Alimentarea cu victime

31 decembrie 2018

Știrea că două turiste au fost ucise în Maroc a făcut înconjurul lumii.
Ceea ce a mirat pe mulți a fost inconștiența acestor tinere de a călători singure prin munți, într-o țară musulmană.
Unii zic chiar că și-au căutat-o.
Un articol de pe evz.ro al domnului Ovidiu D. explică fenomenul, fetele au fost victimele educației neomarxiste.
Norvegia, țările scandinave în general și chiar nord-vestul protestant al Europei sunt măturate de această tornadă ideologică care smulge toate fundațiile de gândire construite de strămoși cu migală și prevedere și își aruncă proprii copii în acest foc al jertfelor lui Moloh încât își pierd și elementarul simț al prevederii.
Eu numesc această ideologie tot o urgie, o urgie a minții. Este o urgie care mătură acum nu doar Europa, ci și o mare parte a „lumii civilizate”.
„” Vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strînge din ţările în cari v-am risipit, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi vărsîndu-Mi urgia.”Ezechiel 20:34
Că-i ia diavolul mințile omului e mai grav ca și când îi ia vântul acoperișul casei sau i-o arde focul. Cu mintea pui la loc acoperișuri și faci alte case, fără minte îți pierzi nu numai casa, ci și viața.
Dar să cităm pe larg din articol:
De vină pentru această tragedie nu sunt numai scelerații care au comis abominabilul asasinat, indiferent de mobilul actului lor dement, nici numai liderii religioși sau politici ai islamismului fanatic, ci și inconștienții promotori ai „corectitudinii politice” și „multiculturalismului”.
Daneza Louisa Vesterager Jespersen (26 de ani) și Maren Ueland (28 de ani) din Norvegia sunt, în primul rând, victimele propagandei neobosite pe care o fac politicienii, presa, universitățile și liderii de opinie ai marxismului cultural. Este acuzația teribilă pe care o face Robert Spencer, unul dintre liderii mișcării contra jihadismului din Statele Unite.

Citește restul acestei intrări »


Omul de pe casa scării. Viața ca un puzzle. (7.)

28 decembrie 2018

Continui seria de prezentări ale personajelor pe care NU le-am găsit în dosarul scos de la securitate.
Nu le-am găsit pentru că am primit un dosar subțiat, o mare parte a filelor s-au scos.
Dar nu s-au ”scos” din memoria noastră.
Să recapitulăm: era vara și toamna lui 1989, eram tineri căsătoriți, aveam un copil, eu eram muncitor dimineața și student seara, soția era studentă dimineața și mămică în rest, voiam să scot o revistă creștină, am tipărit ”înscrisuri dușmănoase”, stăteam la bloc, la etajul 4, erau 4 apartamente pe etaj, două la un cap al scării, două la altul.
Ne mutaserăm acolo de un an.
Vecinul nostru de etaj, de față în față, nenea, să-i zicem nenea Vasile, era pensionar.
Divorțat sau nevasta parcă plecată în RFG, locuia singur.
Am observat și eu și soția, cum de la o vreme pe nenea Vasile îl găseam pe casa scării de fiecare dată când plecam de acasă și de multe ori și când veneam acasă.
Etajul avea cam 5-6 metri lungime, el se plimba înainte-înapoi.
Zi de zi, toată după-amiaza, toată seara, chiar seara târziu.
De fiecare dată când deschideam ușa, nenea Vasile se întorcea spre noi și ne zâmbea larg.
Ne saluta, ne întreba: ce facem, unde mergem, de unde venim.
Părea un bătrânel simpatic.
Nici nu ne trecea prin minte că:….
masuri

….măsurile 4 și 5 din Planul de Măsuri aprobat de securitate, cuprindea supravegherea noastră la domiciliu și că blajinul Vasile era omul lor. Citește restul acestei intrări »


Isaac Newton și matematica Bibliei

25 decembrie 2018

M-am răcorit astăzi citind pe Isaac Newton. Da, Newton acela de la Fizică…și de la matematică.
Mi-a stricat studenția cu Binomul lui,

binomul

cu derivatele și integralele de gradul 2, de gradul 3.
Apoi legea gravitației.
Isaac Newton (1643-1727) a fost matematician, fizician și astronom, a revoluționat mecanica, optica și matematica cu descoperirile lui.
Dar nu științele au reprezentat punctul central al vieții lui ci Biblia.
Newton era un foarte bun cunoscător al Cuvântului lui Dumnezeu.
De fapt descoperirile pe care le-a făcut în toate domeniile au plecat de la adânca lui credință biblică, mai mult de la convingerea că Dumnezeu a creat timpul, duratele, distanțele, materia, universul, tot.
A cercetat Scriptura și mai ales profețiile ajungând la niște concluzii extrem de exacte.
Pedeapsa evreilor, mânia (indignarea din Daniel) la fel ca și apostazia bisericii (le-a văzut la fel) au ca și cauză necredința, îndepărtarea de legământul avraamic și atragerea mâniei.
Newton a interpretat bine cele 70 de săptămâni din Daniel, a prevăzut că poporul Israel se va reîntoarce în țara lui, a avut și multe alte opinii pe care le-a păstrat pentru el, ca Nicodim.
De fapt pentru cei din vremea lui, Newton a fost un eretic.
„La moartea sa în 1727, în camera lui a fost descoperită o cutie foarte mare de lucrări neobișnuite. Episcopul Samuel Horsley, care a fost și om de știință, a fost rugat să inspecteze cutia pentru a fi publicată. El a văzut conținutul cu oroare și a trântit capacul.”
Mai apoi aceste scrieri s-au răspândit în lume și un om harnic în secolul XX a început să le studieze. Găsiți o parte din rezultate aici.
S-a făcut chiar și un film.
Newton a fost un om foarte religios.
El era pătruns de acel spirit de a cerceta tainele lui Dumnezeu și Planul său, creația și legile ei, timpurile lui Dumnezeu, apostazia bisericii (a fost extrem de anticatolic) și revenirea lui Isus Hristos.
Despre el se poate spune cum a scris Petru despre profeții din vechime:”Ei cercetau să vadă ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, cînd vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate.” 1 Petru 1:11
În calitate de creștin avea opinii teologice neortodoxe, fiind adept al profețiilor făcute în baza Bibliei…..Newton s-a exprimat public contra acceptării catolicilor la Trinity College, opinie pentru care risca o pedeapsă considerabilă, de care a scăpat ca prin minune (regele din acel moment era catolic)……Newton a fost un protestant ascetic care credea cu fanatism în Sola Scriptura,….

Citește restul acestei intrări »


Plata fărădelegii sau pâinea nelegiuită. Viața ca un puzzle. (6.)

24 decembrie 2018

(Citește tot serialul: Viața ca un puzzle!)

„Am cumpărat un teren la Jucu cu 4 euro/mp”, mi-a spus „fratele” L. (omul care m-a lăudat) fără să-l întreb, așa …printre altele. „-La Jucu? nu-i prea departe?”, -îmi amintesc că i-am zis. Era prin 2007, când prețurile la terenuri o luaseră în sus. După o vreme destul de scurtă, „fratele” C. (omul care îmi scrie) mi-a spus că i-a găsit fratelui L. un cumpărător la teren, un român din Spania, „super bogat” care „nu mai știe ce să facă cu banii” și l-a rugat pe C. să-i caute terenuri în România, că cică el e așa de ocupat în Spania că n-are timp. Scurt, „fratele” L. a vândut „spaniolului” terenul de 2000 de mp. cu 55 de euro/mp, aproximatix 100000 de euro. Mi s-a părut atât de ireală povestea încât l-am rugat pe „fratele” L. să mă ducă să văd acel minunat teren. Dar continuarea mai la urmă….

Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui…” Faptele Apostolilor 1:18
….au urmat calea lui Balaam, …. care a iubit plata fărădelegii.” 2 Petru 2:15
Nu intra pe cărarea celor răi și nu umbla pe calea celor nelegiuiți….căci ei mănâncă pâine nelegiuită” Proverbe 4:14,17
Banii se pot câștiga în mai multe feluri.
Robert Kiyosaki a scris o carte despre 4 metode:
-poți câștiga bani ca salariu (să-ți dea patronul(firma) bani) să fi angajat adică,
-poți să fi liber profesionist (să lucrezi la client și el să te plătească),
-poți lucra ca patron având tu angajați și făcând profit (să primești dividende) sau
-poți fi investitor (să ai acțiuni la firme sau spații date în chirie).
Eu tot timpul învăț familia, copiii și pe cine mă-ntreabă că nici una din aceste metode nu este păcat dacă e făcută cinstit, dar că e bine să tindă omul la cea cu numărul 2 sau cel mult 3. Fiecare metodă are argumente:
-a fi investitor înseamnă să nu mai muncești, banii tăi să facă bani, o stare periculoasă
-periculoasă pentru că înseamnă a te încrede în averi
-creștinii din primul veac își vindeau „spațiile comerciale” avute în plus (vezi Anania și Safira) tocmai pentru că nu își puneau încrederea în ele.
-a fi angajat înseamnă a fi rob oamenilor
-Pavel îi învață pe robi că:
-nu e problemă că sunt robi dar….
-dacă pot să scape, adică să-și răscumpere libertatea
-a fi patron înseamnă într-un fel a stăpâni tu peste alții iarăși o stare ce implică riscuri
-a fi liber profesionist e cel mai confortabil mod de a câștiga bani.
-Domnul Isus a fost așa: „dulgherul din Nazaret”
-apostolul Pavel, Lidia, Evodia și Sintichia au fost cu toții se pare liber-profesioniști.

Acuma să scriu ceva despre felul cum se fac banii.
Banii sunt o plată a muncii. Câteodată îi câștigi mai ușor, cu o muncă mai ușoară, câteodată mai greu. E normal ca fiecare om să caute un câștig mai ușor!
Eu de exemplu, în lucrul pe care îl fac, am căutat „să-mi ascut fierul” adică să pun unelte mai bune să lucreze în locul celor vechi sau în locul oamenilor, am pus mașini automate și roboți, iar rezultatele nu au întârziat. Am pus înțelepciunea la lucru și i-am cules roadele, nu numai ca mărime cât și ca formă.
Câștigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului…” Proverbe 3:14
Pentru că omul fuge de la un câștig greu la unul ușor să vedem unde sunt granițele.
Există câștiguri ușoare și câștiguri chinuite, o pâine dulce și una amară, plăți cinstite și plăți ale nelegiuirii, ale fărădelegii.
Să vorbim adică despre plata fărădelegii. Este un subiect absolut necesar, probabil de aceea cu acesta începe cartea proverbelor.
Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei! Dacă-ţi vor zice:Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat; haidem să-i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă; vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii! fiule, să nu porneşti la drum cu ei.“ Proverbe 1:10-15
Am în minte racolarea informatorilor în serviciile de informații.
Atracția celor căzuți în plasa asta a fost întotdeauna plata fărădelegii, pâinea nelegiuită, un câștig fără efort.
Avantajul de a câștiga fără lucru.
Răsplata acestora a fost prețul vânzării.
Ascunderea acestei plăți, a originii ei a fost însă mai greu de făcut.

Dar să continui povestea de la început:

„Fratele” L. a venit cu noi (am mers cu soția) fără entuziasm până în Jucu și ne-a arătat o râpă prăpăstioasă spre Someș, la marginea satului, cică acela era terenul minunat. Pe acea râpă nu s-ar fi putut construi nimic, eventual pârtie de schi, dacă era mai lungă și dacă mai bine de jumătate n-ar fi fost alunecare de teren.

Citește restul acestei intrări »


„Nu cred că statul Israel ar fi fost posibil fără sionismul creștin.” Beniamin Netanyahu

24 decembrie 2018

Printre primii sioniști creștini amintiți este Orde Wingate.


„Voi pune foc Țoanului”, Google Earth, Youtube, arheologie și profeții

24 decembrie 2018

Corectez în această perioadă de odihnă epopeea despre Viața lui Pavel Vladâkin (o poezie cu 6000 de strofe) și pe măsură ce personajele călătoresc prin lagărele Siberiei, spre Magadan, spre Ust-Omciug, eu urmăresc pe Google Earth traseele și găsesc exact locurile descrise, cu distanțe și amănunte.
La fel fac când citesc profeții.
Cetățile din Biblie sunt aproape toate dezvelite de arheologi.
Acum două duminici am vorbit din Psalmul 78 despre Țoan, cetatea în care era faraonul care a fost împietrit să nu lase pe evrei să plece din Egipt.
De atunci tot googălesc, ba pe Youtube, ba pe Earth.
Profețiile despre sfârșitul Egiptului sunt clare, multe și împlinite exact, babilonienii au distrus Egiptul.
Dar să ne referim strict la Țoan, locul de unde a plecat Moise, locul unde a negociat cu faraon.
Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în cîmpia Ţoan (Tanis).” Psalmul 78:12
Apoi după 800 de ani Tanisul (Țoanul) a fost distrus de către babilonieni.
Iată dovezile arheologice ale acestei distrugeri, statuile poartă pe ele urmele focului și textul biblic care a prevestit acest dezastru.
efectefoc1.png
(Presupunerile naratorului ignorați-le, nu sunt adevărate, se pare că omul nu cunoaște istorie, nici profeții. Dar dovezile filmate dau dreptate 100% Bibliei. Statuile din Țoan (Tanis) poartă urmele focului.)
voi pune foc Ţoanului, şi-Mi voi aduce la îndeplinire judecăţile asupra Noului.  Îmi voi vărsa urgia asupra Sinului, cetăţuia Egiptului, şi voi nimici cu desăvîrşire mulţimea din No. Voi pune foc Egiptului; …” Ezechiel 30:14-16, citiți tot capitolul
efectefoc2.png
Urmăriți urmele focului din Țoan (Tanis):

Locația pe Google Earth este aici: Citește restul acestei intrări »


Convertit, convins, convingător

23 decembrie 2018

Noul Testament este revelația cea mai cuprinzătoare a Planului lui Dumnezeu,ultimele amănunte ale acestui Plan trasat, (creionat, descris succint) în Vechiul Testament, schițat în lege și Cronici, explicat puțin în profeți, revelat în mod luminos în arătarea persoanei Domnului Isus și deplin detaliat în scrierile apostolilor.
Acest Plan trebuie învățat de către orice om care vrea să știe pe ce lume trăiește, și ar trebui ca orice om să vrea.
Numai cunoscând și iubind acest Plan, singurul adevărat, omul, orice om, poate să fie mântuit(salvat) de celelalte planuri mincinoase și false.
Transmiterea Planului, predarea lui, detalierea, explicarea planului, punerea acestor cuvinte în mințile altora este cea mai de seamă lucrare pe care cineva o poate face pe acest pământ, în această viață și pentru care la înviere orice om care a făcut-o va fi lăudat și premiat.
Pentru slujba asta, omul trebuie să ajungă calificat, competent, capabil să explice, după cum este scris:
-„…încredinţează la oameni de încredere, cari să fie în stare să înveţe şi pe alţii.” 2 Timotei 2:2
….robul Domnului … trebuie să …. fie…în stare să înveţe pe toţi,” 2 Timotei 2:24
Cu alte cuvinte un om al lui Dumnezeu trebuie să fie …

1. Convingător.
      Pentru a fi convingător, orice om care învață pe alții, (spuneau cei din vechime), trebuie să aibă 3 calități sau competențe:
-să fie etic, adică să fie credibil din punct de vedere moral
-să fie patetic, adică să pună pasiune, (în greacă patimă), durere în ceea ce spune, nu doar să transmită niște informații, ci s-o facă cu durerea și interesul cu care transmiți cele mai de seamă vești, care pot salva viața cuiva condamnat.
-să fie logic, asta mai cu seamă. Dacă ceea ce transmiți este o culegere de știri dezlânate, fără legătură unele cu altele și cu realitatea cunoscută, de ascultător nu se va lega nimic.
Capacitatea de a fi convingător ține atât de calitățile morale (ca ale unui dascăl), dintre care cea mai de seamă este blândețea, cât și de dragostea celui ce învață față de Planul Celui ce l-a trimis și implicit de cât de bine a pătruns acesta misterele, secretele, amănuntele acestui Plan, cu alte cuvinte, de cât este de….

2. Convins
În starea de a fi convins ajunge cel ce a pus întrebări, cel ce a avut întrebări, cel ce a avut îndoieli, cel ce a avut nevoie să afle.
Înainte de a fi convingător, omul trebuie să fie el însuși convins de adevărul pe care-i convinge pe alții.
La starea de a fi convins omul ajunge prin argumente, prin opoziție, prin judecare, prin analiză. Omul ajunge convins printr-un proces al minții, dar înainte de asta are loc un proces al conștiinței, o luptă a cugetului. Există în carnea umană (firea pământească) o opoziție naturală față de lucrurile Duhului lui Dumnezeu, adică față de lucrurile pe care Duhul lui Dumnezeu le-a lăsat descrise în Biblie, față de Planul lui Dumnezeu.
Această opoziție se arată prin aceea că omul ascultă de toate obiceiurile celor neascultători de Cuvânt, se adaptează lor și intenționat se face că nu știe de Planul veșnic al lui Dumnezeu.
Este convins doar cel ce a învins această înclinare naturală spre lene de minte, cel ce a refuzat obiceiurile carnale și se antrenează încontinuu ca un gimnast în gândirea cea nouă, așteptând lucrurile descoperite care se vor arăta.
Ajungerea în starea de convins este un proces, ca și cucerirea unei cetăți, metru cu metru, stradă cu stradă, nu un clic mental.  Omul devine convins de un adevăr atunci când leapădă conștient minciuna care l-a subminat. Și pentru că sunt multe minciuni care umplu mințile oamenilor, acest proces de a ajunge convins este lung și greu.
Din păcate una din înșelătoriile industriei popești este că omul nu trebuie să fie convins (ei nu vorbesc despre asta), ci doar să fie….

3. Convertit
Citește restul acestei intrări »


Orice om va fi sărat cu foc

23 decembrie 2018

Înregistrare din adunare 16 decembrie 2018.

Despre judecată.


Israelul se pregătește pentru un aflux major de imigranți francezi evrei

20 decembrie 2018

Este un titlu de astăzi din Times of Israel.
Și le-a spus o pildă: „Vedeţi smochinul şi toţi copacii. Cînd înfrunzesc, şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape. Tot aşa, cînd veţi vedea întîmplîndu-se aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape.” Luca 21:29-30
      Înființarea statului Israel și câștigarea independenței națiunilor prin dezmembrarea imperiilor sunt „smochinul și toți copacii” din pildă. (Acum chiar și vechiul imperiu sovietic se dezmembrează.)
Două semne evidente și suficiente, oricui caută cu atenție în ce moment exact ne găsim în cronologia lui Dumnezeu.
Dumnezeu îi face pe evrei tot mai dornici să plece în Israel în două feluri:
-statul evreu este tot mai tare și tot mai capabil de a absorbi sute de mii de evrei
-statele unde mai sunt evrei devin ori instabile politic, ori economic, ori antisemite, ori de toate la un loc.
Este cazul Franței unde instabililitatea politică merge mână în mână cu antisemitismul.
Mai sunt cam 500.000 de evrei în Franța, 40% din ei vor să plece în Israel.
Citez din articol:”Israel crede că aproximativ 200.000 sunt interesați să părăsească Franța și caută să pună împreună un pachet de absorbție pentru ai atrage să facă aliyah.”
bengurion.jpg
„Mulți evrei francezi s-au îngrijorat de viitorul lor în țară după o serie de atacuri teroriste extremiste islamice din ultimii ani, care au vizat comunitatea evreiască, precum și populația franceză mai largă și creșterea antisemitismului.”
„”Imigrația în Israel nu se încheie în ziua sosirii, aceasta este doar începutul”, a continuat Bennett. „Statul ar trebui să ajute la absorbție în toate domeniile – limba, educația, locuințele,  (Așa arată locuințele care îi așteaptă pe munții lui Israel. n.n.)
settlements(AFP)_0
ocuparea forței de muncă și multe altele. Vom face asta.
Citește restul acestei intrări »


Înregistrare adunare 1 iulie 2018

16 decembrie 2018

Cum înțelegem manifestațiile împotriva guvernelor, din Paris, din Budapesta?

16 decembrie 2018

Care este motivul pentru care brusc cetățenii devin ostili administrației și ca și consecință absolut toată societatea suferă, de multe ori soluția fiind mai devastatoare decât problema.
     Răspunsul trebuie căutat în Planul general al lui Dumnezeu, Plan profetic, Plan descris în Biblie.
     Când privesc la știri revoltele vestelor galbene din Paris sau mai nou manifestațiile din Budapesta îmi vine în minte un singur verset:
Atunci Dumnezeu a trimes un duh rău între Abimelec şi locuitorii Sihemului şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi lui Abimelec.Judecători 9:23
     Desigur Abimelec a fost vinovat și locuitorii Sihemului la fel.
     Nu o dată în istoria biblică vedem cum Dumnezeu lasă ca două popoare nedrepte să fie pedepsite tocmai prin izbucnirea unui război între ele, pentru a fi nimicite.
Parcă se repetă istoria, Parisul nu este București și nici măcar Budapesta nu este în Balcani. Dar imaginile care le vedem parcă sunt din București sau din Atena.
De fapt CHIAR se repetă istoria. 
De aceea iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!» Ci se va zice: «Viu este Domnul, care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la miază-noapte şi din toate ţările unde-i izgonise!» Căci îi voi aduce înapoi în ţara lor, pe care o dădusem părinţilor lor. Ieremia 16:14-15
     Noi trăim vremea celui de-al treilea exod al evreilor:
-primul exod(ieșire) și cel mai spectaculos a fost cel din Egipt
-al doilea exod a fost cel din Babilon
-al treilea exod este acum, din toată lumea evreii SUNT SCOȘI de către Dumnezeu și duși în Israel.
     Observați vă rog un detaliu profetic: evreii nu pleacă voluntar, nu vor să plece, sunt obligați datorită conjuncturii politice. Evreii religioși sunt absolut convinși că statul evreu n-ar trebui să existe până la venirea lui Mesia.
     Când am fost în Israel în seara când a trebuit să vizităm zidul plângerii n-am putut, pentru că era scandal la zid, un evreu religios făcuse tărăboi și s-a închis accesul.
     Apoi în ziua când am vizitat totuși zidul, m-a uimit numărul mare de mașini de poliție. Poliția de la zidul plângerii nu era împotriva musulmanilor (nu erau musulmani acolo), ci împotriva evreilor ultraortodocși care sunt antisioniști.
Deci cine oare susține statul evreiesc? Statele lumii sunt aproape toate antiisrael, evreii religioși sunt antiisrael, desigur existența acestui stat este opera lui Dumnezeu.       Chiar momentul exact al recuceririi Ierusalimului a fost detaliat profețit acum 2500 de ani. Întoarcerea evreilor în Israel este lucrarea lui Dumnezeu.
     Paralelismul profetic dintre exodul din Egipt și exodul de acum ne amintește și de urgiile care au însoțit primul exod:  ” Vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strînge din ţările în cari v-am risipit, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi vărsîndu-Mi urgia.Ezechiel 20:34
     Tulburările sociale sunt urgii în urma cărora suferă întreaga societate.
      Aceste urgii îi fac pe evrei să plece din acele locuri, acele locuri devin improprii pentru trai.
     Este mâna lui Dumnezeu în Brexit, mâna lui Dumnezeu cu vestele galbene, mâna lui Dumnezeu la Budapesta.
     Dumnezeu a trimis un duh rău între Macron și locuitorii Parisului.
     Dumnezeu a trimis un duh rău între Orban și locuitorii Budapestei.
     Chiar acum în timp ce scriu această postare se transmite live pe Youtube din Paris o nouă zi de proteste.
Îmi amintește de Țoan.
     În vremea primului exod (Țoanul-Tanisul era capitala Egiptului atunci) urgiile au însoțit hotărârea evreilor de a pleca, nu numai că Faraon a fost împietrit, dar și sfetnicii lui l-au aprobat:În adevăr, voivozii Ţoanului au înebunit, sfetnicii înţelepţi ai lui Faraon s-au prostit. „Cum îndrăzniţi voi să spuneţi lui Faraon: «Noi sîntem fiii înţelepţilor, fiii străvechilor împărați? Unde sînt înţelepţii tăi?» «Să-ţi facă descoperiri dumnezeieşti, şi să spună ce a hotărît Domnul oştirilor împotriva Egiptului. Voivozii Ţoanului au înebunit, voivozii Nofului s-au înşelat, căpeteniile seminţiilor duc Egiptul în rătăcireDomnul a răspîndit în mijlocul lui un duh de ameţeală ca să facă pe Egipteni să se clatine în toate faptele lor, cum se clatină un om beat şi varsă,…” Isaia 19:11-14
Urgiile au provocat atunci decăderea Egiptului.
    În ce fel aceste tulburări din zilele noastre provoacă plecarea evreilor?
Citește restul acestei intrări »


Adunare 9 decembrie 2018

16 decembrie 2018

Înregistrare adunare 2 decembrie 2018

15 decembrie 2018


Pentru cei cu timp puțin: urmărind înregistrarea pe Youtube, puteți accesa direct cântarea sau subiectul dorit, sunt linkuri în descriere.


Europa este terminată

7 decembrie 2018

Vă voi scoate din mijlocul popoarelor, şi vă voi strînge din ţările în cari v-am risipit, cu mână tare şi cu braţ întins, şi vărsându-Mi urgia.”Ezechiel 20:34
Cele mai mari urgii care au lovit omenirea și au provocat pierderi de zeci de milioane de vieți omenești nu au fost dezastre așa-zis „naturale”, gen cutremure, țunamiuri, uragane, alunecări de teren sau erupții vulcanice. Nici măcar epidemiile nu se pot compara cu „dezastrele” pe care și le-au provocat oamenii unii altora: războaiele și uciderile în masă.
Să amintim holocaustul, holodomorul și cele două războaie mondiale, doar ca exemple din secolul trecut. Adăugați liniștiți la listă comunismul.
Să le numim dezastre ideologice, pentru că la originea lor nu a stat simpla și parțial de înțeles dorință de dominare a unui popor asupra altuia sau altora, ci rațiuni care au inspirat convingeri de masă, au creat legitimități false și au fost temeinic propagate, implementate și aplicate ca planuri. (Luați ca exemplu nazismul.) Inițial a fost o mică doctrină, poate un curent de opinie, dar îmbrăcat în argumente, împodobit cu vise,  a generat în mințile celor creduli un sens al vieții, un plan, pentru care și-au închinat viața, chiar și-au dat-o.
Și n-a fost doar nazismul, comunismul a fost absolut la fel.
Să crezi că toate aceste doctrine au fost simple întâmplări ale istoriei, peste care o înțeleaptă omenire ar fi bine să treacă și să învețe să nu le mai repete, e naivitate.

   Istoria ne învață că oamenii nu învață nimic din istorie.
     Știind aceasta, e o naivitate să încerci să-i înveți, istoria e grea, are nevoie de timp s-o înveți, vasta majoritate a oamenilor trăiesc fără s-o cunoască. Mai bine să înveți Planul lui Dumnezeu, vei înțelege mult mai repede istoria.
Dar noi nu suntem trimiși să vestim oamenilor istoria, ci Dumnezeu ne-a poruncit să-i avertizăm de pedeapsa pentru nedreptate.
Ideologiile false au fost duhuri de minciună, permise de Dumnezeu ca pedepse, ca urgii cu două scopuri: Citește restul acestei intrări »


„-Mutăm ambasada la Ierusalim!”… „-Nein”. Ba da, o mutăm (25 martie 2019, ora 16.oo)

5 decembrie 2018

Completare 24 martie

Lucrurile trebuiesc judecate nu după simpatii, ci după profeții.

(Completare, 20 ianuarie 2019
, citiți comentariul de mai jos.
Indiferent de simpatii, orgolii și agende ascunse, faptele și afirmațiile arată intențiile cuiva. M-am bucurat de vizita prim-ministrului nostru la Ierusalim și de afirmațiile lui Netanyahu. Sperăm să se și împlinească.
dancilanetanyahu
România nu are ambasador în Israel, cineva se opune.
Înainte să mă certați că de ce pun persoane antipatice pe blog, amintiți-vă că este o poruncă a Domnului Isus dată prin apostoli: SĂ NE RUGĂM PENTRU…CEI ÎNĂLȚAȚI ÎN DREGĂTORII. Indiferent de culoarea politică. Dacă sunt 10 drepți într-o cetate, Dumnezeu scapă cetatea. Dar cum să fie drepți dacă dreptatea nu se vede, nu se proclamă, nu se afirmă? În actualul context, drept este cel ce recunoaște Planul lui Dumnezeu în profeții și merge după plan. )

În primăvară am anunțat bucuros pe acest blog că România își mută ambasada la Ierusalim.
Apoi s-a făcut liniște…și ambasada nu s-a mai mutat.
O liniște nefirească.
Cineva a tras sfori? Cineva se opune? Costă? Nu se mai vrea? De ce oare?
Să fie refuzul mutării a fost o alegere înțeleaptă a politicienilor români (cum ne-ar place să credem: că suntem nație liberă condusă de oameni înțelepți)?
Realitatea e puțin mai umilitoare.
Nu numai președintele României, dar și alți conducători de state au fost „trași de urechi” de „cezarul european” de la Berlin pe tema ambasadei chiar în luna aprilie 2018 și…s-a făcut liniște pe subiect.
Recent s-a aflat: „Angela Merkel a discutat cu președintele României, Klaus Iohannis, pentru a-l convinge să nu mute ambasada țării la Ierusalim…”
Aceasta este știrea și a fost făcută publică de Tomas Sandell, Directorul fondator al Coaliției Europene pentru Israel.
Câteodată privind politica, am tot mai mult sentimentul că e o păcăleală națională de tip băiatul bun-băiatul rău.
Există o tactică de negociere sau de …anchetă: o echipă formată din doi, unul îmbrăcat cu o mască de om bun, celălalt face pe durul. Amândoi joacă teatru. Dacă trebuie ca echipa să facă ceva bun și apreciat, intră băiatul bun, dacă trebuie scoase castane din foc sau făcut altceva reprobabil, intră cel rău.
Ca la noi Iohanis (băiatul bun) și Dragnea (băiatul rău).
A trebuit să pice referendumul, s-a asociat acțiunea cu băiatul rău și a picat.
N-a „trebuit” mutată ambasada (că s-au primit telefoane), s-a dus băiatul rău (sau fata, nu mai știu) la Ierusalim și nu s-a mai mutat ca să nu se zică că de aia.
Că tot ce vrea băiatul rău, desigur e rău.
De data asta cineva mai mare decât băieții buni sau răi a dat telefoane.
„Ce am aflat, ce am auzit de mult timp din țările din Europa Centrală și de Est care ar avea tendința de a-și muta ambasada în Ierusalim, iar acesta ar fi un lucru firesc, este că au primit apeluri telefonice de la Berlin, de la Angela Merkel. Practic, acest lucru nu se poate întâmpla”, a declarat Sandell.
„Sandell a mai dezvăluit că numeroase apeluri telefonice către lideri europeni, au fost făcute de Merkel în aprilie, când „multe dintre națiuni se gândeau serios să își mute ambasadele”.
Citește restul acestei intrări »


Înregistrare adunare 25 noiembrie 2018

4 decembrie 2018

Mantaua lui Pavel din Troa, de la Carp….sau sacul cu cărți?

4 decembrie 2018

” Când vei veni, adu-mi mantaua, pe care am lăsat-o în Troa la Carp, şi cărţile, mai ales pe cele de piele.” 2 Timotei 4:13
M-am uitat pe traduceri și comentarii, la ce se poate referi termenul grecesc φαιλόνην*=phailonēn, tradus cu manta.
       Gândul mi-a fugit de la o întrebare pe care i-am pus-o azi lui Google, „cum se proba cetățenia romană în Imperiul Roman?
Cum adică? Pavel la Ierusalim legat de romani pentru a fi interogat prin bătaie, a apelat la dreptul lui de cetățean printr-o simplă afirmație și a fost crezut imediat, dezlegat și protejat.
Google știe multe.
Cetățenia se proba prin afirmație, doar 10% din populația imperiului erau cetățeni, nimeni nu risca să afirme că este cetățean, dacă se dovedea minciuna, era ucis imediat doar pentru vina de a pretinde că ești cetățean dacă nu ești. Necetățenii erau omorâți ușor, erau interogați prin bătaie, n-aveau preț. Cu cetățenii era mai greu, nu era voie să fie bătuți la interogatoriu, orice condamnare a unui cetățean trebuia probată și așa mai departe. Nu existau buletine ca acum, ci doar registre de recensământ în cetăți, recensămintele erau dese.
Sunt 3 interpretări despre ce putea fi această failonen, termen tradus cu manta:

1. O manta de frig sau de ploaie, se apropia iarna v 21: „Caută de vino înainte de iarnă.” E cea mai comună interpretare. Probabil la plecarea din Troa era primăvară sau vară și ca să nu fie îngreunat a lăsat mantaua la Troa. La acest lucru ne duce și faptul că termenul grecesc failonen este de fapt transliterarea unui termen latin: paenula, care chiar asta înseamnă: pelerină, haină de ploaie, haină de vreme rea, era țesută din lână fiartă și era aproape impermeabilă..

2. O togă. (așa am ajuns eu la subiect) Toga era un articol de îmbrăcăminte permis doar cetățenilor romani. Ar fi fost de ajutor o togă dacă erai condamnat? Probabil. Oricum faptul că un cetățean roman stătea în închisoare dovedește puternica influență pe care pârâșii săi  o aveau în societatea de atunci. Slugărnicia era răsplătită. „Apostolii nespus de aleși” nu doar că atrăgeau chiar pe creștinii naivi și le deveneau simpatici, ci influențau puternic pe conducătorii cetăților pe unde apostolii cei disprețuiți vesteau Cuvântul și Planul lui Dumnezeu. O togă să fi fost failonen?

3. Un sac cu cărți. În verset apare al doilea termen tradus din latină: μεμβράνας=membranas, piele, pergamente. Unii cred că era sacul în care cărțile și pergamentele erau împachetate. Φαιλονης(felones) sau φενολης(fenoles), o învelitoare de pergamente, a fost tradusă figurativ în latină cu toga sau paenula „o mantie”, uneori din piele; de asemenea, ambalajul rotund pe care un comerciant punea pește sau măsline; de asemenea, capacul de pergament pentru rolele de papirus. În consecință, se susține că Timotei este chemat să aducă, nu o mantie, ci o cutie cu cărți. 

Oricare din înțelegeri ar fi, băgați de seamă un lucru: n-a cerut chitara, nici harfa?
Nu era industrie muzicală însoțitoare, (nu erau coruri, orchestre, fanfare, trupe de nici un fel și nici gând n-aveau de astea), nici industria imobiliară (construcții de biserici, catedrale și …cabane), nici industrie clericală (plăți de popi, pastori, zeciuieli, pomeni, taxe pe servicii religioase).
Atmosfera de răspândire a creștinismului era una a tensiunilor unor dialoguri care se terminau de multe ori cu afirmații ce duceau la condamnarea la moarte a celor ce le rosteau. (Nu cu predici languroase în acompaniament de pian și …atmosfere.) Vezi cazul lui Ștefan, arestarea lui Pavel și bătăile încasate pe toate traseele.
Era un război ideologic, se făceau afirmații care schimbau complet Planul de gândire al celor ce ascultau și le schimbau complet viața imediat după ce credeau.

Mai important decât orice, se citeau și se dezbăteau cărți.
La Bereea citeau și comparau cele auzite cu cele citite. La fel famenul citea și i se explica, la Efes a explicat „tot Planul lui Dumnezeu” fără de care apostolul ar fi fost vinovat de sângele lor. Petru spune că cei neștiutori răstălmăceau epistolele lui Pavel, deci mai înainte le citeau.

Ideea este că atmosfera era de dezbatere, de dialog, de confruntare de idei, nu de spectacol ieftin și de teatru, teatru lipsit de coloana vertebrală a unui Plan logic.
Vestirea apostolilor le schimba Planul minții ascultătorilor, nu doar îi influența emoțional.
De aceea avea nevoie de cărți.
Că o fi cerut Pavel lui Timotei mantaua (de ploaie, înclin să cred) și cărțile sau sacul cu cărți doar, puțin importă. Apostolul Pavel citea cărți, avea nevoie de cărți, mai ales în închisoare.
De aceea avem și noi nevoie de carte, de cărți, de citit și de înțeles.
Credința este convingere, nu atingere.

 

 


Adunările creștine să fie case de atenție, nu de detenție (nici de teatru și divertisment). Nevoia unui alt fel de trezire.

1 decembrie 2018

Fără o narațiune, viața nu are însemnătate.
Fără însemnătate, învățarea nu are nici un scop.
Fără scop, școlile (adunările, mi-am permis să adaug, n.n.) sunt case de detenție, nu de atenție.” a scris Neil Postman și a și spus:

De ce nu mai vin tinerii la adunări(biserici)? se întreabă părinți, bătrâni, clerici, oamenii născuți acum 50, 60, 70 de ani.
Pentru că cineva le-a șters istoria, narațiunea, cadrul creaționist, logic de gândire biblică.
Sau nu le-a fost scris.
Adunarea (numită ca la catolici: închinare) a rămas o coajă tot mai subțire de experienționalism.
Înainte de a pierde motivația de a „merge la adunare”, tinerii au pierdut gândirea la „adunarea nevăzută”, cea pe care Domnul Isus o va aduna într-o zi, din morminte, de pe câmpuri și de la râșnițe, o va aduna cu El pe norii cerului.
Tinerii au pierdut (s-au nici n-au învățat) și cadrul de gândire creaționist, și motivația juridică a unei gândiri care se teme de Dumnezeu, și exemplele de pedepse din Vechiul Testament. Toate aceste cadre fac parte dintr-o altă educație, una paralelă cu cea profesională pe care o oferă școala.
Avem nevoie să distingem și să coordonăm două tipuri de educații pe care le dăm copiilor noștri: una biblică, acasă, din cea mai fragedă pruncie și apoi toată viața, pentru păstrarea și salvarea sufletului și apoi cea profesională, în școli publice pentru păstrarea și întreținerea trupului.
Educația biblică trebuie să scrie povestea, istoria, cadrul care dă motivație întregii vieții și în cadrul acestei motivații, motivația învățării va avea sens. E vorba de cadrul de gândire biblic, creaționist, acea gândire care urmează firul logic al istoriei Vechiului Testament, de la Adam, Avram, Moise, Domnul Isus și până la noi.
Aici am greșit mulți părinți care am pus pe primul loc educația oferită de școlile publice.
Care este „păcatul” școlilor publice?
Învățământul public nu este nicidecum focalizat pe formarea de idei de viață, și nicidecum idei biblice. Darwinismul a intimidat mulți creștini, și darwinismul a creat Planul de gândire, acel cadru care strică orice formă de angajament spre Dumnezeu. Planul biblic trebuie sădit de părinți și bunici în mintea copiilor. Învățământul public este un cerc mic care trebuie încadrat complet în cercul mare al motivației de viață, pentru că „viața este mai mult decât hrana și trupul mai mult decât îmbrăcămintea„.
O mare greșeală fac și cei care își dau copiii la forme de școlarizare bisericești (gen Școală duminicală, etc) care sunt de cele mai multe ori forme de distracție a celor mici până cei mari stau „la program”.
Dragul meu, trezirea trebuie să pornească din capul tău, tu dormi pe temă, nu aștepta „trezirea bisericismului„, că nu va veni.
Salvează-ți casa, ca Noe!
Ai nevoie de o altfel de trezire.
Construiește „narațiunea (istoria) – Dumnezeu” în capul copiilor tăi, cu meticulozitatea cu care-i înveți o deprindere, un joc sau o meserie. Urmărește ca această narațiune să fie asimilată de ei, crezută și să le rămână ca gând dominant al minții. (Dar verifică dacă și pentru tine este mai întâi, să nu fii fariseu.)
Un Dumnezeu în sensul în care eu folosesc cuvântul, este numele unei narațiuni(istorii) mărețe, una care are suficientă credibilitate, complexitate și putere simbolică, într-atât cât să face posibilă organizarea vieții și a educației cuiva în jurul ei.” Neil Postman, din prezentarea cărții lui: Scopul educației.

Citește restul acestei intrări »


%d blogeri au apreciat: