Romani 16:18 „Cãci astfel de oameni nu slujesc lui Cristos, Domnul nostru, ci pântecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amãgitoare, ei înşalã inimile celor lesne crezãtori.”
Romani 16 e unul din cele mai iubite de mine cărţi din Noul Testament.
Proba iubirii. O iubire nu numai declarată ci practicată.
Salutaţi pe…, pe…, pe…, casa lui…, adunarea din casa lui,…adunarea din casa lor, fraţii care sunt împreună cu ei… Salutări, salutări...iar la urmă un avertisment: „să aveţi ochiul asupra celor care…” slujesc pantecelui lor.
Cum? Cu predicuţe dulci şi amăgitoare. Nu Har, nu judecată de sine, nu cercetare, nu pocăinţă(răzgândire)! Nimic, o vorbire dulceagă, laudă şi închinare, doar urmează colecta, nu? Plus zeciuiala, dacă pleacă „fraţii”!?
Nici o jertfă din Vechiul Testament nu avea voie să conţină miere.
„nici aluat şi nici miere nu veţi arde ca jertfă înaintea Domnului” (Leviticul 2, 11)
Mierea denaturează orice gust.
” Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mâncărurile? ” Iov 12:11
Toate jertfele trebuiau aduse cu sare.
„Cuvantul vostru să fie totdeauna cu har, dres cu sare” (Coloseni 4:6)
Jertfele din vechiul testament reprezintă în Coordonatele Duhului, cuvintele pe care le rostim.
E absolut imposibil să pătrundă în oameni Cuvântul lui Dumnezeu, dacă gustul „cerului gurii lor” este denaturat de consumul de miere. Imediat ce vor simţi gustul sărat al Cuvintelor Harului îl vor respinge şi vor alerga din nou la bucătarii aluatului(făţărniciei) şi mierii.
Infamă meserie, ruşinos câştig, nenorocit viitor.
Dacă aceşti bucătari ar fi voluntari inconştienţi care au greşit involuntar ingredientele, ar beneficia de clemenţă. Nu e aşa. Ei slujesc. Sunt robi, angajaţi, sclavi. Mercenari. Pentru colectele şi zeciuielile care le asigură traiul cărnii.
Mercenari ai pântecelui lor.
Sute de tertipuri pentru a umple săli: spectacole, teatru, alţi mercenari cu altfel de miere(muzică profesionistă, oratori vestiţi), slujbe înseriate(„de ce n-aţi fost data trecută?”….”data viitoare vom face…să nu lipsiţi”), etc, etc….Săli pline înseamnă colecte bune, membrii mulţi-zeciuieli sigure.
A fi rob al Domnului Isus Cristos presupune o demnitate şi o Glorie care abandonează automat aceste „meşteşuguri ruşinoase şi ascunse.”
E dureros când oamenii, obişnuiţi cu miere, resping gustul sărat al Harului!
Vinovaţi sunt „mercenarii pântecelui lor” , experţii în vorbiri dulci şi amăgitoare, adunătorii de mulţimi.
Dacă sunt excepţii, să dovedească, să renunţe la soldă.
V-a scris pe gratis un ucenic al Unui tâmplar, învăţat de un făcător de corturi, ca să nu pună piedică Evangheliei Veşnice.
De dragostea Lui…
d.
[…] Bieţii de ei, se frământă se bagă în seamă, n-au pace, înconjoară marea şi pământul, dar nu se smeresc, nu se dau în lături din locul înalt prin care înşeală oamenii care se uită la ei. Se mărturisesc pe ei, nu pe Domnul ca şi Cap al adunării, ca şi capăt al Căii. […]
ApreciazăApreciază
[…] Matei 11, 28). Mari sforţări au fost făcute pentru a se împiedica acest lucru, punân-du-se, un preot, un sfânt, sau un alt mijlocitor, între suflet şi Dumnezeu (I Timotei 2, […]
ApreciazăApreciază
[…] bine, e citadela păcii, grădina Harului, cetatea pe care Domnul o apără. Luptele văilor și mercenarii popoarelor se văd tare bine din Ierusalim, deșertăciunile luptelor lor își reverberează ecoul […]
ApreciazăApreciază
[…] fie vizitat, mă simțeam ca în Isaia 54. Avertisment: nue cofetărie, nu e Capșa, nu servim miere. Vinul și laptele e gratuit, mielul se ia cu ierburi amare, mana se împuțește până mâine, […]
ApreciazăApreciază
[…] Zahărul nu e bun nici pe jertfele nostre către Dumnezeu, nici pe jertfele(rostirile) altora către noi. Sa nu jertfim cu miere.” […]
ApreciazăApreciază