Adunare 12 ianuarie 2020

Voi trimite niște vânători…procesul continuă

Știre din 29 februarie 2020.

O vreme Turcia a descurajat migrația din Siria, Irak și Afganistan spre Europa, dar după ultimul eveniment din Siria când 33 de soldați turci au fost uciși de forțele siriene, Turcia încurajează din nou această migrație.
Practic Turcia nu mai pune nici un fel de piedici celor ce doresc să tranziteze țara.
Asta înseamnă: dirijare de mulțimi, autobuze la dispoziție, bărci de cauciuc, cam așa ceva:

La masa Izabelei

„ …. cei patru sute cincizeci de proroci ai lui Baal şi pe cei patru sute de proroci ai Astarteei, care mănâncă la masa Izabelei”. ” 1 Împărați 18:19-20
Alaltăieri a trecut pe la mine pe la lucru pastorul penticostal din orașul în care m-am născut. Ne cunoaștem demult. Acum poate zece ani, a stat la mine peste 3 ore și la plecare a spus că nu a mai auzit de la nimeni ce i-am spus eu. Între timp am auzit și eu multe despre el, umblă vorbe, că l-au dat afară de la biserică, enoriașii. N-am avut vreme de cercetat cine a fost vinovatul, uneori oile blânde descoperă lupul îmblănit , alteori oile  rele „ce le-am fost lor un blând păstor” îl răstignesc pe păstor. Viața e scurtă să știi tot și inima e mai liniștită când n-ai nevoie să știi,….și nici nu te roade.
Dar dacă tot a venit am zis să îl informez iarăși despre nelegiuirea care stă în slujbele nebiblice pe care le face, în primul rând binecuvântarea copiilor și „taina căsătoriei”. I-am spus cu toată răbdarea și cu capul rece, ca să nu ratez ceva și să fiu sigur că a înțeles.
M-a ascultat și n-a fost de acord cu mine, cum m-am așteptat, dar tot n-am plecat de lângă Biblie, că alt reper n-am, am insistat. Am aflat tot de la el că a fost dat afară și din cea de-a doua biserică în care s-a refugiat după plecarea de la prima. Și că acuma au un alt teren pe care vrea să construiască o a treia biserică. I-am spus că așa e când te plătesc enoriașii, trebuie să le predici ce le place, că de nu, te dau afară.
Mi-a răspuns de m-a lăsat năuc: „frateeee, pe mine nu mă plătesc enoriașii, eu sunt angajat al Cultului penticostal, eu sunt plătit de Cultul penticostal și de statul român.” Și că poate să predice ce vrea. Mi-a explicat, ca și cum eu n-aș fi știut, cum statul dă fiecărui cult o cotă din impozite, că și noi pocăiții plătim impozite și e corect să primim înapoi. Cu jumătate de gură a spus că baptiștii n-au fost de acord. Cunoșteam sistemul, ce nu cunoșteam era nerușinarea cu care cineva s-ar fi putut lăuda că beneficiază de el, m-aș fi așteptat ca această pomană politică să fie în casa minții ca mătura și fărașul, după ușă sau în debara. Nici vorbă, era pe fațada minții, ca podoabă, ca laudă. „Facem parte din”, „ne primim partea”, suntem împreună părtași la …bani. Deci putem vorbi.
Că s-ar putea să trebuiască să vorbească vreodată ceva care să-l taie de la tain, n-am deschis subiectul, că nu era cazul, omul era conform.

Prorocii mincinoși

„Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh, ci să cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi proroci mincinoşi.” 1 Ioan 4:1
Apostol al iubirii era ăsta, care nu-i iubea pe toți? Cum adică, să supui oamenii la teste, nu iubea pe toți frații? Cum se mai simțeau cei testați? Nu era o atmosferă de neîncredere? Ba da, până la test, după aia, nu. Ca la aeroport: după filtrele de securitate, stai liniștit, n-a intrat nimeni cu bombe, cuțite sau pistoale.
Ce reprezintă prorocii? Doar cei care spun viitorul? Cu siguranță nu, pentru că acest fel de prorocii se arată că s-au sfârșit. Prorocii sunt cei ce învață pe alții, am arătat în altă postare cine erau fiii prorocilor, citiți postarea că merită. Pentru grăbiți, dau paste:
„După ruperea împărăției la moartea lui Solomon, leviții care locuiau printre cele 10 seminții abătute s-au retras în cea mai mare parte pe teritoriul seminției lui Iuda și Beniamin. Dar nu scrie că s-au retras absolut toți. Este posibil să mai fi rămas mulți, iar acei 100 de proroci despre care scrie că Obadia (pe vremea lui Ahab) i-a ascuns în câte o peșteră și i-a hrănit sunt probabil urmașii acestor leviți rămași în Israel, un fel de rămășiță. O pildă pentru noi. Ilie spune că după ce Izabela i-a ucis cu sabia pe prorocii Domnului a rămas singur (așa credea el), Domnul îi spune însă că mai sunt 7000. Când citim Ezra și Neemia vedem că la reîntoarcerea din robie, grosul populației sunt leviții. Motiv suficient ca Petru la minunea de la poarta frumoasă să spună ascultătorilor atenți: ”voi sunteți fiii prorocilor”… și au mai crezut 2000.”
Prorocii adevărați, cei ce proroceau cu harfa erau în vechime leviții, cei ce trebuiau să învețe pe alții legea și dreptatea Domnului.
Câți proroci mincinoși erau în vechime? Mulți, pe vremea lui Ilie era un raport de 850 la 1. Cei falși erau o puternică organizație, o mare mulțime de oameni care „mâncau la masa Izabelei‘. Acest raport, această mulțime este o lecție matematică pentru noi.

Mitizări și demonizări, alte gheare de aramă ale fiarei a patra

„Când era să între Petru, Corneliu, care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat. Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te, şi eu sunt om!”
Faptele Apostolilor 10:25-26

Ziua de joi a fost pentru muzee.
Am călătorit cu soția prin Europa și la întoarcere ne-am oprit din nou la Praga, unde am avut timp de muzeul evreiesc, de câteva sinagogi și apoi de Capela Betleem. Și timp de gândit pe drum, destul.
Am în cap postarea asta de multă vreme.
Mitizarea, ce este?
Când vrei să promovezi pe cineva, sau ceva, creezi un mit, încarci pe acel cineva, pe acel obiect sau acea dată cu încărcătură pozitivă, cu virtuți sau puteri supranaturale. Propagandă, povești, o minune-două, ajută. Se pot mitiza persoane, obiecte, clădiri, date calendaristice, locuri, țări.
Sfânta Parascheva, mănăstirea Nicula, pardon Sfânta Mănăstire Nicula, lumina sfântă de la Ierusalim, sfintele Paști (sau Paște, nu știu, nu-i bai), țara sfântă, sfântul mormânt…sfântul mit.
Sau la evanghelici, sfântul cult, sfântul pastor sau sfânta biserică…pardon, casa Domnului, tot ziduri, mituri.
Mitizarea e armă de propagandă politică, religioasă și economică, amintiți-vă: 1 Mai, măreț Partid, înțelept Conducător, dar și miraculoasa apă Kangen.
În Biblie găsim chipul „căzut din cer” al Dianei din Efes, sau încercarea de mitizare a lui Pavel și Sila la Listra sau acel „scoală-te și eu sunt om” spus de Petru lui Corneliu la Cezareea (am vorbit azi despre asta). Și în multe alte locuri în Biblie întâlnim mitizări și demonizări.
În spatele mitizării stă întotdeauna exploatarea credulului, a lesne-crezătorului care mai repede își bagă mâna în buzunar decât cuvântul în ureche și judecata în cap.
Ce este demonizarea?
Inversul mitizării, propagarea de minciuni, încărcarea cu informații care-l fac pe cel demonizat cu totul odios. A avut loc în vremea comunistă la noi „demonizarea dizidentului” (probabil va fi o postare), adică, după ce la preluarea puterii, comuniștii au pus rapid în fruntea bisericilor pe oamenii lor, (oameni cu care au început transformarea identității comunităților), tuturor celor ce li s-au opus li s-a dat un nume: „dizidenți” și apoi acest nume a fost demonizat constant. În țările din fosta Uniune Sovietică a fost demonizat termenul de „baptist” (mi-a povestit un prieten), prin baptist se înțelegea orice sectant, iar tot ce poate fi rău despre secte s-a pus în cârca bietei etichete.
Un exemplu recent din zilele noastre: un ilustru medic din București trebuia arestat, dar lumea nu știa despre el mai nimic, așa că i s-a înscenat un incendiu la spital, numele lui a fost scos în față chiar dacă el nici nu era în spital atunci și după câteva săptămâni a fost arestat într-un mod căruia mie, cunoscător de istorie, mi-a amintit de cei mai întunecați ani ai stalinismului. Omul a trebuit demonizat înainte, mult mai ușor arestezi un demon.
La muzeul evreiesc din Praga, la sinagogi, în cartea pe care am cumpărat-o: „Jurnalul lui Helga”, (despre o evreică care era copilă în timpul Holocaustului, care a supraviețuit și trăiește încă în casa din Praga în care s-a născut), peste tot am întâlnit demonizarea evreului. N-a fost permanent pogrom, dar demonizarea a fost aproape constantă.
Demonizarea n-ar avea succes fără mitizare, omul greoi la auzire și leneș la judecată are nevoie de simplitate: bun-rău, fără nuanțe, înger-demon.
În muzeul evreiesc am văzut o pictură veche:

…strugurele din valea Eșcol, m-am gândit că Dumnezeu n-are nevoie de mituri, de mitizarea Israelului, El are dovezi. Dar ce să faci în fața înnegririi, a demonizării? „Şi au înnegrit înaintea copiilor lui Israel ţara pe care o iscodiseră. ” Numeri 13:32

Să lege mai întâi pe cel tare (1)

„Când omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sunt la adăpost. Dar, dacă vine peste el unul mai tare decât el şi-l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea şi împarte prăzile luate de la el.” Luca 11:21-22
„Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa.” Matei 12:29

M-a uimit dialogul dintre Tolstoi, marele scriitor rus și doctorul Baedecker, un misionar neobosit al fraților din Anglia secolului 19, care a dus Vestea Bună prin închisorile din toată Siberia.
Redau dialogul pe care îl mai găsiți aici:

„Când cei doi s-au întâlnit, Tolstoi l-a întrebat pe dr. Baedeker despre scopul venirii lui în Rusia.
„Pentru a propovădui Evanghelia în închisori”, a răspuns Baedeker.
„Nu ar trebui să existe închisori”, replică Tolstoi.
„Atâta timp cât va exista păcat în lume, vor exista și închisori”, a fost răspunsul liniștit al evanghelistului.
„Nu ar trebui să existe păcat în lume”, a revenit Tolstoi.
„Ce vrei sa spui?” întrebă doctorul Baedeker.
„Vreau să spun că, dacă oamenii ar fi învățați pe bună dreptate, nu ar exista păcat”, a răspuns Contele.
Dr. Baedeker a citat Luca 11: 21-22: „Când omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sunt la adăpost. Dar, dacă vine peste el unul mai tare decât el şi-l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea şi împarte prăzile luate de la el.”
„De unde este luat?” întrebă Tolstoi cu curiozitate.
„Din Scriptură”, a venit răspunsul. „Există unul mai puternic decât noi – cel rău – împotriva căruia suntem neputincioși. Mesajul meu către prizonierii Rusiei și pentru păcătoșii de pretutindeni este că există încă unul mai puternic, care este în stare să elibereze prizonierii și sclavii Satanei și să-i schimbe în copii sfinți și iubiți ai lui Dumnezeu. „

Modelări identitare, ghearele de aramă ale fiarei a patra

Puține cărți mai găsesc în librării care să mă captiveze, să mă facă să le citesc până la capăt, să le pun semn la care să mă reîntorc…
Ultima a fost una din ele,

cu atât mai ciudată cu cât:
– e scrisă de un autor mai tânăr ca mine cu 5 ani, Octavian Țîcu, născut în 1972
-autorul e din Republica Moldova, un teritoriu deformat identitar, nu numai ca geografie cât și ca mentalitate. Gândeam și eu: „poate ieși ceva bun din Republica Moldova?”
Această postare o puteți lua și ca recenzie, deși autorul nu cred că ar fi de acord cu ce fac eu: că iau argumentele analizei lui cu obiective etnice și le aplic la comunitățile religioase. Însă se potrivesc perfect.
Politica etnică din URSS asupra națiunilor din imperiu a mers mână în mână cu politica religioasă, numitorul comun fiind modelarea identitară.
Prin modelare identitară se înțelege suma de tehnici, strategii, proceduri și politici ale unui stat sau organizații dominante, cu scopul de a schimba felul în care grupurile (etnice sau religioase) dominate se autodefinesc.

Cum strălucește Cuvântul lui Dumnezeu

Înregistrare din adunare 5 ianuarie 2020.

Adunare 15 decembrie 2019

Adunare 1 decembrie 2019

Adunare 2 februarie 2020

Strict secret: operațiunea Olga

Pe scurt: Olga a fost numele de cod al unei operațiuni reușite de „contrabandă” cu literatură creștină în anii 75-89 ai secolului trecut. Procedura era următoarea: un camion cu remorcă special amenajat era încărcat cu căsuțe de lemn prefabricate în Finlanda și pleca la drum spre Grecia traversând Rusia, Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.
În interiorul „căsuțelor” era amenajat câte un container (unul în camion, altul în remorcă) unde se puneau tone de Biblii și literatură. După ce traversa Rusia și Ucraina, spre vest, în Moldova camioanele erau descărcate pe o „ușă” secretă de către credincioși, majoritatatea șoferi de camioane. Apoi „Olga” ieșea din URSS spre România și Grecia, unde căsuțele ajungeau la niște tabere creștine.

Șoferii moldoveni organizau mai departe transferul literaturii din Moldova spre Rusia și Orientul îndepărtat. În general pachetele cu cărți se mascau în transporturi de mere.

Adunare 15 septembrie 2019

Fiara a patra, despre caracterul de fier al împărăției romane (audio)

Înregistrare din adunare 8 septembrie 2019.
Am scris atunci postarea despre caracterul crud al Imperiului Roman și al vremii de acum, acum am pus audio.

Agonii identitare, despre cultul morților și alte culte

 

În dimineața aceasta de sâmbătă, un prieten mi-a trimis câteva filmulețe primite și de el de la altcineva. Eu mă strădui în aceste zile să termin cărțile începute și să îmi încheg câteva idei despre identitate creștină, să le pun aici, dar tot trebuie să amân.
Am acum dovezi documentate că Stalin a organizat în mod științific modificări de identități asupra comunităților etnice și religioase din lumea comunistă după principii marxist-leniniste. Teroarea a fost unul din mijloace, cel dur, și poate mijlocul care a pus în umbră pe celelalte mijloace, mult mai subtile și mult mai eficiente.
La aceste lucruri mă gândeam când mi-a trimis prietenul meu minutele de film.
La cărțile pe care am să le termin:

și mai ales la câteva paragrafe din documentele NKVD din 1923:

Ce vor face acești membri tineri, „bine instruiți” ai tineretului comunist care „se vor da drept baptiști„?
Vor lucra decenii la rând la schimbarea identității de grup, la transformarea „cultului”….într-un cult al morților probabil.
Câți erau aceștia? Dacă răsfoiți cartea, la pagina 276 veți descoperi: numai în Ucraina, în anul 1928, la 5 ani de la emiterea directivelor, erau 383 de persoane, de securiști înfiltrați.