exacte trebuie să ne formeze cugetul spre ascultarea Cuvântului cu angajament.
Să medităm la profeții, dar și la știri , să le comparăm, să le cercetăm și vom descoperi tot mai multe din armonia care este din veșnicii între Scripturi, creație și istorie.

Îi voi urmări cu sabie, cu foamete şi cu ciumă

Herschel Herskovic în vârstă de 93 de ani a supraviețuit holocaustului, a emigrat din Cehoslovacia natală în Anglia, a trecut și prin covid și recent a primit vaccinul anticovid (în mâna cu tatuajul de la Auschwitz), din partea unui medic militar britanic. Fotografia făcută de fiul lui s-a viralizat …ca covidul.

(sursa: https://jewishnews.timesofisrael.com/picture-of-auschwitz-survivor-93-getting-jab-on-tattooed-arm-goes-viral/)
Uite, mi-am zis, omul ăsta a trecut prin toate cele 3 urgii profețite: sabia, (fascismul), foametea (comunismul) și ciuma (epidemia).
Și tot n-a plecat în Israel.
E în Anglia.
Biată Anglie!
Biet evreu care nu vrei s-o părăsești!
Cum, tu țară, Anglie vei da afară în curând pe evreii tăi, precum surorile tale din estul Europei i-au dat afară în anii dinainte!
Cum tu evreu, ai fugit de nazism, te-a ajuns comunismul și ai ajuns acasă în Anglia și te-a mușcat Covidul!
Parcă e profeția din Biblie.
Cât de departe în timp e Ieremia profetul, 2600 de ani, sau Ezechiel, sau Daniel, ei au scris despre vremurile de azi, doar cuvintele lor se „potrivesc’. Doar prin ochelarii lor, istoria se vede clar.
Am avut un coleg, s-a pensionat acum, care nu-și cumpăra ochelari noi, mergea la târgul de vechituri și proba, îi cumpăra pe cei cu care vedea cel mai clar.
La istoria lumii, chiar și la geografia ei, trebuie privit prin ochelarii profeților.
De ce n-a plecat Herskovic în Israel după război? De ce nu pleacă acum?
Probabil pentru că fiind influențat de educația evreiască ortodoxă, a socotit proiectul sionist o aventură. Și a plecat în Anglia.
Dacă Herskovic locuiește în Stamford Hill, cea mai puternică comunitate evreiască ortodoxă din Europa (haredimi) atunci e clar că nu vrea să plece din Anglia.
Așa arată cartierul londonez evreiesc:

Așa arată și cei din Mea Shearim, Geula sau Bnei Brak, cartiere sau orașe evreiești ortodoxe din Israel.
„Îi voi urmări cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, îi voi face o pricină de spaimă pentru toate împărăţiile pământului, de blestem, de pustiire, de batjocură şi de ocară printre toate neamurile pe unde îi voi izgoni,  pentru că n-au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, ei, cărora în nenumărate rânduri le-am trimis pe robii Mei, prorocii, dar n-aţi vrut să ascultaţi, zice Domnul.” Ieremia 29:18-19 După regulile corectitudinii politice este un pasaj aproape ilegal de citit astăzi. E un pasaj aparent antisemit, dar totuși e scris de un evreu.
Acești oameni, evreii religioși (hasidici) disprețuiesc statul Israel, oriunde se găsesc.
Chiar și în Israel.
Zilele trecute au făcut mare tămbălău și au dat foc unui autobuz în Bnei Brak, lângă Tel-Aviv. Revolte împotriva carantinării.

Fără să vrea, fără să știe și fără să poate face altceva, acești evrei ultraortodocși încăpățânați împlinesc profețiile biblice cu privire la ei.
Toate, dar absolut toate profețiile care privesc acest al doilea exod scriu despre „îi voi scoate”, „îi voi aduce”, „îi voi urmări”.
Din pozele cu autobuzul incendiat vedem cum disprețul evreilor ortodocși pentru statul Israel este evident.
Din peregrinarea lui Herskovic vedem cum mulți ca el nu au de gând să plece în Israel.
Pe lângă cei visători, sioniștii militanți (nereligioși) care merg în Israel mânați de „vuietul profețit”, ajung până la urmă în Israel și acești încăpățânați, dar doar în mod forțat, așa cum au plecat și din România.
Dacă Dumnezeu va mai ține lumea (ceea ce este sigur, mai sunt multe profeții de împlinit) și pe noi în ea (nu cred că ne va mai ține mult, nu este nimic neîmplinit pentru a avea loc răpirea Adunării), cei ce vor fi pe pământ vor vedea plecarea evreilor din Anglia, America, Brazilia, Belgia spre Israel. A tuturor evreilor.
Nu va mai rămâne unul.
Dar repet: acest proces se poate încheia și după răpire, faptul că mai există evrei împrăștiați nu înseamnă cu se amână răpirea.
Cei ca Herskovic sunt urmașii fariseilor, farisei a căror istorie se duce în timp cam de pe vremea lui Isaia, poate mai dinainte, de pe vremea împăraților, cum am arătat aici:

Cu ce ne alegem dacă știm aceste lucruri, cu ce ne deosebim, la ce ne folosesc?
În primul rând la conștientizare, la hrană pentru cuget.
Acest fel de hrană, scrierile profeților, este bună atât pentru cei declarați creștini cât și pentru ceilalți.
Pentru oricine poartă cuget, adică pentru toată lumea.
În al doilea rând, știrile din mass-media care în mod normal sunt senzaționale, șocante, pline de violență și provocatoare de neliniști, dacă le privim prin ochelarii profeților se potrivesc până la detaliu cu Planul General al lui Dumnezeu și fiecare știre ne umple astfel de pace în loc de neliniște.
În al treilea rând, a cunoaște și a vesti profețiile Domnului este o parte importantă din slujba pe care trebuie s-o facem pentru Domnul azi.
„Ascultaţi Cuvântul Domnului, neamuri, şi vestiţi-l în ostroave depărtate! Spuneţi: ‘Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.” Ieremia 31:10
Cine trebuie să facă această vestire?
Neamurile, adică să înțelegem: Adunarea dintre neamuri, cei ce cunosc, iubesc și înțeleg Cuvântul lui Dumnezeu, adică și tu dragul meu, că dacă nu înțelegeai, nu-mi urmăreai argumentația până la…
sfârșit.


PS Mă gândesc adesea că Noul Testament nu începe de la cartea Matei, începe de pe undeva din Isaia, de la profeți, profeții sunt robii trimiși să ceară roada de la vierii răsvrătiți. În profeți era duhul lui Isus, acel Isus care nu numai că ia copilași în brațe, învie pe fiul văduvei, pe Lazăr, vindecă ologi și neputincioși și deschide ochii orbilor, ci și acel Isus ce spune fariseilor toate păcatele, care ia biciul în templu și transmite lui Irod: „spuneți vulpii aceleia”. Dacă nu avem imaginea pedepsei și a răzbunării pe care o va aduce Domnul Isus în ziua răzbunării de atunci, din viitor, nu putem înțelege cu adevărat ziua îndurării din prezent, de acum, mărimea acestei îndurări. Covidul, comunismul, nazismul au fost și sunt părți ale tabloului general, tablou care conține ca orice tablou: lumini și umbre, și bunătatea dar și asprimea lui Dumnezeu.

Ciuma și pustiirile ei, urgia după urgie, manifestațiile din America în înțeles profetic

Explicații biblice la fenomenele politice ce au loc în America, logica lor.

De câțiva ani scriu pe acest blog și vorbesc în adunare despre urgii, pustiiri, aliyah, amețirea națiunilor și trezirea evreilor și despre babilonia religioasă. Datoria mea este să explic ceea ce am înțeles din Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a ne pregăti inimile fiecare dintre cei ce credem în așteptarea venirii Stăpânului nostru pe care îl iubim. Scriu metodic și încerc să fiu clar, astăzi despre tulburările din America.

manifestații SUA, 3 iunie 2020

Când am fost acum 3 ani în America, după victoria lui Donald Trump, am mirosit că urmează să plece evreii din America. Un fel de miros profetic. Nu, nu, nu sunt „vas”, „vas de lucru”, care știți ce e ăla, nici vorbă, eu scriu despre profeții din Biblie: Isaia, Ieremia, Daniel, Amos, etc. Și nu scriu prin inspirație mistică, citesc Biblia, caut sensul pildelor și pun pildă lângă pildă. Citindu-i intens și repetat pe profeți, le-am înțeles pildele și calendarul, am văzut cum au vorbit chiar despre zilele noastre și am identificat în istorie ce au scris ei în Scripturi. Astfel de „miros” m-a făcut să văd o ciclicitate a acestei Aliyah (emigrări evreiești spre Israel) în secolul XX, felul cum au plecat evreii din ce zone, câte sute de mii, la câte zeci de ani. Aplicând o logică simplă cronologic-istorică, am identificat urgiile și emigrările pe fiecare continent și țară. Am observat că zonele urgisite au rămas fără evrei și că mai sunt zone cu evrei. Au plecat toți evreii din Estul europei în timpul comunismului, mare urgie. Dar fără urgie, evreii nu plecau. Desigur, am dedus, evreii urmează să plece din zonele unde…mai sunt: Anglia, Olanda, SUA, Franța, Belgia, Suedia, Brazilia. Dar cum Doamne, ce fel de urgii vei trimite tu acolo după ei? Și am scris anul trecut în noiembrie postarea: Cum îi va scoate Dumnezeu pe evrei afară din America? Citiți-o, n-am schimbat un rând. Habar nu aveam atunci ce va lucra Dumnezeu.
Când a început covidul în lume, mi-am amintit textele despre ciume din Biblie și mi-am zis: asta este, va ajunge în America, dar încă nu ajunsese și Trump ne explica că pandemia asta e o gripă mai rea. Apoi am văzut cum acest virus s-a mulat exact pe zonele evreiești, n-a scăpat una, în afară de Israel și nu numai atât.

Masca cu ciucuri

Despre noua urgie…și mai vechile urgii

Nu numai Covidul este o urgie, Covidul este una din urgii, lângă urgiile mai vechi, iar purtarea măștii pe față e semnul ei, lângă semnele altor urgii.
Căderea în păcat a fost prima urgie și apariția posibilității morții, prima pedeapsă. Munca deasemenea a apărut ca o pedeapsă.
Apoi a venit potopul, o altă urgie, iar arca, a fost prima izbăvire, și curcubeul, primul legământ.
Apoi a fost Babelul, prima distanțare socială reală: extrem de dureroasă: frate cu frate să nu se mai înțeleagă, copii cu părinți, tragic. Cumplită urgie.
Urmările Babelului sunt națiunile iar semnele națiunilor sunt peste tot: drapele, steme, …ciudat, oamenii se laudă cu ele. Cu semnele vechii urgii. Straniu.
Dar ne lăudăm noi oamenii și cu munca noastră, cu rezultatul unei și mai vechi urgii.
Aceasta a fost poteca gândului meu în ultimele săptămâni, punându-mi peste urechi și dându-mi jos masca de zeci de ori pe zi. Am devenit expert, la început mi se tot încurca, ba cu brațele ochelarilor, ba cu casca telefonului, sau cu amândouă, dar treptat m-am dedat și pot pune și da masca jos cu îndemânare.
M-am întrebat: oare dacă nu se descoperă un vaccin, dacă masca devine „noua normalitate”, oamenii se vor lăuda de la o vreme și cu masca?
Vor apărea măști „la modă”, asortate cu hainele?
Vor apărea măști cu ciucuri? Cu briz-brizuri?

Sinistru să ne gândim, dar posibil. Și mă tot gândeam lucrând:
chiar dacă pare stranie ideea de a ajunge să ne lăudăm cu ceea ce acum este o chestiune absolut detestată, oare nu la fel este când ne lăudăm unul împotriva altuia cu munca noastră, pedeapsă și asta? Cu rezultatul ei, cu bogăția? Cu competențele câștigate? Cu diplome și premii? Cu câte limbi vorbești?
Mi-au părut brusc toate aceste laude, măști cu ciucuri.
Să te lauzi cu ceea ce ar trebui să-ți amintească de rușine, de păcat, de pedeapsă.

„Apoi,…îi îngrozește cu urgia Sa…” sau „de ce frânează Dumnezeu „globalizarea”?” (…meditații la Psalmul 2)

„El(Dumnezeu) a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor,  ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind…” FA 17:26-27
Vedem din această declarație că scopul cu care Dumnezeu a pus limitări în relațiile interumane este ca prin ele, oamenii să se apropie de Dumnezeu, nu unii de alții. Limitați, începem să-L căutăm pe Dumnezeu, să punem întrebări, să ne mișcăm mintea, să „ne ducă gândul”, să „ne pună pe gânduri”. Nefiind limitați (sau crezându-ne așa), pre(a)ocupați fiind unii de alții, sensibili la felul cum suntem văzuți de semeni sau mai grav, tânjind după slava pe care am putea-o căpăta de la alți oameni, devenim treptat atât de insensibili la afirmațiile simple ale lui Dumnezeu din Scriptura Sa, încât nu le mai credem, după cum a spus Stăpânul, Domnul Isus: „Cum puteţi crede voi, care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?” Ioan 5:44
La nivel personal, dragostea de Dumnezeu este concurată în sufletul fiecăruia de dragostea de oameni, de slava lor, de părerile lor, de fapt de dragostea de sine, de cum suntem văzuți, de ce zic și cred cei din jur despre noi. Și acest lucru stârnește gelozia lui Dumnezeu.
La nivel de țări și popoare, este la fel: Dumnezeu a impus limitările de limbă la Babel, ca oamenii să se împrăștie și să nu mai fie împreună. De atunci sunt limbi și granițe, vămi și pașapoarte, să vă gândiți la asta de fiecare dată când stați la rând la vreo vamă. Să deschideți Biblia, de aia stați, să vă gândiți la Cel ce ne-a limitat pe orizontală, ca să privim în sus.

Dar azi vreau să mergem mai departe cu gândul, să vedem filozofia globalizării și mai ales îngâmfarea din spatele acestei filozofii. Omul s-a schimbat spre rău de la căderea în păcat, chiar merge din rău în mai rău. Acest rău vine de la gândire și este proporțional în fiecare om sau națiune cu cât de tare s-a îndepărtat de Biblie, după cum a afirmat preotul Iosif Trifa, întemeietorul Oastei Domnului, privind cultura popoarelor protestante din Apus: „Din aceastã dragoste pentru Biblie, au ieșit popoarele biblice din Apus, cu viața lor plinã de roadele trãirii Cuvîntului lui Dumnezeu.” sursa, pag 558, 1937, Foaia Isus Biruitorul
(Preotul se referea la țările protestante de atunci, care din punct de vedere moral, acum 100 de ani, erau superioare țărilor ortodoxe și catolice, unde incultura era însoțită de degradarea morală, alcoolism și imoralitate. Între timp lucrurile s-au stricat foarte mult și între „popoarele biblice” și nici la noi nu stau mult mai bine ca atunci.)
Globalizarea este considerată justă din rațiuni economice: în era automatizării industriale se promovează „deschiderea piețelor”, apoi deschiderea granițelor, libertatea de mișcare, uitând că granițele…Dumnezeu le-a pus. Deci s-ar putea ca Dumnezeu să nu fie de acord cu globalizarea, mai ales ale…ateismului, darwinismului și materialismului. ¹
Un pas greșit al omenirii în secolul XX a fost nu atât globalizarea, nu deschiderea granițelor, deschidere de care beneficiem cu toții, ci uitarea lui Dumnezeu. Un fel de globalizare a filozofiei ateiste, a negării lui Dumnezeu, până la impunerea de condiții ateiste de către Uniuni de popoare, altor popoare mai mici. „Alianțele împăraților” duc la conspirații împotriva lui Dumnezeu:
„Împăraţii pământului se răscoală şi domnitorii se sfătuiesc împreună
împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, ” Psalmul 2:2, adică aliindu-se unii de alții, oameni vor să scape de dependența de divinitate, să se descurce singuri, „zicând „Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!” (3)

Cum va declanșa Covid-19 emigrarea evreilor din Vestul Europei și America spre Israel?

(Postare din luna mai, între timp cifrele s-au schimbat, s-au agravat, dar direcția și amploarea evenimentelor urmează clar împlinirea pas cu pas a profețiilor.)

„Vă voi scoate din mijlocul popoarelor şi vă voi strânge din ţările în care v-am risipit cu mână tare şi cu braţ întins şi vărsându-Mi urgia.” Ezechiel 20:34
Acest text biblic și altele asemenea acestuia explică timpul de acum, clarifică istoria secolului XX și se pare și a secolului XXI. Secole în care Dumnezeu adună în Israel pe fiii firești ai lui Avraam, proces numit de politicieni „sionism” și de profeți în multe feluri: „înfrunzirea smochinului”, „realtoirea mlădițelor rupte”, „învierea oaselor din valea uscată” și alte imagini biblice cunoscute.
Israelul a fost una din țările care au trecut cel mai ușor peste pandemia de Covid19.
Pe un blog evreiesc (al unui medic, Gabriel Sapir) am găsit articolul: „Timpul de a reveni acasă: valul Aliyah după Covid-19„ care spune că:
-Israelul a răspuns cel mai bine epidemiei
-Israelul a avut doar 20 de decese /1 milion locuitori( articolul e din 19 aprilie, acum 31/1 milion)
-Israelul fiind sub amenințare are o politică de răspuns la dezastre (nu doar epidemii) superioară celorlalte țări.
-rata de decese din Belgia : 471 decese / milion, (acum 794/1 milion locuitori)
-SUA 118, (acum 275/1 milion locuitori)

-UK 228, (acum 523/1 milion locuitori)
Adăugând la aceste date și ponderea de 5-7 ori mai mare decât procentul din populație al numărului decedaților din comunitățile evreiești din diaspora, trebuie înmulțite cifrele din paranteze cu minim 5. Rezultă niște statistici înspăimântătoare pentru comunitățile evreiești din diaspora, o rată de decese de 100 de ori mai mare decât în Israel.

Pacea lui Dumnezeu, între frica de virus și teoria conspirației

       „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.” Filipeni 4:6-7
Deci nu trebuie să ne îngrijorăm nici de virus.
Am scris mult pe acest blog în ultimii 2 ani despre urgiile care însoțesc acest sfârșit de veac (eon, perioadă) și am și vorbit mult despre răbdarea pe care trebuie s-o avem în urgii. Pardon, perseverența.
(Răbdarea, e un termen cam greșit tradus, presupune inactivitate, stăm și așteptăm să treacă. Perseverența e mai bun cuvântul, mai pe românește „a-ți vedea de lucrul tău”, a continua, a nu te lăsa de treaba pe care o faci, indiferent de ce se întâmplă în jur. )
Pacea vine din cunoaștere. Să vă dau un exemplu. Un mecanic auto experimentat specializat pe o anume marcă, adesea poate să pună un diagnostic corect și numai după sunetul motorului. Un neștiutor se va speria însă de cel mai mic țăcănit.
De aceea Domnul Isus a zis: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” Ioan 16:35
De ce avem pace? Pentru că ne-a spus ce va fi, că vor fi urgii, pustiiri, necazuri, pentru că știm. Nu pentru că așteptăm „o lume mai bună„.
Diferența majoră între un creștin biblic și un necreștin (sau creștin bisericist, ritualist) este că creștinul biblic are pace prin orice ar trece.
Pacea mai vine din credința, din încrederea în Stăpânul care ne-a răscumpărat. Cui nu are această încredere îi este frică, tremură la orice schimbare de împrejurări.
Calea păcii este calea încrederii. Să luăm exemplul cu urgia din Egipt în noaptea de paște : li s-a spus evreilor să se închidă în case, să taie câte-un miel, să dea cu sângele mielului pe marginile ușii de intrare, să-l mănânce cu ierburi amare, dar închiși înăuntru. Cei ce au făcut așa au stat liniștiți. Boala nu i-a atins. Nu au trebuit să facă nici mai mult, nici mai puțin.
Acum, cu pandemia sunt două extreme, două margini ale acestui drum al păcii, două prăpăstii în care cad cei ce nu cunosc calea păcii. Una din ele este…..

Această distanțare socială (poezie)

Această distanțare socială
are în Planul Domnului un țel
și pe pământ o cauză morală;
iar ambele au loc în paralel.

Cum paralele-s mila și asprimea¹
Părintelui, de șase mii de ani,
prin ele să-și apropie mulțimea
copiilor², ce i-au ajuns dușmani.

Întâia distanțare, chiar în rai
s-a petrecut, când omul prin păcat
n-a ascultat dumnezeiescul grai,
de-atuncea tot pământu-i blestemat.

Apoi distanță s-a creat și când
s-au înecat toții răii în potop,….
și poate astăzi te-ai trezi-ntrebând:
potopul a fost cauză sau scop?

La Babel au fost crude distanțări,
când frații brusc n-au mai comunicat,
de-atuncea sunt popoare și sunt țări
și „Uniunea” s-a împrăștiat.

Chiar Iosif, cel vândut de frații săi
și distanțat de Tatăl său iubit,
a fost ca să-i salveze pe cei răi,
ce vor forma poporul profețit.

Când Moise a proclamat urgia,
ce-a distanțat pe-ai lui de faraon,
se împlinea exact cronologia
exodului, cum scris era-n canon.

Biserica dintâi: toți împreună
au stat o vreme, mii și mii de frați,
lor le părea că-i bine că se-adună,
dar Domnul i-a dorit împrăștiați.

Vierii îndoit de vinovați
ce și-au ucis stăpânul cu furie
au fost în toată lumea „distanțați”
și casa le-a rămas din nou pustie.

Atâtea pilde deslușit ne spun
prin profeții, urgii și catastrofe
că Dumnezeu e și gelos și bun,
…vă rog, mai ascultați câteva strofe:

Căci au rămas de spus și Vești mai Bune,
acuma în această distanțare:
-nu-i interzis să stăm în rugăciune
-….și încă se mai dăruie iertare.

„Se ne apropiem” cu mult curaj
de Preotul cel Mare, cel din cer,
ne-mpiedicați de nici un anturaj,
la El se merge drept, El n-are cler!

Despre biserici nu ne-a scris nimic,
citește toată Biblia de vrei,
dar a vorbit și nu pot să nu zic,
de Adunarea celor doi sau trei.

De mari mulțimi grămadă nu e scris
dar scrie de mulțime de cuvinte,
ce-ar trebui s-aprindă câte-un vis
și câte-un foc în fiecare minte.

Credința nu-i atunci când mergi sau vii
cu alții pe la vreo clădire „sfântă”,
ci când din zori și până-n seri târzii
o agonie bună te frământă.

V-am scris, să nu vă impacientați
să nu lăsați neliniștea să crească,
chiar de vom fi o vreme distanțați,
și toți vom fi de-acum „creștini cu mască”.

Orice om este doar o suflare

…oricât de bine s-ar ține.” Psalmul 39:5
O respirație, adică o succesiune de respirații.
Cel mai bine înțelegi asta când nu mai poți să respiri, când te îneci, sau te sufoci, sau ai dispnee.
M-am gândit zilele trecute la cei bolnavi de Covid, cum e să mori sufocat, și mi-am amintit de un frate din secolul 16 care a fost executat prin înecare și de 3-4 ori a fost scos din apă și întrebat dacă se leapădă și a răspuns de fiecare dată, NU.
Fratele Matia Hasel, istoria lui e aici.
A fost omorât la Würenlos, în Elveția, probabil în râul Limmat.

(Râul Limmat, Würenlos, Elveția, imagine Google Earth)
M-am gândit apoi că și Domnul Isus a murit sufocat pe cruce, și-a dat duhul, fără aer.
Și că prima respirație a fost secunda nașterii omului, prima dată a suflat Dumnezeu în nările creației lui perfecte, dar inerte, o suflare.
Și că în Ezechiel 37 este scris despre o mare armată de oameni fără duh în ei.
 ^„El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învieze?” Ezechiel 37:3 și au primit suflare și au înviat.
Și că peste suflare noi punem multe lucruri care … nu sunt om.
Omul e suflarea, ce e pe deasupra îl împovărează.
„….viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.” Luca 12:15
Dar în ce stă?
În suflare. Atâta e omul.
Tot ce e mai mult decât suflare încurcă, îngreunează.
Când Domnul Isus i-a chemat pe oameni nu i-a întrebat „ce-mi dai?”, „cu ce vii?”, „ce-mi aduci?”, ce titluri, grade, competențe…
„Vinde ce ai!”
Dă la săraci, apoi urmează-mă, tu, omul, suflarea.
Nu poverile care te obosesc și te fac să te crezi ceva.
Mult m-am gândit la Ieremia, prorocul, ținut în temniță într-un oraș asediat, dar mai avea ceva: suflare.
La Daniel și Ezechiel, modelele noastre, robi, fără nimic, pribegind prin Babilonia, dar aveau suflare și cugetau în fiecare zi la Cuvântul lui Dumnezeu.
Mare amăgire să credem că putem fi lui Dumnezeu mai mult decât atât, decât o suflare.
Că dacă am avea ceva să-I dăm, dar ne-am păstra suflarea pentru „ale noastre” ar fi ok.
Domnul Isus are nevoie de „suflări” care să vestească Cuvântul Lui așa cum este.

Cel ce a risipit pe Israel…(1)

„Ascultaţi Cuvântul Domnului, neamuri, şi vestiţi-l în ostroave depărtate! Spuneţi: ‘Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.” Ieremia 31:10

În această postare voi căuta să arăt că Israel este risipit, să explic de ce este Israel risipit și de când și să descoper puțin taina aceasta a împietririi lor de 2000 de ani și reîntoarcerii israeliților în țara strămoșilor lor, în zilele noastre.

Israel este risipit, este o realitate ușor de dovedit acum cu Google, poporul evreu este singurul popor risipit încă de acum 2500 de ani.
Israel este risipit pe toate continentele, în toate țările, iată cât de risipit:

Peste tot și-au păstrat identitatea și conștiența că sunt speciali.

Israel a fost risipit din cauza păcatelor lor, pentru că nu L-au cunoscut pe Dumnezeu.
„Dumnezeul meu îi va lepăda, pentru că nu L-au ascultat, de aceea vor rătăci printre neamuri.” Osea 9:17
Dumnezeu este cel ce i-a risipit.

Risipirea lor a fost o lepădare, pentru a face posibilă salvarea celorlalte popoare.
Limbajul profetic care îmbracă aceste istorii este deosebit de frumos, plin de pilde luate din creație, din viața de zi cu zi: roua, norul, pleava, fumul, etc. Imagini ale rispirii.
„Dar cum a păcătuit cu Baal, a murit. ….. De aceea vor fi ca norul de dimineaţă, ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vânt din arie, ca fumul care iese din horn…” Osea 13:1-3  Sau ca să fim actuali, acum în epidemia de coronavirus, imagini ale distanțării.
Atunci când am scris o istoria a „distanțărilor sociale” am amintit doar fugitiv distanțarea evreilor unii față de alții ca fiind răsplata păcatului distanțării față de Dumnezeu. Sunt mulți profeți care au profețit această risipire mondială și milenară.

Moise este primul profet căruia Dumnezeu îi descrie cu detalii această împrăștiere:
Deuteronom 28:63- înainte, (citiți tot capitolul) „Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească, şi veţi fi smulşi din ţara pe care o vei lua în stăpânire.  Domnul te va împrăştia printre toate neamurile, de la o margine a pământului până la cealaltă, şi acolo vei sluji altor dumnezei pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi, dumnezei de lemn şi de piatră. Între aceste neamuri, nu vei fi liniştit şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul îţi va face inima fricoasă, ochii lâncezi şi sufletul îndurerat.  Viaţa îţi va sta nehotărâtă înainte, vei tremura zi şi noapte, nu vei fi sigur de viaţa ta.  În groaza care-ţi va umple inima şi în faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice: ‘O, de ar veni seara!’ şi seara vei zice: ‘O, de ar veni dimineaţa!” Am arătat în postarea Jurnalul martorului o împlinire a acestei profeții.
Și numai această profeție ar trebui să pună pe gânduri pe orice ateu. Mai ales noi românii care nu ne cunoaștem bine decât istoria a câteva sute de ani, ar trebui să vedem cum Dumnezeu ne-a lăsat scris în cartea lui și gândurile, și visele și binecuvântările și blestemele primilor evrei.

Isaia 6 este un capitol foarte important, e profeția împietririi, a îmbătării, a turmentării dată ca pedeapsă, beția de la nunta din Cana a fost un semn al împlinirii acestei profeții, s-a băut vin din apa obiceiurilor bătrânilor lor, beția prostelii religioase, a misticismului fără judecată, care se răspândește și astăzi în lume, dar de data asta printre „creștini”.
„El a zis atunci: „Du-te şi spune poporului acestuia: ‘Întruna veţi auzi, şi nu veţi înţelege; întruna veţi vedea, şi nu veţi pricepe!’  Împietreşte inima acestui popor, fă-l tare de urechi şi astupă-i ochii, ca să nu vadă cu ochii, să n-audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine şi să nu fie tămăduit.”  Şi eu am întrebat: „Până când, Doamne?” El a răspuns: „Până când vor rămâne cetăţile pustii şi lipsite de locuitori; până când nu va mai fi nimeni în case şi ţara va fi pustiită de tot;  până va îndepărta Domnul pe oameni şi ţara va ajunge o mare pustie.” Isaia 6:9-12 De atunci sunt evreii religioși așa:

Cu adevărat țara a ajuns o mare pustie după a doua pustiire, după pustiirea romană, dar despre asta puțin mai încolo.

Leul, ursul, zidul și șarpele

„Veţi fi ca un om care fuge dinaintea unui leu, pe care-l întâlneşte un urs şi care, când ajunge acasă, îşi reazemă mâna pe zid şi-l muşcă un şarpe!” Amos 5:19

Leul și Ursul sunt primele două fiare din viziunea lui Nebucadnețar de la Daniel, citez dintr-o altă postare, mergeți acolo pentru detalii:
„Dumnezeu a prezentat viitorul lui Daniel, i-a spus (și ne-a spus) cum va fi istoria lumii, sub forma a două imagini:
1.Prima imagine care i-a apărut a fost un chip cu cap de aur (Babilonul), umeri și brațe de argint (Medo-Persia), mijloc și brâu de aramă (Grecia) și picioare de fier și lut (Roma).
2. A doua imagine folosită de Dumnezeu pentru a descrie profetic istoria lumii este a celor patru fiare: Leul (Babilonul), Ursul (Medo-persia), Leopardul, pardosul(Grecia) și o Fiară nespus de grozavă, despre care nu se spune că ar semăna cu ceva animal (Roma), doar atât că avea dinți de fier și gheare de aramă.„

Aplicând aceste 4 stări la cele 4 împărății ale națiunilor raportate la poporul evreu înțelegem astfel:
Evreii au fugit de Babilonieni (Leul), i-au întâlnit Medo-perșii (Ursul) și pe vremea mezilor li s-a permis să ajungă acasă, la Ierusalim, până și-au construit altarul, templul și cetatea, până s-a așezat, perșii au fost cuceriți de greci, grecii sunt „zidul” de care s-au rezemat evreii.
Nu găsim că s-ar fi bătut cu grecii, dimpotrivă evreii s-au elenizat rapid, și-au „rezemat mâna pe zid”-ul culturii grecești, s-au sprijinit pe elenism și din elenism i-a mușcat șarpele împărăției a patra: Roma. Romanii i-au mușcat prima dată cucerindu-le Ierusalimul și apoi timp de 2000 de ani au cultivat prin teologia înlocuirii un antisemitism ideologic, explicat.

(În imagine un tablou, jefuirea unei case evreiești în timpul Pogromului Pandurilor, Praga, 1744, Muzeul evreiesc, Praga, poză făcută în 21 februarie 2020)
În zilele noastre, după 2000 de ani de pribegie, evreii se întorc acasă, în Israel, cum au scris profeții, la dictarea lui Dumnezeu.
Cam la astea am meditat ieri lucrând, după ce am citit din nou Jurnalul lui Mihail Sebastian și am ascultat pe telefon cartea lui Amos.
Acest text mic din Amos este o pildă a antisemitismului care i-a urmărit pe evrei de la prima risipire până încă acum. Versetul este o istorie a fricii, istoria unui om care fuge și când crede că este în pace, că are o casă, din zidul casei este mușcat, într-un fel pe ascuns.
Mai găsim la Apocalipsa 13 imaginea fiarei a patra din Daniel: „Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard, avea labe ca de urs şi gură ca o gură de leu.” Apocalipsa 13:2 Înțelegem că fiara pe care a văzut-o Daniel, dar n-a descris-o, este descrisă de Ioan și are în ea elemente din fiarele dinaintea ei, labele, capul, etc.
Stau la izolare cu sutele de cărți pe care le-am adunat de decenii și nu am apucat să le citesc chiar pe toate, acum este vreme. Iată câteva:

Despre Jurnalul lui Mihail Sebastian urmează să mai scriu, este o autopsie a fricii. Citind, îmi răsuna în minte blestemul din Deuteronom 28:64-68:
„Domnul te va împrăştia printre toate neamurile, …..
 Între aceste neamuri, nu vei fi liniştit şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale.
Domnul îţi va face inima fricoasă, ochii lâncezi şi sufletul îndurerat.
 Viaţa îţi va sta nehotărâtă înainte,
vei tremura zi şi noapte,
nu vei fi sigur de viaţa ta. 
În groaza care-ţi va umple inima şi în faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice: ‘O, de ar veni seara!’ şi seara vei zice: ‘O, de ar veni dimineaţa!’„
S-a împlinit cu o exactitate „milimetrică” fiecare detaliu al acestei profeții, timp de 2000 de ani. Mihai Sebastian (Iosef hechter, evreu din Brăila, lasă în aproape fiecare pagină din jurnalul său detaliile acestei frici pe care a trăit-o fiecare evreu român în perioada interbelică și la apogeu în anii de război.) Dar despre Jurnalul acestui martor, într-o altă postare.
Idealul sionist fierbea în capetele celor mai mulți evrei români pe de altă parte și numai cerbicia administrației britanice asupra Palestinei de atunci a făcut ca să nu plece evreii din România în masă spre Israel.
Și a mai „făcut” ceva, a mai fost un motiv ca să nu plece, mai era o altă profeție care trebuia să se împlinească: Dumnezeu nu a scris că evreii vor pleca voluntar, ci că „vor fi scoși”, vor fi strânși, vor fi adunați, lăsând să se înțeleagă că va interveni Dumnezeu cu mâna Lui în mod miraculos, ca să-i scoată ca din Egipt.
Cum s-a petrecut această intervenție, această strângere în România, din România?
Să privim istoria: Republica Populară Română s-a declarat la 30 Decembrie 1947.
La acea dată statul Israel încă nu exista, britanicii interziceau migrația sau o impiedicau mult.
Statul Israel s-a înființat fix după 4 luni și jumătate după R. P. Română, la 14 mai 1948.
Deci, după 1948, când se putea intra în Israel, nu se mai putea ieși din România.
Misiune imposibilă.
Au mai trecut câțiva ani de frică și de „mușcătura șarpelui”, de data aceasta comunist, prin naționalizarea tuturor dughenelor evreiești, ca evreii să beneficieze de cele 3 valuri de migrație organizate de Dumnezeu. Despre primulși al doilea am scris, despre al treilea val urmează.
Toate cele 3 valuri de migrație au fost minuni dumnezeiești, aproape la fel de imposibil de crezut ca trecerea Mării Roșii. De data asta a trebuit trecută Marea Comunistă (Roșie), un simbol nu departe de realitate, peste tot în Biblie marea, apele multe reprezintă popoare, mulțimi, oameni.
„…Apele pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi.” Apocalipsa 17:15
A trebuit „despicat” comunismul ca să iasă evreii, și Dumnezeu a făcut asta, citiți postările.
Isaac Solomon Ostrovsky a trăit și el frica. Dar după ce a fost vindecat și de frică, și de dorul de răzbunare, a găsit pacea în lucrarea de vestire și explicare a evangheliei printre evrei. El a înființat adunarea din Jaffa, unde am fost acum 3 ani și am și spus câteva cuvinte de salut, despre Ostrovsky am auzit prima dată din mărturiile fratelui Moldoveanu.  Așa că mușcătura de șarpe nu este întotdeauna de nevindecat.
Mare pildă.

Du-te înapoi la pagina principală!

Dumnezeu a trimis pandemia

” … se întâmplă o nenorocire într-o cetate fără s-o fi făcut Domnul?” Amos 3:6

Voi arăta aici câteva cauze care L-au făcut pe Dumnezeu să trimită această pandemie, această distanțare socială, această urgie, în lumina logicii Cuvântului lui Dumnezeu. Precizez mai întâi însă că logica lui Dumnezeu, rațiunea Lui, Planul Lui,  gândurile Lui sunt total diferite de logica, de felul de gândire al oamenilor de pe pământ. Mai ales că, lucru lesne de observat, oamenii de pe pământ trăiesc fiecare într-o învălmășeală de planuri, de „logici”, aproape că fiecare are felul propriu de înțelegere a existenței. Există totuși câteva curente comune de gândire, care se schimbă și acestea cu vremurile. Este o confuzie teribilă în capetele noastre, ale tuturor oamenilor, confuzie care nu poate fi aranjată decât atunci când ne aliniem gândurile la ordinea perfectă a Planului lui Dumnezeu, Plan scris în Biblie. Dumnezeu numește această aliniere supunere. Este limbaj militar: subordonare, predare, acceptarea biruinței celui ce te-a învins.
„Noi…orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.„ 2 Corinteni 10:5 Nu este vorba de o supunere a fizicului nostru, (deși acum, în distanțare socială așa percepem), cât de o supunere a gândului, a acceptare a logicii celui mai tare, a faptului că El are dreptate, că logica Lui prevalează.
La această supunere vreau să vă conduc și eu pe fiecare din cei care citiți această postare, la unitatea de gândire cu Hristosul care a suferit și care în curând își va arăta Gloria în Creație, din nou.
Cei ce-l cred, ce-I cred cuvântul și promisiunile, Îl așteaptă și se bucură de fiecare semn al apropierii lui.

Nimic nu este în afara controlului lui Dumnezeu. Conștienți că Dumnezeu a creat lumea, universul, galaxiile și atomii, furnicile și urangutanii, bărbatul și femeia, acum 6000 de ani, ne este ușor să înțelegem că absolut fiecare detaliu al lumii fizice este generat de Înțelepciunea Lui.
Nu ar trebui să fim așa de nebuni să credem că El este un vizitator într-o lume apărută accidental și că ceva i-ar scăpa de sub control.
Dimpotrivă, trebuie să fim adânc convinși că fiecare detaliu istoric împlinește un Plan, conduce spre un deznodământ și acest Plan, acest viitor este descris cu detalii în Biblie, de către prorocii (profeții) Lui.
„Nu, Domnul, Dumnezeu, nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci.” Amos 3:7
Mai trebuie să avem în vedere un alt principiu al înțelegerii Cuvântului lui Dumnezeu: „nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.” 2 Petru 1:20 așa că pentru a înțelege detaliile Planului lui Dumnezeu trebuie să vedem ce a scris fiecare profet despre acel subiect, să adunăm aceste detalii ca un puzzle și să le identificăm în istorie.
Acest lucru caut să-l fac eu în acest blog în ultimii doi ani.

Trebuie să vedem în toate dragostea lui Dumnezeu, și în pandemie.
Bunătatea și asprimea lui Dumnezeu merg mână în mână.
Izolându-ne unii de alții, făcând să ne ferim fiecare om de respirația ce iese din gâtul semenului nostru, Tatăl ne arată într-un fel că vrea să ne uităm la El, să cerem de la El explicații. (Acest lucru îl fac și eu acum, aduc explicații din Cuvântul Său, la întrebări grele.)
Dacă ne uităm cu băgare de seamă la activitățile care s-au oprit datorită virusului, marea majoritate sunt cele care implică mulțimi adunate la un loc.
Aceste adunări de mulțimi au de multe ori scopuri aparent bune (școli, „biserici!?”) dar de cele mai multe ori au ca scop distracția oamenilor (meciuri, concerte, filme, restaurante, chefuri, mese, ședințe cu diferite scopuri, uniuni, asociații).
Întâlnirile pentru distracție îi țin pe oameni preocupați unii de alții, de felul cum arată, de felul cum se îmbracă, preocupați de părerea celor ce îi văd și îi ascultă, nu preocupați de părerea lui Dumnezeu despre ei.
Așa că dacă căutăm logică divină în distanțarea socială (pe care vă sfătuiesc cu toată dragostea s-o respectați cât va fi necesar) sigur găsim răspunsul în nevoia de a sta cel puțin o vreme depărtați unii de alții, pentru a avea timp de a citi Biblia, de a căuta să înțelegem ce vrea Dumnezeu de la noi: supunere, ascultare, recunoașterea suveranității Lui și angajament de gândire comună cu El.
În același timp trebuie să observăm că Dumnezeu a întârziat această distanțare până când toată lumea a avut internet ieftin și telefoane bune pentru a putea comunica, așa că și școala se poate face online, și multe activități, chiar și părtășia din Cuvânt. Această întârziere trebuie s-o vedem ca o dovadă a bunătății Lui.

Pandemia este un semn al apropierii sfârșitului acestei perioade profetice, numită în Biblie vremea neamurilor.
Nu va fi sfârșitul lumii însă.
În profețiile Bibliei sunt multe semne de identificare ale acestei perioade și mai ales ale sfârșitului ei, semne clare, imposibil de combătut.
Pandemia se încadrează la urgii, urgii care determină în primul rând strângerea (chiar împotriva voinței lor) evreilor din toată lumea în Israel.
Această ultimă urgie, pandemia, va conduce cel mai probabil la forțarea plecării tuturor evreilor rămași în toate țările lumii spre Israel.
Ei nu vor să iasă, este scris în toate locurile: „îi voi strânge„, e vorba de o strângere forțată, ca și cum adună un cioban oile, chiar așa e scris: „Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.” Ieremia 31:10
Uimitor este în zilele noastre cât de tare sunt dezbinați evreii ca națiune unii față de alții, evreii ortodocși din America mai ales, haredimii (tremurărorii), cei îmbrăcați în negru și alb, cu perciuni și femeile cu peruci, aceștia sunt cu totul împotriva plecării în Israel, cu totul împotriva ideii sioniste.
Dar această încăpățânare a lor este acum mult smerită, tocmai comunitățile lor sunt cele mai predispuse la infectare, ei locuiesc în comunități compacte, cu viața centrată pe întâlniri aglomerate, în blocuri mari, în New York, sau Antwerpen sau Londra, în apartamente mici, virusul s-a dezlănțuit printre ei.
De mai bine de o lună arăt prin postări pe blog cum virusul lovește exact locurile în care mai sunt evrei în lume.
Să nu priviți această urgie ca întâmplare, ci ca împlinire a Cuvântului: „” Vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strînge din ţările în cari v-am risipit, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi vărsîndu-Mi urgia.” Ezechiel 20:34
Conform acestor profeții și urmând trendul din secolul XX, această epidemie va declanșa aproape sigur plecarea evreilor de acolo de unde nimeni n-ar fi crezut că se vor desprinde, din America.
Când anul trecut mi-am pus întrebarea chiar pe blog, încă nu știam.
Acum știu: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Iată, Eu izbăvesc pe poporul Meu din ţara de la răsărit şi din ţara de la asfinţitul soarelui.” Zaharia 8:7

Epidemia (este ultima urgie din cele 3, cum și din Egipt tot ultima a fost) va declanșa cel mai mare exod, ultimul exod al evreilor, acela din America.
Dacă acest exod se va petrece în 5 ani, sau în 50 de ani (ca din Europa de est) nu aș putea să spun, dar din ce observăm în enumerarea urgiilor din Vechiul Testament (sabia, foametea și ciuma), la David de exemplu, „trei ani de foamete, sau trei luni în timpul cărora să fii nimicit de potrivnicii tăi şi atins de sabia vrăjmaşilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului şi ciuma să fie în ţară…” au fost propuse astfel: ani de foamete, luni de sabie și zile de ciumă.
Am putea extrapola: au fost 50 de ani de comunism (foamete), 5 ani de război în Europa (sabie, holocaust) (celelalte urgii care i-au scos pe evrei din Europa și ar trebui să ne așteptăm cam la 50 de zile de epidemie.
Și în Egipt, din câte urgii au fost, moartea întâilor născuți, epidemia, a fost cea mai scurtă, doar o noapte. (Dar a declanșat 40 de ani de rătăcire prin pustie.)
Așa că s-ar putea ca epidemia să se oprească destul de curând, dar urmările ei să schimbe lumea mai mult decât această distanțare socială pe care o simțim cel mai acut.
Să ne bucurăm că se apropie ziua Domnului, să ne întristăm că atâția din jurul nostru nu sunt împăcați cu „Cel ce vine„, și-au făcut planuri fără El.
Ar trebui să mai arăt că risipirea evreilor în toată lumea (una din distanțările sociale pe care nu am enumerat-o în postarea respectivă) s-a datorat păcatului lor.
„Dumnezeul meu îi va lepăda, pentru că nu L-au ascultat, de aceea vor rătăci printre neamuri.” Osea 9:17
Așa că dacă trebuie să căutăm o cauză pentru care Dumnezeu a trimis pandemia și distanțarea socială, risipirea, este tot păcatul.
Pentru că ce li s-a întâmplat evreilor este pildă pentru noi, neamurile.
Păcatul a fost cauza, risipirea a fost pedeapsa.
Și dacă semnul risipirii lor (semnul cu transformarea apei în vin din Ioan 4) a fost îmbătarea (credința în mituri și filosozii înșelătoare) care a condus la distanțare, Dumnezeu le ia acum evreilor potirul îmbătării și-l dă asupritorilor lor: „Iată că îţi iau din mână potirul ameţelii, potirul mâniei Mele, că să nu mai bei din el!  Şi îl voi pune în mâna asupritorilor tăi” Isaia 51:22-23
Acest potir înseamnă confuzie, ceea ce vedem acum în lume, neînțelegere, derută.
Scăparea din această stare de confuzie a minții este prin hrănirea și adăparea doar cu apa curată a Cuvântului lui Dumnezeu, fără tradițiile și filosofiile oamenilor.

Du-te înapoi la pagina principală!

O istorie a „distanțărilor sociale”

„El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor, ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi.” Fapte 17:26-27

Trăim între ziduri în aceste zile, despărțiți, distanțați la modul fizic, îndepărtați unii de alții. Dar mai este un zid vechi, un zid al minții, al cugetului, zidul dintre Dumnezeu și oameni, distanțarea de El, distanțarea de Cuvântul Lui, distanțarea de felul Lui de a gândi, aceasta este cea mai dureroasă distanțare.
„…ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte…” Isaia 59:2
Dumnezeu nu poate iubi nelegiuirea și nedreptatea din om, de aceea El nu ascultă atunci când cineva plin de nedreptate cere ceva, ca primind să poată continua să fie nedrept. Să amintim câteva distanțări istorice și să tragem o concluzie în aceste zile când stăm în casă de frica virusului, acest înger al morții.

Prima distanțare din istoria omenirii a fost în Eden, când omul, strămoșul nostru Adam s-a distanțat de Dumnezeu, s-a ascuns. Și această distanțare de Dumnezeu s-a tot mărit de 6000 de ani încoace, deși în tot acest timp dragostea lui Dumnezeu pentru creația Sa nu a încetat. Dar modul cum vrea Dumnezeu să se impună, să ne apropie de El, nu este forța, ci persuasiunea, dragostea, convingerea. Pentru aceasta El ne dă timpuri roditoare, tinerețe, bucurii, soț sau soție, copii, multe motive de mulțumire și de a ne conduce gândul spre El.
În același timp pedeapsa primei distanțări a neascultării a fost și este încă tot o distanțare: moartea, despărțirea. Dumnezeu trăiește durerea refuzării relației cu El, așa că ne-a dat moartea ca pedeapsă, ne-a despărțit unii de alții în mod ireversibil, ca să simțim și noi cum este durerea despărțirii, durerea Lui. Aceasta a fost prima și cea mai teribilă distanțare din istoria omenirii…și a rămas.

A doua mare distanțare din istoria omenirii a fost la Babel.

Nu este o coincidență…

(sâmbătă, 11 aprilie 2020)
…că cel mai mare număr de cazuri de Covid-19 din lume este în orașul cu cel mai mare număr de evrei din lume: New York, joi 9 aprilie 2020.

(sursa: Timpul Israelului, 9 aprilie 2020)
Acest lucru se potrivește cu scrierile profeților: „îi voi urmări…cu epidemie” (Ieremia 29:18)
Iar nouă ne este dată porunca, nouă creștinilor dintre „neamuri, ….vestiți…până în insule îndepărtate”…că….„Cel ce a risipit pe Israel îi va aduna.” (31:10)
Asta fac și eu și astăzi, vestesc, spun, arăt, explic cauzele și urmările acestui atât de neînțeles prezent.
Îngerul morții, așa cum este numită în Biblie epidemia, continuă să secere vieți, fără ca cineva să i se poată împotrivi. Știința, politica, religia, acești idoli venerați de la care mulți oameni își așteaptă scăparea, tac neputincioși și învinși, lăsând un loc larg pentru întrebări și necunoscute, tuturor până mai ieri adoratori fervenți ai lor.
De ce, de ce, de ce?
Aceste necunoscute, aceste întrebări sunt lemnele de foc de pe altarul minții, lemne fărămițate și uscate de gânduri negre, lemne care așteaptă chibritul explicației, focul logicii, ca să ducă fiecare cuget spre aprinderea gândului și arderea jertfei Mielului lui Dumnezeu, spre cenușa contopirii cu Unsul, Uns care este esența logicii, cauza fiecărui eveniment istoric, trecut, prezent și viitor.
Altfel spus, în logica divină, rațiunea felului nostru de a vorbi este „ca neamurile să-i fie o jertfă„, adică să ajungă gândurile răzlețe și rebele, personalitățile individualiste și egoiste să se supună rațiunii Unicului plan care se va împlini, planul divin.
Am arătat chiar când a început epidemia că această epidemie ne va lovi mai puțin pe noi, cei din Estul Europei,

„Îi voi urmări cu sabie, cu foamete și cu epidemie….”, evreii și epidemia de coronavirus în lumina profețiilor biblice

(-postare din 4 Aprilie 2020 )
„Îi voi urmări cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, îi voi face o pricină de spaimă pentru toate împărăţiile pământului, de blestem, de pustiire, de batjocură şi de ocară printre toate neamurile pe unde îi voi izgoni, ” Ieremia 29:18
„…este hotărât că războiul va ţine până la sfârşit şi împreună cu el şi pustiirile.” Daniel 9:26
Evreii ultraortodocși din America țin cu strășnicie la tradițiile lor, la datina bătrânilor lor și sunt cu totul împotriva emigrării în Israel. Ei consideră statul Israel o aventură a unor exaltați,  ei socotesc că un evreu adevărat trebuie să-l aștepte pe „Mesia”, acela va înființa adevăratul stat Israel. Dumnezeu totuși, paralel cu gândirea lor stricată, a înființat statul Israel, conform profețiilor din Ezechiel 37, a făcut să fie cucerit Ierusalimul de către evrei, conform profețiilor din Daniel 8 și aduce pe evrei înapoi PRIN URGII, conform profețiilor din Ezechiel 20. Evreii din America nu vor să plece în Israel, cum n-au vrut nici din Egipt, acum 3000 de ani, sunt extrem de încăpățânați în antisionismul lor.
Aceasta este mirarea și miracolul, că în această încăpățânare, Dumnezeu îi scoate în MOD FORȚAT. Așa văd eu această epidemie de coronavirus, acum la 4 aprilie 2020, când întreaga lume stă la izolare. Să înțelegem bine profețiile Bibliei! Parcurgeți vă rog împreună cu mine următorul raționament:
     Evreii seculari din Israel sunt într-un conflict aproape permanent cu cei religioși, atât cu cei din Israel, cât și cu cei din diaspora. S-au turnat două filme în ultimii ani care descriu amănunțit viața evreilor religioși, filme bine primite de publicul israelian care este ostil acestor „haredimi” înțepeniți în timp, (undeva prin secolul 19), needucați, neinformați și indisciplinați. Unul din filme, un serial de fapt: „Familia Shtisel„ (este pe Netflix) arată în această lumină „evadarea” parțială din reguli a unui fiu rebel al unui rabin. Acțiunea se petrece într-un cartier ultraortodox din Ierusalim (am fost acolo în 2017), Geula și în Bnei Brak (tot oraș ultraortodox, o suburbie a Tel-Aviv-ului). Al doilea film, (l-am văzut cu soția săptămâna trecută), tot pe Netflix, se numește Neortodox (se referă la ortdodoxia evreilor, nu la cea creștină), despre evadarea unei femei (Estera, Esty) din comunitatea lor.
În filmul Neortodox (Unorthodox), acțiunea are loc în New York și Berlin și începe cu una din cele mai stranii aplicări a legii, interpretată prin datina bătrânilor: „să nu scoți o povară din Ierusalim în ziua sabatului” (Ieremia 17:21). Dar cum New-York-ul nu este Ierusalim, n-are nici ziduri, nici porți, evreii majoritari în Manhattan au înconjurat cartierul, tot Manhattanul, cu o sârmă lungă, din stâlp în stâlp, ca să poată ține legea. Am scris despre eruv acum doi ani. Filmul începe cu eruvul (sârma) rupt în ziua sabatului…..

…o mică tragedie, lumea evreiască nu poate ieși din casă (bloc) dacă poartă ceva în mână. Dar nici nu se poate repara eruvul de sabat. Așa că Esty, personajul principal, când vrea să iasă din bloc (evreii ortodocși din New-York locuiesc în blocuri supraaglomerate, în apartamente mici și au mulți copii) găsește scara blocului plină de locatari care socializau închiși din cauza ….sârmei rupte.

I se spune:

(avea o poșetă în mână)…

Așa că Esty se întoarce în apartament, își lasă poșeta și pleacă. Fără „bagaj” e voie.
„Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei să le ţină, precum spălarea paharelor, a urcioarelor, a căldărilor şi a paturilor.” Marcu 7:4 ne-a spus Domnul Isus „şi faceţi multe alte lucruri de acestea.” 7:8 Chiar multe!
Cam acesta este mediul în care coronavirusul a lovit America cu toată furia. Nu sunt decât 7 zile de când am scris cealaltă postare și în timp ce la noi, în estul Europei epidemia aproape stagnează, în America a explodat. Și cel mai mult a explodat în cel mai evreiesc stat al Americi, în statul New York.

E necesar să vedem prezentul prin ochelarii profeților, sunt drepturile lui Dumnezeu asupra creației Lui și aceste drepturi El le-a lăsat scrise în profețiile disprețuiților profeți biblici, profeții despre care apostolul ne-a spus că „bine faceți că luați aminte” la ele.
Epidemia (numită în profeții ciuma, sau ciume) este ultima urgie din cele trei urgii. Sabie (ucidere) a fost, holocaustul, marea epurare, cele două războaie, atât peste evrei cât și peste celelalte popoare. Foamete (lipsuri materiale, crize economice) au fost, criza din 1929, holodomorul, foametea din 1946. Aceste urgii trebuie privite cum sunt scrise, sunt mijloacele lui Dumnezeu cu care îi fugărește pe evrei de acolo de unde sunt, spre Israel.
Am fost prin toată Europa în ultimii 30 de ani, mai ales în Ucraina și Rusia. Țări aproape goale de evrei. Sudul Ucrainei, unde evreii se mai țin cu încăpățânare să nu plece este măcinat de război. De la noi au plecat, practic toți. De aceea, le-am spus multor cunoscuți și repet și aici: „nu cred că această epidemie ne va lovi foarte tare pe români (dar nu mizați pe asta), epidemia are de-a face în primul rând cu fugărirea evreilor”. De la noi Dumnezeu i-a fugărit pe evrei prin comunism. Acum nu mai are pe cine fugări.
Am fost în America acum 3 ani și le-am spus tuturor prietenilor mei, fiecăruia în particular:
„-evreii de aici, din America vor pleca„, „-nu știu cum, dar vor pleca în Israel.” Îmi tot frecam mintea: cum? Nu vedeam nici un motiv ca ei să vrea să plece. Dar profețiile sunt prea clare ca să nu vedem evidența: evreii sunt scoși forțat din cuiburile lor, chiar dacă, așa ca hasidimii din New York, au o teologie întreagă a neemigrării. Am înțeles că „forțați”, dar nu m-a dus mintea la epidemie. Când a început epidemia de corona, m-a dus imediat. Dar atunci, acum 2 luni America încă nu era aproape deloc lovită.
M-am gândit îngrozit la rudele mele de acolo (aproape toate): „Doamne, așa?” Și am așteptat să văd. De 2 luni tot citesc și recitesc profețiile, sunt foarte clare, ciumele sunt pe ultimul loc întotdeauna, epidemia, e ultima urgie. Ultimii evrei trebuie să plece spre Israel, probabil cu ultima urgie, cu ultimul fel de urgie, cu ultimul tren, cum se zice. Dumnezeu îi scoate prin urgii, prin epidemii. Probabil noi vom vedea cum.
Coronavirusul a trecut oceanul și face ravagii în Statele Unite.
Ieri 3 aprilie, a fost prima zi când numărul de morți din America a fost cel mai mare din toate țările. A fost cea mai neagră zi de până acum. Worldometer este site-ul pe care urmăresc zilnic propagarea epidemiei.

1321 decese ieri 3 aprilie.
„Credința este o încredere neclintită în lucrurile care” (încă) nu se văd, dar care este scris că se vor întâmpla. Noe a crezut că va fi potop, Avram a crezut că va primi o țară, Ilie a crezut că se va închide cerul, etc.
Noi credem că Dumnezeu își va aduce judecățile pe pământ sau ne scăldăm mintea în teoriile umaniste ale „drepturilor omului”, etc. etc.?
Nu ar trebui să vorbim mai mult despre drepturile lui Dumnezeu? 
Dreptul său asupra creației Lui, dreptul Său de proprietate, dreptul Său de administrare, dreptul Său de disciplinare?
Când vedem epidemia, trebuie să ne fugă gândul la evrei. Mult timp evreii au fost acuzați că sunt o pricină de nenorociri. Ca și cum lumea fără evrei, gata, nu ar mai fi nenorocită. Cea mai mare nenorocire a evreilor este împietrirea în neascultare de Dumnezeu, dar asta e cea mai mare nenorocire și a celorlalte popoare.
Acum doi ani, când am vorbit în sinagoga din Bereea, am arătat ceea ce am înțeles chiar acolo, că diaspora evreiească a început de pe vremea lui Nebucadnețar, de la prima împrăștiere, de acum 2500 de ani, nu de la nimicirea Ierusalimului de către Romani. (Citiți și explicarea pildei celor două coșuri cu smochine, o profeție foarte clară despre cele două feluri de deportați.) Pe vremea lui Pavel erau evrei în Bereea, în Salonic, în Alexandria, peste tot, urmașii deportaților, ai „smochinelor”. Dar cum smochinul a înfrunzit din nou.
Eu socotesc că această epidemie are de-a face în primul rând cu evreii din diaspora, acolo unde mai sunt evrei în număr semnificativ, nu cu cei din Israel. Evreii din diaspora de acum sunt antisioniști, adică împotriva scrierilor prorocilor, cum erau concetățenii lui Ieremia, niște smochine mai rele. Nu este o speculație ce scriu eu, dacă comunismul n-ar fi fost real, am putea zice că „măria-sa” întâmplarea le conduce pe toate și noi speculăm pe potriviri. Dar nu e așa. Când citești ziarele interbelice, vezi cât de anticomunistă era România, tot poporul român atunci, nimeni n-ar fi crezut că „bolșevicii” vor stăpâni România, că ne vor aduce la sapă de lemn, că vor pustii tot. Și uite că așa a fost. Din pricina evreilor în primul rând, ca ei să plece. Așa este scris în proroci că se va întâmpla și așa se întâmplă. Urgii.
„îi voi face o pricină…., de pustiire, ….. printre toate neamurile pe unde îi voi izgoni, „
Acuma, să nu ne imaginăm că neamurile unde sunt evrei sunt oi nevinovate, sacrificate din pricina evreilor. Nicidecum judecățile Domnului sunt desăvâșite.
Românii din anii 30 au fost și ei „vinovați” de o vinovăție comună: legionarismul, nazismul, mândria prostească, a trebuit să vină „smerenia” comunistă ca să coboare semeția celor îngâmfați. „Judecățile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.” Psalmul 19:9
Anul acesta, 2020 homosexualii din New York ar fi trebuit să sărbătorească a 50-a aniversare a marșului lor scârbos, între 14 și 28 iunie.

cam așa ar fi trebuit să fie:

Desigur că nu se va mai ține nici un marș, răbdarea lui Dumnezeu a ajuns la capăt, în anul sabatic, al 50-lea. Cele două birouri ale mișcării din New York sunt închise:

„Mă înfurie faptul că peste tot unde te duci să te interesezi despre religii dai numai peste evrei, Fecioara Maria evreică, Iisus Hristos din mamă evreică, apostolii lui Hristos evrei.” Întrebare foarte bună pe Facebook.

Am primit o întrebare astăzi pe Facebook:
„Mă înfurie faptul că peste tot unde te duci să te interesezi despre religii dai numai peste evrei, Fecioara Maria evreică, Iisus Hristos din mamă evreică, apostolii lui Hristos evrei. Nu înțeleg de ce a fost preferat acest popor de cult mozaic ,iar România numită de unii grădină Sfintei Marii. Mă poate lămuri cineva ? Dar nu cu povesti de grădiniță ci cu lucruri logice. Mă pronunț astfel fiindcă am luat legătura cu diverși teologi, dar niciunul n-a reușit să elucideze logic problema. Toți cu tot felul de povestioare dogmatice care pentru mine n-au nicio relevanță.„Stimate domn S.

O să încerc eu să vă explic logic de ce „peste tot unde te duci să te interesezi despre religii dai numai despre evrei”.

Aș vrea să fac două mențiuni înainte de a vă da răspunsul meu destul de laborios, dar care cred că va mulțumi nevoia dvs. de înțelegere.

1. Eu sunt român din Ardeal, născut la Huedin, în zonă mixtă, români amestecați cu maghiari, satul meu a fost greco-catolic (acum ortodox mixat cu baptiști, iehoviști), alte sate din jur ortodoxe. Am fost crescut destul de român, am un preot ortodox rudă apropiată și în tinerețe am avut puternice sentimente naționaliste. Așa că în răspunsul meu nu va fi părtinire etnică. Nu sunt evreu deloc.

2. Întrebarea mi-am pus-o și eu. Am fost crecut în școli comuniste și echitabil în lumea asta mi s-ar fi părut să fie ca ponderea oamenilor deștepți de exemplu să nu țină cont de nație, să avem și noi românii laurații noștri Nobel, de exemplu. Am rămas cu întrebarea în aer până n-am găsit răspunsul ascuns bine în Biblie, adică în gândirea și Planul lui Dumnezeu.

Răspunsul:

A. Nedumerirea dumneavoastră are o rădăcină, nu este o întrebare care a crescut din aer, ca un fulg sau ca o pleavă. Întrebarea dumneavoastră este o ramură dintr-un pom, a crescut dintr-o rădăcină de înțelegere, așa că dacă vrei să vezi răspunsul, trebuie să cunoști nu doar ramura, ci și butucul, adică cauza care a dus la această nedumerire, neînțelegere.

B. Haideți să încep cu o glumă care circulă în aceste zile pe net.

Că știți că nu numai Biblia e plină de evrei, ci și conducerea României: dl Maior, dl. Helvig, dl Isărescu, oameni care își fac bine treaba la locul lor, a fost dl Roman, dl Brucan și încă o mare mulțime. Dr Felix, dr Elias, etc

Gluma: „Se zice că în această criză a coronavirusului, ca să nu se supere poporul român, domnii Johanis, Arafat, Orban și Helvig, au cooptat în celula de criză un român, îi zic Streinu’.”

Sper că nu v-am supărat.

Mergem mai departe.

„…și din țara de la asfințitul soarelui.” Un semn care stă gata să împlinească: ieșirea evreilor din America.

„Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Iată, Eu izbăvesc pe poporul Meu din ţara de la răsărit şi din ţara de la asfinţitul soarelui.” Zaharia 8:7
Poate unii din cei câteva sute de oameni ce urmăriți acest blog vă amintiți că de mai bine de șase ani mă tot întreb, fără răspuns: „Cum îi va scoate Dumnezeu pe evrei afară din America?„
Am avut și o postare cu acest titlu chiar în noiembrie anul trecut, 2019:

Iată că întrezărim continuarea aproape imposibil de imaginat cu puțin timp în urmă a împlinirii unei profeții clare: plecarea evreilor din America.
     Prima dată am făcut deducția după ce a început războiul din Ucraina. Am fost în 2013 ultima dată în Ucraina (după 12 ani de lipsă, vorbesc ucrainiana binișor și rusa bine), am fost la Cernăuți, un oraș 50% evreiesc până înainte de război. În 2013 mai erau foarte puțini evrei acolo. Apoi în 2014, la începerea războiului din Ucraina am văzut că exact locurile unde mai erau evrei erau scuturate de urgii. Și chiar așa a fost, la izbucnirea războiului cu Rusia, a reînceput Aliyah din Ucraina.
Am scris apoi: „Războiul din Ucraina văzut de creștini”, după o discuție cu un frate menonit neamț, emigrat din Rusia:

„I-am spus lui Petru că eu nu mă mir cum face Dumnezeu ca să plece evreii din Ucraina, e un butoi cu pulbere acolo, mă mir ca un copil ce privește și nu-L înțelege pe Tata, cum va face Dumnezeu ca să plece evreii din Anglia și Statele Unite, acolo evreii sunt mult mai mulți, mult mai bogați și deci mult mai lipiți de pământ decât evreii din Ucraina, dar ȘTIU SIGUR că Dumnezeu știe cum să-i scoată.”
    După aceea, în decembrie 2016 am plecat în America pentru două săptămâni, imediat după ce a câștigat Trump alegerile. Unul din scopuri a fost să văd pe viu profeția încă neîmplinită, evreii neplecați. Le-am spus multora acolo: „vor pleca cu toții”, iar unul din prietenii de-acolo care are afacere în construcții la Chicago mi-a răspuns uluit: „toți clienții mei sunt evrei”.
Am scris atunci chiar din America:


„Evreii n-au plecat și nici n-au de gând…încă.” am scris atunci.
Gândurile se schimbă după împrejurări, după mediu.
Împrăștierea evreilor în lume, ajungerea lor în America a fost tot o fugărire, ca o urmărire, Dumnezeu i-a urmărit „cu sabie, cu foamete” și se pare că termină de urmărit cu acest al treilea fel de urgii „și cu ciume(epidemii)”.
Am arătat acum 5 zile pe blog din ce țări și regiuni trebuie să mai plece evreii spre Israel.
Acum lucrurile sunt mult mai clare, înțelegem profețiile „cu totul” pe măsură ce se împlinesc. „Mânia Domnului nu se va potoli până nu va împlini şi va înfăptui planurile inimii Lui. Veţi înţelege în totul lucrul acesta în cursul vremurilor.” Ieremia 23:20
Convins fiind că trăim o istorie planificată, profețită și cunoscând bine profețiile, când a început pandemia de coronavirus m-am gândit: „oare va ajunge în America?”, „în ce fel pandemia va influența Aliyah(emigrarea spre Israel)?”. Vremurile curg, zilele vin cu vești tot mai tragice, acum se vede tot mai clar, înțelegem „cu totul”, cum a zis profetul. Numărul de cazuri de îmbolnăviri și decese în Statele Unite crește în mod brusc, după cum se vede în harta situației de azi, 18 martie 2020:

…..cu mențiunea că Statul New York, unde se află concentrată cea mai mare populație de evrei din Statele Unite, peste 2 milioane, deține de departe recordul negativ de cazuri:

Privind mai departe, ce concluzii tragem? Cu ce ne poate afecta pe noi?
Vom trăi și noi românii, în România o astfel de urgie?
Ce atitudine trebuie să avem?
Trebuie să luăm măsuri?
S-o lăm pe rând.
Concluzii:
Trebuie să rămânem ancorați în cunoștința care ne aduce nădejde. Urgia aceasta a pandemiei de coronavirus ca și celelalte și ca și toate pedepsele lui Dumnezeu au o logică: dragostea lui Dumnezeu, pedepsirea păcatului, disciplinarea, îndreptarea și numai în ultimă instanță pedeapsa celor fără îndreptare: moartea. Dacă poți citi acest mesaj, înseamnă că ești viu și Dumnezeu vrea să te avertizeze să te pocăiești (să-ți resetezi gândirea după Cuvântul Său), să te lași de păcat și de nedreptate, să renunți a mai fi preocupat obsesiv de tine și să devi preocupat de Cuvântul lui Dumnezeu. Cine a părăsit calea înțelepciunii, pentru acela nu mai este nici un sfat. Dar tu, dragul meu dacă ai ajuns până la aceste paragrafe finale cu interes, înseamnă că urmărești înțelepciunea, că o cauți.
Aceste urgii ne afectează cu siguranță, Egiptenii nu s-au simțit bine înainte de ieșirea evreilor dintre ei, tot astfel este scris că popoarele printre care sunt acum risipiți evreii vor suferi urgii, ca evreii să plece.
Vom mai trăi și noi românii urgii? Am arătat atunci când am înțeles, că din România și din estul Europei evreii au fugit de comunism, și comunismul a fost urgia adusă în mod expres din acest motiv de Dumnezeu: ca evreii să plece. Ce a fost comunismul? Un duh de minciună în gura filozofilor. Legat de această urgie a pandemiei cu coronavirus, personal îmi place să cred că în mila Sa Dumnezeu va feri locurile lovite deja de urgii și locurile de unde evreii au plecat, după cum am scris în 2017.

„i-am spus că noi suntem ca într-un câmp peste care a trecut focul, cel mai sigur este să stai unde a ars iarba, acolo nu va mai arde, a trecut urgia.„
Totuși nu sfătuiesc pe nimeni să mizeze pe asta. Urgia poate veni și ca pedeapsă pentru păcat și indiferență. La Bergamo aceeași urgie poate că este și o pedeapsă, pentru că de acolo a plecat marșul homosexualilor acum doi ani, cum am arătat aici.

Ce atitudine trebuie să avem, ce măsuri să lum?
Angajament (evlavie), cumpătare și pace, cum am scris aici, la sfârșit.
Nu uitați că mâine e duminică, de obicei un timp de meditat la Cuvântul lui Dumnezeu, puteți face frângerea pâinii acasă, cum făceau primii creștini și cum se face.
Vă rog să nu cereți voie pastorilor voștri s-o faceți, Domnul vă dă voie.
Domnul și așteaptă mult mai multe de la voi decât pastorii voștri.
Socotiți ca un privilegiu această oprire.
Aplecați-vă asupra profețiilor, numai smeriții profeți și luminații apostoli au explicat bine istoria, restul sunt răstălmăciri.
Spune și la alții!
Este un mesaj pe care noi cei dintre neamuri trebuie să-l vestim tuturor oamenilor, pentru că la judecata conștiinței, evreii sunt martori, noi ne uităm la ei, îi ascultăm și învățăm de la fugărirea lor de 2000 de ani să ne temem de cel ce-și arată judecățile.:
„Ascultaţi Cuvântul Domnului, neamuri, şi vestiţi-l în ostroave depărtate! Spuneţi: ‘Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.” Ieremia 31:10
Spune și la alții, spune că „Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi …”

Du-te înapoi la pagina principală!

„Ca o căprioară speriată…

….fiecare va fugi în țara lui.”
Să fie oare un semn împlinit?
Este o profeție a profetului Isaia despre niște vremuri îndepărtate.
Să citim profeția, să vedem detaliile și să recunoaștem vremurile:
„Atunci, ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în ţara lui.” Isaia 13:14

Socotesc că ar fi un pic forțat (dar nu de tot) să aplicăm acest text la zecile de mii de compatrioți împrăștiați prin Europa, care în aceste zile ale epidemiei de coronavirus se întorc speriați în țară, care cu ce poate.

Mai ales privind textul în context.
Dar totuși ceva învățăm de aici, și din acest exod neașteptat, și din textul biblic.
Odată că Isaia a profețit că va veni o vreme a amestecării popoarelor, când oamenii vor trăi „globalizați”, neținând cont de criteriul etniei și aproape nici de granițe.
Parcă acum este vremea aceea, oamenii sunt împrăștiați prin lume, fiecare țară are emigranții și imigranții ei.

Din ce țări și regiuni trebuie să mai plece evreii spre Israel?

Pentru că de mai bine de 120 de ani Dumnezeu însuși îi aduce înapoi pe evrei după cum e profețit:
”Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Dacă lucrul acesta va părea de mirat în ochii rămăşiţei poporului acestuia în zilele acelea, va fi de mirat oare şi în ochii Mei? zice Domnul oştirilor.“
Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Iată, Eu izbăvesc pe poporul Meu din ţara dela răsărit şi din ţara de la asfinţitul soarelui.
Îi voi aduce înapoi, şi vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor cu adevăr şi dreptate.” Zaharia 8: 6-8
Dumnezeu îi aduce înapoi în țara pe care a dat-o acum 3000 de ani strămoșului lor Avram.
Cu Avram au legătură nu doar evreii, urmașii lui fizici, ci și noi, cei care credem, oameni dintre celelalte popoare.
„Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă” Galateni 3:7 și
„…ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios.” 3:9
Avram este în mod simbolic „butucul, trunchiul” în care am fost altoiți noi, adică mai bine zis promisiunile făcute lui Avraam sunt butucul, promisiuni de care beneficiem și noi, ceilalți, oamenii din popoarele care nu suntem evrei în mod fizic: „ai fost altoit în locul lor şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului” Romani 11:17
Și totuși Dumnezeu are în continuare un plan paralel cu evreii, plan bine deslușit în Noul Testament. Dar să vedem mai întâi unde mai sunt evrei în lume?
Care este Planul lui Dumnezeu cu evreii acum, în acest an, 2020?
În afară de Israel, locul unde deja au ajuns jumătate din evreii lumii, mai sunt câteva zone cu mulți evrei: statele Unite și vestul Europei. În alte zone sunt un număr mai mic de evrei. Conform profețiilor biblice, în acești ani, pe care îi trăim noi, Dumnezeu îi scoate afară pe evrei din toate aceste țări în mod forțat, pentru că ei nu vor să plece. Am arătat în alte postări că Dumnezeu tulbură țările și regiunile unde sunt vrei, ca să-i facă să plece.
Am arătat detaliat și vă rog să citiți pentru că e foarte interesant, cum Dumnezeu a folosit comunismul ca să-i scoată pe evrei afară din estul Europei timp de 50 de ani.

Am arătat cum acest proces are loc treptat, evreii ies „unul câte unul” conform altei profeții biblice.
Am arătat, (și acest lucru este pe de o parte tulburător, pe de alta îmbucurător) că evreii sunt scoși de Dumnezeu afară din regiunile și țările lor, prin urgii.
Am arătat recent într-un mesaj audio, cum aceste urgii sunt în mod istoric (cronologic) și geografic, în ordinea următoare: sabia (holocaustul), foametea (lipsurile matriale) și ciuma (epidemiile).
Se pare că am intrat în acest 2020 al treilea val de urgii, în epidemie, însă felul cum Dumnezeu va folosi această epidemie ca să-i scoată pe evrei și să-i determine să facă Aliyah, nu îmi este deocamdată clar. Așa cum comunismul a fost o urgie care a ținut mult, aproape 50 de ani, timp în care evreii au plecat pe rând, e posibil ca și această epidemie să dureze, ca ei să poată pleca tot „unul câte unul”. Ca unul care de ani mulți urmăresc evenimentele istorice corelate cu profețiile biblice, nu pot să socotesc întâmplătoare următoarele similitudini. De exemplu:
În New York e cea mai mare concentrare de evrei în afară de Israel, aproape 2 milioane…

….dar e și un focar de coronavirus acum.

La fel alte locuri cu evrei sunt amenințate sau deja afectate de focare de epidemie.
Socotesc că aceste lucruri se încadrează cronologic profețiilor biblice: „Îi voi urmări cu sabie, cu foamete şi cu ciumă(epidemie).” Ieremia 29:18
În ce fel pot să aibă aceste evenimente legătură cu noi, cu adunarea, cu poporul cel strâns dintre celelalte popoare?
În cel puțin două feluri:
1. Mediul, cadrul, rama, ne afectează. Este vorba de urgii: războiul mondial, holocaustul, comunismul, stalinismul, cortina de fier, ne-au afectat pe toți, am suferit această urgie. La fel virusul ucigaș acum.  Ca creștini, am fost avertizați de Domnul Isus că în zilele din urmă ce fel de vremuri vor fi și oamenii cum vor fi. DAr avem și promisiunea că vom fi scăpați și îndemnul să nu ne îngrijorăm.
2. Migrația dirijată a evreilor ne avertizează. Tot Domnul Isus a menționat, atunci când a fost întrebat în mod expres, care va fi semnul sfârșitului acestei perioade, cu răspunsul: „de la smochin învățați pilda lui: când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.„.
Smochinul este un simbol profetic al poporului Israel.  Când statul și poporul Israel „înfrunzesc”, „vara este aproape, secerișul”, culesul, recolta, adică în înțeles simbolic judecata, răsplătirea și pedeapsa.
În marea lui dragoste, Dumnezeu nu ne-a lăsat fără semne ca să recunoaștem aceste timpuri, numai că semnele le văd cei ce au credință, cum bănuiesc că ai și dumneata, răbdătorul meu cititor, că altfel nu ai fi citit până la…
sfârșit.
Spune și la alții! Este un mesaj pe care noi cei dintre neamuri trebuie să-l vestim tuturor:
„Ascultaţi Cuvântul Domnului, neamuri, şi vestiţi-l în ostroave depărtate! Spuneţi: ‘Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.” Ieremia 31:10

Du-te înapoi la pagina principală.

Coronavirus. Explicații profetice, 22 martie 2020

Coronavirus, explicații profetice, duminică 22 martie 2020
De ce au venit aceste lucruri?   min 1:10
Ar trebui să fim în duhul profeților     min 1:27
Evreii sunt martorii lui Dumnezeu, ne uităm la ei  min 2:20
Evreii trăiesc acum al doilea exod   min 3:48
Există un paralelism între primul exod din Egipt și exodul de acum       min 4:03
Acum trăim o vreme în care evreii sunt fugăriți din Europa       min 5:16
Cele 10 urgii ale Egiptului     min 6:00
Îngerul Domnului este reprezentat printr-o epidemie      min 9:30
Dumnezeu îi scoate pe evrei din diaspora prin urgii   min 10:31
Sionismul   min 11:42
Dumnezeu își varsă urgia peste locurile unde sunt evrei
ca să îi facă să plece spre Israel   min 12:10
Trei feluri de urgii: sabie, foamete și epidemii   min 13:20
Cum îi va scoate Dumnezeu pe evrei din America?
…nu cumva prin epidemii? ultima urgie    min 14:25
3 categorii de oameni în lume: evreii, Adunarea și popoarele  min 16:30
Ce e de făcut? „Pocăiește-te dar…”  min 17:30
Trebuie să vestim tuturor că Dumnezeu
adună pe Israel înapoi   min 19:28
Să priviți profețiile cu toată seriozitatea   min 20:55
Nu știu cum va infuența această epidemie Aliyah,
dar va continua  min 23:00
Noi suntem cele dintâi roade, nu evreii    min 24:20

Du-te anapoi la pagina principală.

Creștinul prin urgii

„…Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici şi să păstreze pe cei nelegiuiţi ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii.” 2 Petru 2: 9
     În ultimul an am scris pe blog și am vorbit în adunare despre urgii, pentru că am înțeles din profeți că trăim vremuri asemănătoare celor dinaintea exodului evreilor din Egipt, când și atunci au fost urgii.
Un alt motiv pentru care am vorbit despre urgii în ultimul an este că am înțeles bine că toate întâmplările evreilor din Vechiul Testament sunt lecții pentru noi, iar pentru că în multe situații oamenii lui Dumnezeu din vechime au trecut prin urgii împreună cu cei păcătoși sau vinovați, trebuie să luăm din exemplele lor pentru a învăța lecțiile noastre, ale celor ce trecem acum prin urgii.
Vom recapitula câteva urgii din Vechiul Tesatemnt și vom urmări felul în care Dumnezeu i-a scăpat pe ai săi din ele:
1. Potopul și Noe. Potopul a fost dat de Dumnezeu ca pedeapsă pentru o lume de nelegiuiți, a scăpat doar familia lui Noe pentru că Noe l-a crezut pe Dumnezeu, a vestit justiția Lui și a ascultat de El, construind arca. A scăpat nu doar Noe, ci și familia lui.
„…dacă n-a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, împreună cu alţi şapte inşi, când a trimis potopul peste o lume de nelegiuiţi.” 2 Petru 2:5
2. Nimicirea Sodomei și Lot.  Sodoma a fost nimicită datorită păcatelor îngâmfării, nepăsării și nedreptății. „Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în belşug şi într-o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mâna celui nenorocit şi celui lipsit. Ele s-au semeţit, şi au făcut urâciuni blestemate înaintea Mea; de aceea le-am şi nimicit, când am văzut lucrul acesta.” Ezechiel 16:49-50 Lot a scăpat nu numai el, ci și familia lui, chiar dacă imediat după salvare, soția lui, prin neascultare, a pierit.

Epidemia de coronavirus în lumina profețiilor biblice

     Încă o urgie pentru ca Dumnezeu să-i scoată afară pe evrei dintre toate popoarele și să-i ducă în țara lui Israel. Cel puțin un motiv, dar nu numai, vom vedea mai jos.
 ” Vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strînge din ţările în cari v-am risipit, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi vărsîndu-Mi urgia.” Ezechiel 20:34
Coronavirusul este doar una din urgiile acestui sfârșit de perioadă.
Am scris despre urgii încă din 2017 și am arătat că trebuie să înțelegem istoria lumii, prezentul care ne afectează și viitorul în care ne desenăm visele, în cadrul profetic, așa cum este prevăzut de Cel ce ne-a creat.
De data aceasta, spre deosebire de comunism, epidemia ar părea că este o urgie globală.
Și totuși în Biblie scrie altfel, „pe alocuri”, chiar dacă lumea se teme de globalizarea absolută a virusului. Cadrul profetic în care înțelegem istoria lumii ne dă speranțe: „pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete și epidemii„. Pe alocuri, așa permite Dumnezeu să fie, pe alocuri, de aceea eu cred că și această epidemie va avea mai mult caracter zonal.
La ora la care scriu această postare, azi 18 martie 2020 harta europeană a epidemiei arată așa:

Cum va influența această epidemie istoria lumii, în lumina profețiilor biblice?

În primul rând, să descuiem acest secret cu una din cheile cunoașterii Cuvântului lui Dumnezeu: cu aceea că tot ce s-a întâmplat în vechime este spre învățătura noastră și cu corolarul ei, că tot ce se întâmplă acum are o lecție în Vechiul Testament, numai cu această cheie veche, dar funcțională, înțelegem acest sumbru prezent.
     Trăim o vreme exact asemănătoare cu a exodului evreilor din Egipt. „ De aceea iată vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: ‘Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!’  Ci se va zice: ‘Viu este Domnul, care a scos şi a adus înapoi sămânţa casei lui Israel din ţara de la miazănoapte şi din toate ţările în care îi risipisem!’ Şi vor locui în ţara lor.” Ieremia 23:7-8
     Acum e această vreme, aceste zile, care au început deja de pe la sfârșitul secolului 19. În această vreme Dumnezeu îi scoate pe evrei afară din țările lor, pentru că ei nu vor să plece singuri. Îi duce în Israel. Acesta e cadrul profetic și cronologic al acestor momente.
     Exodul din Egipt a fost precedat de urgii. Prin urgii, Dumnezeu a făcut Egiptul un loc urâcios, un loc de unde evreii au vrut să plece în masă acum 3000 de ani.
Tot la fel astăzi exodul evreilor este însoțit de urgii. Dumnezeu face treptat, pe rând, locurile unde sunt evrei, locuri urâcioase, locuri de unde trebuie fugit. Îi fugărește.
Vă voi scoate, vă voi aduce, sunt o mulțime de profeții care arată forțarea pe care Dumnezeu le-o aplică, ca să-i împingă la emigrare. Teologic, evreii religioși cred că nu ar trebui să plece până vine Mesia (ei nu cred în Isus că este Mesia).
Să ne amintim de comunism, o altă urgie. O treime din lume a devenit un loc al aplicării unor aberații ideologice, un loc de unde evreii au fugit în masă, din România au fugit 99% în anii comunismului. A fost doar o urgie dintre mai multe.
Au mai fost pogromurile.
A mai fost holocaustul.
     Mai este emigrația necontrolată care a transformat eleganta Anglie în Britanistan și alte țări europene stau la rând la islamizare, ca victimele în fața călăului…
Chiar islamul, această cruntă pervertire a ideii de religie și de Dumnezeu este o urgie sub care suferă real un sfert din omenire. Acele femei și acei bărbați, majoritatea din ei urăsc islamul, mai ales iranienii.
Războiul din Ucraina, manifestațiile din Franța, toate sunt urgii prin care evreii sunt scoși de acolo și forțați să plece în Israel. Unul câte unul, pe rând, așa scrie. Oare la cine le-a venit rândul? La cei rămași.
Mai sunt urgii, ale minții: socialismul renăscut, încălzismul global, Barnevernetul, pe ici pe colo.
Adăugați incendiile de păduri, erupțiile vulcanice și cutremurele și recunoașteți:  Bun Venit în Apocalipsa.
Darwin n-a scris despre așa ceva, el vedea totul ca evoluție. În spectrul darwinist ar trebui să lăsăm selecția naturală să-și facă treaba. N-am fi nebuni? Cred că nimeni nu mai e darwinist acum.
Iar pentru că atât de multe detalii biblice profetice îndeplinite exact, nu ne dau altă posibilitate de înțelegere, cuminte este să „ne supunem orice gând rob ascultării de Hristos” și să căutăm să pătrundem gândurile Lui din Cuvântul Lui, din Biblie.
Am scris de mai demult și de câteva ori că nu știu cum îi va scoate Dumnezeu afară pe evrei din America. Acum parcă încep să întrevăd. La o epidemie de un astfel de grad nu m-am gândit nici în cele mai negre prezumții. Izolare socială, distanțare socială? Cine s-ar fi gândit la așa ceva anul trecut? Și totuși lumea poate să funcționeze și fără mulțimi. Dar fără o aplecare serioasă asupra profețiilor ne pierdem mințile. Nicăieri nu spune Biblia să strângem mulțimi la un loc, dar „să ne adâncim privirile în legea desăvâșită„, „să luăm ca pildă de suferință și de răbdare pe profeți„, „să luăm aminte la cuvântul prorociei, ca la o luminiță într-un loc întunecos„, scrie.
Iar locul nu mai este așa de întunecos, „se apropie ziua„, istoria e tot mai clară, totul converge spre finalul așteptat cu fior de cei ce cred și cu nepăsare de cei ce nu cred.
Aici este rolul nostru: să avertizăm, să atenționăm, cum făcea Noe înainte de potop, Lot în Sodoma, Iona la Ninive, Ieremia la Ierusalim, Ilie la Samaria. Trăim ultimele zile înaintea unui mare moment al istoriei: învierea primilor morți (cei ce au crezut pe Unsul (Hristos)), răpirea celor vii care cred, recunoașterea de către evrei a lui Isus Unsul (Hristos, Cel Investit) ca fiind Cel despre care a scris Moise că va veni, și celelate evenimente despre care Biblia dă atâtea detalii.
Epidemia de coronavirus nu este singurul semn, am scris mai sus, „epidemia” de comunism, un virus al minții a fost, nazismul a fost, toate sunt trimise să-i scoate pe cei nepăsători din starea de nepăsare, să-i facă să-și pună întrebări, acest chibrit care dă foc inimii.
Această epidemie și mai ales măsurile ferme și categorice luate de oamenii de stat în tragismul și înțelepciunea lor, au rolul să-l scoată din indiferență pe cel mai indiferent om. Indiferența poate fi tentantă, dar când dușmanul nevăzut îți dă peste cap tot rostul vieții, începi să întrebi.
Ce avem de făcut ca creștini în această epidemie? Să ajutăm, să protejăm pe alții și să ne protejăm, să ne supunem măsurilor generale, să încurajăm, să slujim, să informăm, să nu dezinformăm. Verificați de 3 ori sursa unei știri înainte de a o distribui. Puteți face rău distribuind minciuni.
Acum este momentul să aplicăm ca creștini: „dacă te silește (în original, te rechiziționează, te forțează) cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două!” (Matei 5:41) (Vezi cazul lui Simon din Cirena care a fost „rechiziționat” la întâmplare venind de la câmp și a fost pus să care crucea lui Isus.) Probabil vor fi situații când la locul tău de muncă sau în anumite cazuri ți se va cere ajutorul. Du-te a doua milă. Acum e timpul pentru a doua milă.
Acum e timpul ca în măsura în care suntem întrebați, să explicăm, să arătăm, să clarificăm ce se vede și aude la știri în lumina profețiilor biblice. Să fim în stare să-i facem pe toți să vadă că Creația așteaptă un Salvator, că păcatul ține pe om legat în sclavagismul minții, ar trebui s-o facem cu lacrimi pentru fiecare din cei ce întreabă. Am la ciorne o postare, probabil va urma (Omul și cetatea) despre obiceiul Domnului Isus de a învăța pe oameni ziua și de a se ruga noaptea. Să facem și noi așa. Agonia cea bună a credinței este să-l vezi pe cel pierdut, să plângi pentru el noaptea și să-l înveți ziua. Vei avea parte de asistența îngerilor cu siguranță, ei sunt galeria acestei lupte.
Lucrul lui Hristos, lucrul Unsului este să faci ce a poruncit Unsul la plecare, „învățați-i„! Dacă faci asta, la premiere ți se va spune: „bine slugă bună!„

În mâinile Domnului. (despre epidemii – îngerul Domnului…de citit când stai acasă)

„Domnul S-a aprins de mânie din nou împotriva lui Israel şi a stârnit pe David împotriva lor…..Oh, mai bine să cădem în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite, dar să nu cad în mâinile oamenilor!” ¹⁵ Domnul a trimis ciuma în Israel de dimineaţă până la vremea hotărâtă. Şi, din Dan până la Beer-Şeba, au murit şaptezeci de mii de oameni din popor. ¹⁶ Pe când îngerul întindea mâna peste Ierusalim ca să-l nimicească, Domnul S-a căit de răul acela şi a zis îngerului care ucidea poporul: „Destul! Trage-ţi mâna acum.” 2 Samuel 24
    „În noaptea aceea, a ieşit îngerul Domnului şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni…” 2 Împărați 19:35 (citiți tot capitolul)
Postarea asta nu am compus-o acum, cu ocazia coronavirusului, o am în cap de mai demult, de ani, dar n-am scris-o că…nu i-a venit vremea. Acum i-a venit.
Necazurile prin care au trecut evreii de pe vremea Vechiului Testament sunt lecții pentru noi, peste „cei care au venit sfârșiturile vremurilor”. Ei au pățit ca noi să învățăm. Să înțelegem, să ne putem feri, să evităm catastrofa.
Sunt două istorii în Vechiul Testament, două descrieri ale unor epidemii explozive, una în care în doar 3 zile au murit 70.000 de oameni și alta în care într-o singură noapte au murit 185.000 de oameni. În amândouă, Duhul Sfânt, cel care a condus pana profeților care au scris, ne-a explicat că în spatele epidemiei era îngerul Domnului. 
Am mai vorbit despre îngeri, cu multe exemple și acum mai repet unele lucruri.
Au fost foarte multe situații în care Dumnezeu a intervenit prin îngeri în istoria copiilor Lui.
Să amintesc mai întâi de cea de-a doua întâmplare, din citatele biblice de mai sus (și despre asta am mai vorbit. )
1.  Izbăvirea Ierusalimului pe vremea lui Ezechia s-a făcut printr-un înger, înger care a acționat printr-o epidemie fulgerătoare: într-o singură noapte au murit 185.000 de oameni. 185.000 de dușmani care au zădărnicit mândria discursului lui Rabșache.
E felul în care lucrează Dumnezeu deseori. Ca să smerească mândria omului. Ca să-l oprească, ca să îl facă să se gândească la cele de sus, la cele veșnice. Cum am scris într-o poezie pe care am compus-o așteptând într-o vamă, deși atunci nu era carantină:

Ciume (epidemii) și lazarete, despre coronavirus

„Pe alocuri vor fi mari cutremure de pământ, foamete şi ciume,…” Luca 21:11
Eram în Creta în 2008 cu soția și fetele, când am luat într-o seară un vaporaș să vedem fundul mării în portul Chania. Grecul care conducea ne-a dus până lângă o insulă despre care ne-a spus că se numește Lazaretta.

Am făcut imediat conexiunea cu satul Lazaret din trecătoarea Turnul Roșu și m-am prins. Insula era carantina Cretei. M-au năpădit amintirile sutelor de cărți și articole istorice în care am citit despre carantinele din evul mediu și mă gândeam: „ce vremuri!”, să stai cu săptămânile să aștepți să se vadă că nu ești ciumat. Mă gândeam și de atunci încoace la epidemii, la „ciume”, despre care îmi ziceam că astăzi nu mai sunt, că medicina a evoluat, bla, bla. Ce groaznic ar fi să călătorim cu pauze de carantine la fiecare graniță.
Cuvântul carantină vine de la franțuzescul quarante-patruzeci, numărul de zile pe care trebuia să le petreacă un călător în Lazaret înainte de a păși în următoarea țară. Durau mult călătoriile atunci. Lângă fiecare trecere de frontieră era un punct de carantină. Un Lazaret.
Cuvântul Lazaret vine de la Lazăr din Biblie, bolnavul adus să cerșească, dar afară, la poartă. În unele zone și timpuri termenul de lazaret s-a extins și s-a numit așa și clădirea spitalului. Erau lazarete mai ales în porturi.
Ca să ne dăm seama cum era viața pe vremea ciumei, vom cita dintr-o carte: „Orașe vechi, orașe noi în spațiul românesc„. E vorba despre Moldova prin anii 1800.
În prima fază era negarea, ascunderea și încercarea autorităților de a evita panica:
„Atât autorităţile moldovene, cât şi cele ruseşti în vremea când acestea au administrat acest spaţiu, refuzau să accepte prezenţa ciumei şi insistau în a vorbi mai curând de o „boală epidemică”, recurgând chiar la ameninţarea că cei ce ar fi răspândit zvonuri despre epidemie urmau a fi aduşi în faţa tribunalelor militare.„

Întreaga istorie a lumii a fost și este o împlinire a profețiilor, inclusiv ceea ce auzim acum la știri. (5 ianuarie, prima postare din 2020)

Acest lucru ne obligă moral, ne forțează conștiința să credem.
Analizând temeinic profețiile biblice, ajungi la o concluzie fermă: istoria de 6000 de ani a lumii în care trăim a fost programată de Dumnezeu. 
După cum un puzzle completează un tablou piesă cu piesă, tot așa eveniment cu eveniment clarifică an după an tabloul profetic, îl „umplu”.
De câțiva ani arăt pe acest blog și adun date care dovedesc fără posibilitate de contrazicere, cum profețiile scrise dinainte au fost urmate de evenimente care le-au împlinit.
Profețiile au devansat evenimentele.
Aceste date, exactitatea lor, detaliile și specificul lor te duc cu gândul la profețiile care le-au prevăzut, întrebi ca Moise: de ce nu se mistuie rugul?
Nu se mai termină?
Ce e infinit? Ce e infinitul?
Timpul, spațiul, Dumnezeu….
Iar dacă întrebi asta în Israel pe oricine: arab sau evreu deopotrivă, îți vor spune că ura arabilor pe evrei și pe Israel, și ura asta e infinită. 
Nimeni nu-i vede rezolvarea.
E un rug care nu se mistuie, o sursă de întrebare: DE CE?
(Dar pentru noi este o stare de lucruri extrem de amănunțit profețită, fără nici un dubiu.)
Să ne lăsăm și noi oile socrilor noștri ca Moise și să mergem să cercetăm: „de ce?”.
De ce a profețit Dumnezeu dinainte de a se întâmpla ceva, unele evenimente cu săptămâni, altele cu ani, altele cu secole și altele cu milenii înainte?
Pentru că cunoașterea istoriei, a cronologiei corecte, a trecutului adevărat este o poruncă dată fiecărui om:

Când se face prostul înțelept?

„Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept
şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa.”
Proverbe 21:11
Învățăm din Vechiul Testament că sunt diferite grade de păcat.
Păcatul prostește, dar obișnuința în păcat îl face pe om mult mai rău, îl face batjocoritor.
Dacă în timp ce Dumnezeu îl așteaptă să se pocăiască, păcătosul dimpotrivă, stăruie în păcat și ajunge batjocoritor, prin aceasta se face mai vinovat și urmează pedeapsa.
Pedeapsa batjocoritorului este o lecție de îndurare a lui Dumnezeu pentru cei mai puțin păcătoși, pentru cei numiți de Cuvânt: proști.
Pentru păcătoși, analizarea pedepsei batjocoritorilor este o lecție de dreptate a lui Dumnezeu.

Logica din spatele pedepsei: dragostea lui Dumnezeu

înregistrare din adunare 11 august 2019

Pustiirile vor ține până la sfârșit. Interviuri cu pietre(3)

Citește tot serialul (1, 2, 3, 4, 5)
„…este hotărât că războiul va ţine până la sfârşit şi împreună cu el şi pustiirile” Daniel 9:26
„Veniţi şi priviţi lucrările Domnului, pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.” Psalmul 26:8
Unul din lucrurile ușor de observat pe orice șantier arheologic este faptul că ruinele au fost descoperite dărâmate, nu clădiri cum sunt la Pompei de exemplu, ci doar fundații goale, aproape peste tot. Rar se găsesc ziduri întregi, abandonate, dar în picioare. Uneori dărâmarea unui oraș sau unei cetăți era datorată unui cutremur sau chiar țunami, dar de cele mai multe ori cetățile și casele sau palatele din ele au fost dărâmate de dușmanii celor ce le-au construit și locuit.
Ninive a fost pustiită de babilonieni.
Babilonul de medo-perși.
Medo-perșii au fost „pustiiți” de greci.
Grecii a fost pustiiți de romani.
Iar romanii (aici înțelegem în primul rând imperiul Roman cu urmașii lui, biserici și state) sunt asemuiți cu o fiară „afară din cale de înspăimântătoare, cu dinţi de fier şi cu gheare de aramă şi care mânca, sfărâma, iar ceea ce rămânea călca în picioare;” Daniel 7:19
Așa că ceea ce găsim în șantierele arheologice sunt ruine rămase după jefuiri.
Un oraș cucerit însemna bogății (bani, haine, vase, arme, bijuterii, alimente) jefuite, un mare număr de cetățeni vânduți ca sclavi, clădiri dărâmate pentru a nu putea fi reînălțate și a amenința pe noii cuceritori, apoi timp de sute de ani ruinele au reprezentat un fel de carieră de piatră pentru satele ce se ridicau în jur.
Ceea ce găsesc arheologii de azi sunt fundații goale adânc îngropate, ceea ce a rămas după jaf.
Câte-o coloană-două au fost ridicate de arheologic și arată frumos, dar au zăcut de milenii culcate sub pământ.

Nu a rămas în picioare niciun oraș antic din primele 3 împărății, chiar din Imperiul Roman au rămas doar câteva clădiri în picioare.

Toate aceste ruine dovedesc odată marele adevăr profețit: constanta istoriei lumii a fost pustiirea: „pustiirile vor ține până la sfârșit„.
Și ne mai spun ceva ruinele: că și ce se construiește acum și se „investește” acum este destinat tot pustiirii: „…popoarele se ostenesc pentru foc şi neamurile se trudesc degeaba.”
Sentința divină și profeția lui Daniel: „este hotărât că războiul (starea de război, de conflict din lume) va ţine până la sfârşit” întărită de Domnul Isus („Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii„) și de dovezile istorice, nu lasă dubii cu privire nici la ceea ce urmează: ce a mai fost și înainte: pustiiri și războaie.

Blestemul pustiirilor

„Veniţi şi priviţi lucrările Domnului, pustiirile pe care le-a făcut El pe pământ.” Psalmul 46:8

Unul din blestemele care le trimitea Dumnezeu peste cei intrați în legământ cu El și care apoi au călcat legământul și au batjocorit binecuvântarea primită, prin închinare la idoli, a fost pustiirea.
Ce este pustiirea, cum este pustiirea, unde este pustiirea?
Pustiirea este acolo și atunci, unde și când o casă sau o cetate zidite cu grijă, locuite de generații, îngrijite spre a fi lăsate moștenire copiilor, devine distruse sau intră în proprietatea altor popoare, a copiilor altor oameni, poate a copiilor dușmanilor celor ce le-au zidit.
„Vei avea logodnică, şi altul se va culca cu ea; vei zidi casă, şi n-o vei locui; vei sădi vie, şi nu vei mânca din ea. ³¹ Boul tău va fi junghiat sub ochii tăi, şi nu vei mânca din el; ţi se va răpi măgarul dinaintea ta, şi nu ţi se va da înapoi; oile tale vor fi date vrăjmaşilor tăi, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor. ³² Fiii tăi şi fiicele tale vor fi date ca roabe pe mâna altui popor; ţi se vor topi ochii de dor, uitându-te toată ziua după ei, şi mâna ta va fi fără putere.” Deut 28
      Cam aceste lucruri li s-au întâmplat evreilor, de la asirieni mai întâi, apoi dela babilonieni sub Nebcadnețar, mai târziu sub romani și până în 1967, sub toate neamurile care au pustiit „casa” după Cuvântul Domnului Isus.
Dar din anii 1900 încoace se validează textele profetice care descriu cu 2500 de ani înainte întoarcerea evreilor, iar acum blestemele cad peste cei ce-i prigonesc sau i-au prigonit pe evrei.
„Domnul, Dumnezeul tău, va face ca toate aceste blesteme să cadă peste vrăjmaşii tăi, peste cei ce te vor urî şi te vor prigoni.„(Deut 30:7) după ce mai întâi arată exact timpul când vor cădea aceste blesteme: „Domnul, Dumnezeul tău, va aduce înapoi robii tăi şi va avea milă de tine, te va strânge iarăşi din mijlocul tuturor popoarelor la care te va împrăştia Domnul, Dumnezeul tău. ⁴ Chiar dacă ai fi risipit până la cealaltă margine a cerului, chiar şi de acolo te va strânge Domnul, Dumnezeul tău, şi acolo Se va duce să te caute.” Deuteronom 30, v 3-4
      Deci e vorba de timpul de acum.
Ca popoare așa-zis creștine suntem de două ori vinovați.
Odată, chiar dacă unii dintre noi ne-am pocăit, chiar dacă pentru o parte din noi, cei ce citim Biblia, „învățăturile Domnului sunt desfătarea” noastră (Ps 119:24), trăim la fel ca evreii marea apostazie creștină. Așa cum ei după plecarea lui Moise evreii s-au stricat, la fel creștinii, după plecarea lui Pavel s-au stricat. Idolatria evreilor marcată cu denumirea „calea lui Ieroboam” a fost urmată de o mare pustiire, la fel idolatria creștină este urmată de pustiire.
Se golesc bisericile și adunările în care Cuvântul lui Dumnezeu nu mai este ținut, se golesc casele, se golesc țările de oameni preocupați de bunăstarea primită, nu de Dătător.
Apoi, ca țări, ca popoare trăim înșelarea Curvei celei Mari, Babilonul Spiritual, îmbătat cu potirul amețelii, cu învățătura care produce beție și confuzie. Unul din refrenele acestor bețivi este antisemitismul generat de „teologia înlocuirii”.  Statele europene sunt antisemite în politică, chiar țara noastră suferă de aceeași atitudine vinovată față de „martorii lui Dumnezeu„, România nu are ambasador în Israel, iar holocaustul românesc este ignorat și nu asumat.
Dragii mei, iată două motive să recunoaștem că se aplică blestemul și asupra noastră ca români: „aceste blesteme să cadă peste vrăjmaşii tăi, peste cei ce te vor urî şi te vor prigoni.”
     Iar unul din blesteme este pustiirea:
-să zidești case dar să nu stai în ele, să împingi o viață căruciorul prin Leroy sau prin Dedeman, lucrând cu vise-n cap la casa plănuită, „ca s-o lași la copii” și aceștia nu vor sta în ea, poate vor sta în ea copii dușmanilor tăi sau a celor ce i-ai disprețuit.
De ce?
„Pentru că, în mijlocul belşugului tuturor lucrurilor, n-ai slujit Domnului, Dumnezeului tău, cu bucurie şi cu dragă inimă, ⁴⁸ vei sluji, în mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate, vrăjmaşilor tăi, pe care-i va trimite Domnul împotriva ta. El îţi va pune pe grumaz un jug de fier până te va nimici.” Deuteronom 28
Iată motivul pustiirii.
Grozav blestem. Și se aplică parcă și azi.
Această emigrație cumplită, aparent goană după vânt, este o profeție împlinită, casele pentru care s-au ostenit o generație sunt goale, iar generația de acum se ostenește probabil pentru alte case goale.
Acest blestem se aplică, ca pustiirea Israelului de nord sau a Ierusalimului, atât bătrânului, cât și pruncului, bogatului și săracului deopotrivă.
Cum ar fi în zilele noastre, atât neo-securiștilor îmbogățiți prin jaful țării „moștenite”, cât și patronilor ridicați cinstit, și celor ce trudesc, și celor ce fură, și celor săraci, tuturor. Căci vina nu e munca și belșugul, ci uitarea lui Dumnezeu, disprețuirea lui în mijlocul belșugului, buzele necurate care în loc să-l laude pe Dumnezeu, stau vorbind de materiale și costuri, de prețuri și salarii. Așa, că tu cel ce ajungi la sfârșitul postării mele, poate citești de drag, poate ai sarcină de serviciu, la toți ne sună blestemul.
Există riscul dragul meu ca și casa ta să ajungă sub stăpânirea altora, poate să fi tu scos din ea, sau țara noastră, la fel.
Nici eu nu sunt scutit, pot zice ca Isaia: „„Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate,” Isaia 6:5
Ca om care cunosc istoria și o citesc cu multă pasiune, vă dau două exemple istorice.

1.Basarabia și Bucovina de nord.
Cedate rușilor în 28 iunie 1940 prin pactul Ribbentrop-Molotov, au fost recucerite de români după un an și imediat a început în acele zone pogromul evreilor, coordonat de români. Un număr (contestat dar din păcate dovedit real) de peste 300000 (trei sute de mii) de evrei uciși stau ca dovadă la dosarul vinovăției nației noastre. Ca și consecință, acel teritoriu a fost pierdut de România.

2.Ardealul de Nord.
Cedat Ungariei prin Dictatul de Viena, acest teritoriu (granița trecea chiar prin satul meu care a rămas în Ungaria, dar am avut rudele din partea mamei în satul românesc aflat la un km) a fost 4 ani administrat de Ungaria. În acești ani 180000 de evrei au fost deportați la Auschwitz în principal, dar și în alte lagăre. Majoritatea din ei au fost uciși.
Ca și consecință acest teritoriu, după război a fost pierdut de Ungaria.

Nu pentru țări, nu pentru teritorii și nici măcar pentru case scriu. Sau nu numai.
Deși și eu iubesc țara în care trăiesc, limba în care vorbesc și casa pentru care săptămâni întregi am împins căruciorul prin Baumax sau Praktiker.
Scriu pentru suflete, case de oameni, casele lui Dumnezeu din care El a fost dat afară, pustiite de înșelătoria de a lăsa pe altul să le locuiască.
Când nu mai este cunoștința desfătarea sufletului, ci o poftă sau alta, atunci sufletul, casa lui Dumnezeu este întinată și cel ce a întinat astfel casa, va fi și el izgonit din casa lui de cărămidă, cum a fost Dumnezeu izgonit din casa lui de carne. El sau fiul lui.
Pustiirea caselor și țărilor, izgonirea din ceea ce-i al tău este o consecință directă și o pedeapsă pentru izgonirea lui Dumnezeu din ceea ce-i a Lui, din suflet, din Duh, din cuget, din gândire, din planuri și vise, din fapte și slujire.
Observați că nu scrie că nu vei avea case sau oi, sau fii, sau boi sau măgari. De toate vei avea, ca să știi ce înseamnă truda de a le obține sau dragostea de a le avea, de ce-i al tău, dar le vei pierde prin jaf și pustiire, ca să înveți ce înseamnă durerea Celui ce la fel cum a făcut vrăjmașul tău cu ce-i al tău, ai făcut tu cu ce-i al Lui.
Înțelegem noi oare durerea Tatălui ignorat, a Stăpânului disprețuit, a Celui ce ne-a dat totul, iar ca răsplată, noi L-am alungat din planurile, visele și dorințele noastre?
Să ne pocăim și să facem să devină orânduirile Lui desfătarea sufletului nostru, cugetul nostru să-l facem la loc Casa Lui, sufletul și trupul nostru să devină „o locuință a lui Dumnezeu prin Duhul”.
Și atunci, cel puțin ca Ieremia, dacă nu vom scăpa țara, vom avea ca pradă de război viața noastră.
Căci cu siguranță noi creștinii nu suntem chemați să izbăvim tot pământul, ci suntem chemați să ne salvăm pe noi și să-i salvăm pe oameni din nimicirea care va veni peste pământul blestemat.

 

 

Martorii lui Dumnezeu

„„Voi sunteţi martorii Mei – zice Domnul –, voi şi Robul Meu pe care L-am ales, ca să ştiţi, ca să Mă credeţi şi să înţelegeţi că Eu sunt: înainte de Mine n-a fost făcut niciun dumnezeu şi după Mine nu va fi, …” Isaia 43:10
Orice proces juridic are nevoie de martori.
Orice proces tehnologic are senzori, tot martori și ei, intrări ca mărimi de proces.
Procesul conștiinței, judecata de sine, judecata istoriei, cunoașterea istoriei are martori.
Evreii sunt martorii lui Dumnezeu.
Dintre toate popoarele, evreii au lăsat cele mai mult urme în istorie.
Din Chile pânâ în Kamchatka, de la Avram până la Netanyahu, istoria e plină de evrei.
De ce?
Pentru că Dumnezeu i-a folosit, îi folosește și îi va folosi ca martori pentru noi ceilalți.

(ruinele sinagogii mari din Constanța)
Clădirile lor părăsite, invențiile lor, banii lor și companiile lor care conduc lumea financiară, nu de azi sau de ieri, ci de pe vremea Imperiului Babilonian, sau Egiptean ne vorbesc nouă celorlalți despre Dumnezeu care conduce istoria.
Ne vorbesc conștiinței noastre.
Orice martor mai are nevoie de un martor. Trebuie să fie doi.
„Robul Meu ales„, Stăpânul Isus este al doilea martor.
Doi martori absolut independenți, de aceea au și mai mult credibilitate.
Căci evreii, de Isus nici nu vor s-audă.
E vorba de un proces al conștiinței, atunci când citim istorie, când judecăm istorie, când citim Biblia.
Profeția este pentru vremea de acum, pentru analiza vremii de acum, „Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit şi te voi strânge de la apus. ⁶ Voi zice miazănoaptei: ‘Dă încoace!’ şi miazăzilei: ‘Nu opri, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele de la marginea pământului: ⁷ pe toţi cei ce poartă Numele Meu şi pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit şi i-am alcătuit. ⁸ Scoate afară poporul cel orb, care totuşi are ochi, şi surzii, care totuşi au urechi.’ ⁹ Să se strângă toate neamurile şi să se adune popoarele! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Care dintre ei ne-au făcut cele dintâi prorocii? Să-şi aducă martorii şi să-şi dovedească dreptatea, ca să asculte oamenii şi să zică: ‘Adevărat!’ ” ¹⁰ „Voi sunteţi martorii Mei….”
Acum evreii sunt Martorii lui Dumnezeu.
Niște naivi religioși și-au fircălit o etichetă pompoasă cu un titlu asemănător, n-are legătură cu realitatea.
Evreii sunt martorii lui Dumnezeu.
Creația mărturisește despre El, gâzele și crinii, foamea și hrana, canioanele și ghețarii, cruciadele și imperiile.
Evreii sunt unii din martori, pentru o mântuire mare, pentru o judecată înfricoșătoare, pentru o speranță glorioasă, pentru o slujire dedicată.
Pentru a avea la ce medita!

„Voi pune foc Țoanului”, Google Earth, Youtube, arheologie și profeții

Corectez în această perioadă de odihnă epopeea despre Viața lui Pavel Vladâkin (o poezie cu 6000 de strofe) și pe măsură ce personajele călătoresc prin lagărele Siberiei, spre Magadan, spre Ust-Omciug, eu urmăresc pe Google Earth traseele și găsesc exact locurile descrise, cu distanțe și amănunte.
La fel fac când citesc profeții.
Cetățile din Biblie sunt aproape toate dezvelite de arheologi.
Acum două duminici am vorbit din Psalmul 78 despre Țoan, cetatea în care era faraonul care a fost împietrit să nu lase pe evrei să plece din Egipt.
De atunci tot googălesc, ba pe Youtube, ba pe Earth.
Profețiile despre sfârșitul Egiptului sunt clare, multe și împlinite exact, babilonienii au distrus Egiptul.
Dar să ne referim strict la Țoan, locul de unde a plecat Moise, locul unde a negociat cu faraon.
„Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în cîmpia Ţoan (Tanis).” Psalmul 78:12
Apoi după 800 de ani Tanisul (Țoanul) a fost distrus de către babilonieni.
Iată dovezile arheologice ale acestei distrugeri, statuile poartă pe ele urmele focului și textul biblic care a prevestit acest dezastru.

(Presupunerile naratorului ignorați-le, nu sunt adevărate, se pare că omul nu cunoaște istorie, nici profeții. Dar dovezile filmate dau dreptate 100% Bibliei. Statuile din Țoan (Tanis) poartă urmele focului.)
„…voi pune foc Ţoanului, şi-Mi voi aduce la îndeplinire judecăţile asupra Noului.  Îmi voi vărsa urgia asupra Sinului, cetăţuia Egiptului, şi voi nimici cu desăvîrşire mulţimea din No. Voi pune foc Egiptului; …” Ezechiel 30:14-16, citiți tot capitolul

Urmăriți urmele focului din Țoan (Tanis):

Locația pe Google Earth este aici:

Socialismul minții: o altă urgie

Am primit de la Google o informare legată de noile reguli pentru protecția datelor cu caracter personal. Era vorba de noile legislații care se vor aplica atât în Europa cât și în alte părți.
Mi-am amintit că la ultimul forum economic de la Davos, George Soros i-a avertizat pe cei de la Google și Facebook, că zilele lor ca operatori independenți sunt numărate, ceva de genul că statele vor naționaliza rețelele sociale.
China controlează strict acest aspect, Rusia mai puțin, noi, restul lumii adică, încă suntem într-un fel de paradis virtual, în care fiecare pasăre zboară pe ce creangă vrea, cântă cum îi place și toată lumea se bucură de o aparentă libertate.
Că Dumnezeu a hotărât ca în aceste zile din urmă oamenii să poată comunica ușor e evident, e profețit: ”Atunci și cei ce se tem de Domnul, au vorbit adesea unul cu altul...” Maleahi 3:16 deci acesta potop de informație și comunicare face parte din Plan.
La fel, tot Dumnezeu a profețit că ”în zilele din urmă cunoștința va crește”, când nu știi ceva îl întrebi pe Google.
Dar tot din Plan face parte și urgia minciunii care cucerește atât de ușor mințile oamenilor.
Ce a fost comunismul decât o urgie care a folosit-o Dumnezeu ca evreii să plece din estul Europei în Israel?
Căci Dumnezeu a lăsat scris că prin urgii îi va scoate acum din toată lumea, a doua oară, așa cum prima dată, tot prin urgii i-a scos din Egipt.
Urgie a fost pentru est-europeni teroarea armatelor de informatori, a statului pândac, iscoditor, a fricii de vecinul simpatic sau de prietenul zâmbitor. Și această urgie nu s-a terminat.
Acum bântuie prin minți altă urgie: impunerea concluziilor evoluționismului ca politici de stat, de exemplu definirea familiei.

Că adică ești primitiv și retrograd dacă susții că familia poate fi doar din bărbat și femeie, ești evoluat și progresist dacă accepți, tolerezi și consideri normali pe homosexuali.
Problema acestor aparent toleranți este că sunt 100% intoleranți cu cei ce se opun ideilor lor și au reușit să-și impună intoleranța la nivel de lege împotriva celor ce cred altfel.
Ei, asta este o urgie mare, dragii mei, o urgie profețită.
O urgie a minților aburite de gradele alcoolului sorbit din paharul curvei celei mari.

Despre silnicie (asuprire)

Înregistrare din adunare 4 martie 2018

Potopul

Înregistrare din adunare 18 februarie 2018