Ban mascat

Când îmi vorbește cineva, îl ascult. Corect și după cele scrise este să cinstim pe toți oamenii. Iar a asculta pe cineva e un semn de respect. Nu suntem obligați să credem tot ce auzim, dimpotrivă trebuie să cercetăm.

Dacă-mi vorbește un vânzător de mărfuri, îl ascult. Îl ascult cum ocolește cu povești dorința de a câștiga și maschează vorbind faptul că el are treabă cu buzunarul meu, va vrea să-i cumpăr cu doi lei marfa pe care el a cumpărat-o cu un leu.

Dacă-mi vorbește un jurnalist la știri, îl ascult. Dar știu că el nu-mi dă o veste, ci o știre. El nu de dragul meu, de a nu rămâne eu dezinformat își turuie gurița. El are treabă cu captivarea mea. El spune știri făcute, nu informații.
Cum se face o știre? Se adună 10% informație + 90% tehnică de manipulare și prezentare și = știrea. E gata. ”Meșteșuguri rușinoase și ascunse” așa I-a spus Domnul Isus lui Pavel să le dea nume. Captivarea mea are de-a face cu reclama care trebuie s-o văd. El de-acolo câștigă, din reclamă și el trebuie să mă țină neapărat înaintea ecranului. Mai ales pe net.

Dacă citesc un titlu de știre pe net e cam același lucru.

Dacă cineva mă laudă și mă lingușește îl ascult și mai atent. Undeva la sfârșitul poeziei lui, își va prezenta cererea.

Dacă cineva face zgomot în piață, mă uit în partea cealaltă, sunt atent în jur. Când unii atrag atenția tuturor, alții îi fură pe cei a căror atenție a fost atrasă.

Când îmi vorbește un doctor? Dacă sunt bolnav și mă duc la un doctor înseamnă că am întrebat pe alți șapte despre onestitatea acelui doctor și după ce i-am verificat cinstea îl ascult cu sfințenie. Doctori neverificați nu ascult și nici nu vorbesc cu ei.

Când vorbește un politician în campanie e chiar bufoniadă. Promisiuni fără cifre și date precise, acuzații asupra adversarilor, fanfaronadă și apoi, după ce câștigă…o liniște mare. pentru el scopul a fost atins. pentru mine nu, dacă am rămas tot naiv. El paște liniștit banul meu pe ogorul bugetului public, eu trebuie să ar și să seamăn ca să-i pot da și lui. Eu slujesc ca Domnului, el….? Maschează banul.

Când îmi vorbește un popă sunt cel mai atent. Aici, spre deosebire de politicieni, idealurile nici măcar nu se pot verifica, ei nu promit kilometri de autostrăzi, nici pensii mari. Ei promit străzi de aur și parcuri cu verdeață pentru atunci când tu nu-l vei putea lua pe el la rost că nu ți le-a făcut. De aceea ei promit cel mai mult. Mi se întâmplă, (chiar și aici pe blog) să intru în discuții ideologice cu popi (pastori, totuna), cu oameni care trăiesc din religie. Muncă degeaba, vorba lui Ezechiel. Rămân cu un gust amar, cu senzația de fraier. Treaba popii e să adune cât mai des oameni într-o clădire unde el le explică de ce și cât și unde se duc banii care trebuie să-i doneze fiecare. De aceea și numai de aceea ei nu pot fără clădire, fără industrie, fără muzică. Restul e mască dragilor, justificări goale. Discut cu ei ideologic, principial, pasionat, ei discută cu mine șablonat, sunt încorsetați de masca sistemului care le aduce arginți, principiile sunt frumoase, ei le admiră și le aprobă, dar nu schimbă nimic care duce la….scăderea prețului acțiunilor. Unii din ei joacă bine, dar în echipa adversă.
Evanghelie, lucrare, misiune? Lozinci. Religia lor e doar masca banului lor. Explicații că de ce trebuie să plătești și sub ce diverse și nebănuite forme.
Ca unul care mă trag din vechi familii de clerici (dinspre tată ortodocși, dinspre mamă evanghelici) știu extrem de bine ce scriu.
Religia e cea mai bună mască pentru făcut bani, dragii mei. Când cineva dă bani pentru religie, pentru Dumnezeu, e naiv. Dumnezeu S-a dat pe Sine fără bani și fără plată (Oare se mai cântă cântarea asta?). Când cineva cere bani pentru religie e escroc. E un domeniu în care escrocii înfloresc. Mai ceva ca la medici, popilor li se bagă în buzunare din toate părțile și pentru toate motivele.
Pentru că umblu și eu prin țară mă lovesc de acest obicei. Mă împotrivesc de cele mai multe ori cu toată puterea și îmi imaginez cum e cu cei care nu se împotrivesc. dar cu cei care abia așteaptă….!

Îi informez pe această cale că Direcția Cerească Anticorupție e cu camerele video non-stop pe ei și la deschiderea procesului vor lua pușcărie de chin o veșnicie fără suspendare, dacă nu se pocăiesc.

(Desigur, nu toți cei ce fac parte din categoriile enumerate mai sus sunt lipsiți de onestitate. Există jurnaliști, politicieni, medici și comercianți onești. Despre clerici n-aș putea spune. Dacă sunt ”onești”, atunci sunt creduli. Rău oricum.)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: