”…cei care vor să fie UNA, ei sunt tot atât de ”ilegali” pe pământ”…despre faptul că Adunarea(biserica) este UNA, dar nu este văzută și înțeleasă(cunoscută) de lume. (NM)

5 noiembrie 2012

moldoveanu

E vorba de o porțiune dintr-un interviu cu Nicolae Moldoveanu, din anul 1995, pentru Radio Vocea Evangheliei.

”Mă gândeam la trecutul ăla destul de lung, anii ăia care i-am trăit și-acuma să renunți așa de ușor și…pentru ce? Da, era înfățișată o cauză măreață: ”lucrarea”. Da’…bine, Dumnezeu n-are mai multe lucrări pe pământ decât una singură: zidirea Bisericii, nu are și alta, nu se mai face și alta. Evanghelizările care se fac se fac tot în vederea zidirii Bisericii, dar nu fiecare cu ceata lui și fiecare-și zidește, cum se-ntâmplă și astăzi: se-ntrec în zidirea clădirilor. Câte clădiri mărețe se fac, adică El ne vrea ca să fim una și rugăciunea Lui a fost ascultată dar acum cei care vor să fie UNA, ei sunt tot atât de ilegali pe pământ, tot atât de…trebuie să umble…că nu sunt…nu sunt înțeleși.
Spune sfântul apostol Ioan: ”vedeți ce dragoste ne-a arătat Dumnezeu, să ne numim copiii Lui, și suntem, Lumea nu ne cunoaște.” Ori Biserica este zidită numai din copiii lui Dumnezeu pe care lumea nu-i cunoaște, deci nici Biserica nu este cunoscută în adevărata ei față.
În lume sunt recunoscute culte, religii, mii de religii, dar nu-i cunoscută Biserica, zice ”pentru că nu l-a cunoscut nici pe El”. Nici Domnul Isus n-a fost cunoscut. Evreii!..zice: ”în mijlocul vostru este Unul pe care voi nu-l cunoașteți!” spune Ioan Botezătorul. Nu că nu era cunoscut ca om, ca om era cunoscut, că zicea: ”ăsta este fiul tâmplarului, fiul Mariei, surorile și frații lui sunt printre noi, de unde are El atâta învățătură?” Adică era cunoscut într-un anumit fel dar nu era cunoscut ca trimisul lui Dumnezeu, ca Mesia, nu era cunoscut ca Cristosul, cum înțelegem noi acum. Nu era cunoscut, nu era recunoscut.
Spun lucrul acesta pentru că este un adevăr, un adevăr mare. Eu acuma am trecut prin multe lucruri, prin multe etape în viața mea, dar la fiecare am suferit, am avut de suferit, fie din partea securității, fie din partea unor ”frați”.”


Obștea mea cea risipită

4 august 2012

Citesc profeții mici.
La Țefania 3 m-am oprit cu gândul ca trenul în gară și n-am mai plecat.
Prea bine seamănă Țefania 3:9-10 cu Ioan 11:52.

Comparați:
” Atunci voi da popoarelor buze curate, ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească într-un gând. Dincolo de rîurile Etiopiei, Îmi vor aduce daruri de mîncare închinătorii mei, obştea Mea cea risipită.”

cu 

 ”Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.

E atât de asemănător încât m-a făcut să cred că în Evanghelia după Ioan este un citat compus din Țefania. Cel puțin ideile sunt aceleași.

Dar de ce să fie risipiți copiii lui Dumnezeu?
De ce să fie împrăștiată obștea Lui?

E mai bine așa! Așa a rânduit Dumnezeu. Poate ca să nu se îngâmfe, să nu fie asemănare cu ”împărații” și împărățiile neamurilor.
Dacă Adunarea este un TRUP al cărui Cap este în cer, are puțină importanță cât de laolaltă sau de împrăștiați geografic sunt cei legați prin Duhul de Cap.

Împrăștiați fizic dar UN SINGUR GÂND! Cum se poate acest lucru?

Se poate atunci când acest singur gând este GÂNDUL LUI CRISTOS. ”Noi însă avem gândul lui Cristos”.
Care este acel gând?

Gândul crucii, Cuvântul crucii, slăbiciunea lui Dumnezeu.

Și risipirea face parte tot din slăbiciunea lui Dumnezeu.
De multe ori se găsește mai multă unitate între frați grozav de risipiți geografic, decât între oamenii adunați într-o catedrală dezbinată de ambiții și pretenții nerăstignite ale omului vechi.

În Roma creștinii se adunau prin multe case dar acest lucru nu era un impediment pentru a fi un singur gând.
Se ajunge la un singur gând, la Gândul lui Cristos prin pocăință, judecare de sine și părtășie în amănuntele unei legături frățești, cel mai bine între doi sau trei, nu prin participarea în număr mare la întruniri pline de fast într-o sală unde nu dai socoteală nimănui și nici nu poți sluji nimănui.

Un singur gând nu înseamnă gândul unuia sau altuia, ci Gândul lui Cristos: ” Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.” Filipeni 2:5-8

Slavă lui Dumnezeu că sunt zadarnice strădaniile oamenilor de a făuri unități cu alte gânduri decât gândul Lui.
Cuvântul crucii(gândul lui Cristos) însă este ”puterea lui Dumnezeu”.
Unitate nu se poate făuri decât în acest gând.
Detaliind: unitate nu poate fi fără dezbrăcarea de sine însuși a fiecăruia care o dorește. Orice ridicare a capului a omului vechi din unul sau altul va lucra la stricarea nu la zidirea unității în același gând.

Darurile de mâncare aduse de dincolo de râurile Etiopiei arată locul Unității: altarul de aramă, simbol al jertfei lui Cristos, simbol al Cuvântului crucii.
Cei de pe calea lui Ieroboam au considerat că e prea departe să vină la Ierusalim: distanța este argumentul ziditorilor de idoli, ai constructorilor de unități(uniuni) idolatre de ieri și dintotdeauna. Și totuși, chiar dacă Betelul și Danul erau prea departe de Sion, Țefania arată că Etiopia nu e, slavă Domnului pentru risipirea Lui.

Cred că sunt ziditoare aceste îndemnuri mai ales pentru cei ce privesc mirați cum crapă altare vechi, altare la care părinții lor și împărații părinților lor ardeau tămâie.


„Ce sunt toate partidele din creştinism, dacă nu cocioabe zidite cu pietre furate de la templul Domnului?” meditaţii de fratele Niculiţă la I Corinteni 3:17

20 aprilie 2010

Cap. 3:17

„Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfant, si aşa sunteţi voi „

Cum se poate nimici un templu sau o clădire oarecare? Răspunsul vine de la sine: imprăştiind cărămizile care alcătuiesc templul sau clădirea.

Cine ia din pietrele vii cioplite de Domnul Isus prin jertfa Sa, pietre randuite numai pentru Templu, ca să-şi zidească o cocioabă, acela se face vinovat de păcatul nimicirii Templului unic şi sfant al lui Dumnezeu.

Căci ce sunt toate  partidele din creştinism, dacă nu cocioabe zidite cu pietre furate de la Templul Domnului?
Să nu uităm marele adevăr evanghelic: toţi răscumpăraţii Domnului Isus sunt pietre vii, chemaţi ca să alcătuiască impreună un Templu unic, o casă sfantă in care să locuiască Dumnezeu pe pămant (vezi 1 Petru 2:5; Efes. 2:21-22; Evrei 3:6).
Chiar dacă sunt partide in creştinism şi, prin accidentul naşterii, fiecare credincios aparţine trupeşte la una din ele, cel luminat de Duhul lui Dumnezeu trebuie să vadă adevărul şi să-l mărturisească fără teamă; partidele nu sunt lucrarea lui Dumnezeu; Dumnezeu are un singur Templu sfant, la care sunt chemate toate sufletele răscumpărate.
Toţi cei care stau in fruntea partidelor ar trebui să spună lucrul acesta, pentru ca credincioşii să se poată iubi şi, prin iubire, să aibă părtăşie unii cu alţii, neţinand sema de partida din care fac parte. În felul acesta nu nimicesc Templul lui Dumnezeu. Dar dacă intreţin duhul de partidă, se fac vinovaţi de nimicirea Templului sfant.
Orice păcat ingăduit intr-o adunare sau intr-un suflet este mijlocul prin care diavolul dă lovituri Templului lui Dumnezeu, căutand să-l nimicească.Mare atenţie!

„Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu, căci Templul lui Dumnezeu este sfant; şi aşa sunteţi voi.”

Prin stricarea Templului, adică a Bisericii lui Dumnezeu, mai inţelegem schimbarea direcţiei, a chemării şi a stării pe care ea (Biserica) a primit-o de la Stăpanul Hristos.

Biserica nu are altă situaţie pe pămant decat cea pe care a avut-o şi o are Domnul Hristos – Capul, ea fiind Trupul Lui.
După numele pe care-l poartă se poate vedea şi poziţia ei in lume. În originalul grec al Noului Testament, pentru cuvantul „Biserică” este folosit cuvantul „ekklesia”, cuvant alcătuit din prefixul „ek” care inseamnă „afară din şi verbul „kalein” care inseamnă „a chema”. inţelesul este deci: „O chemare afară din”, adică „Un popor chemat cu un scop deosebit şi hotărat”.
Unii au tradus cuvantul ekklesia cu: „Adunarea celor chemaţi (scoşi) afară”. E o traducere mai liberă, dar cu acelaşi inţeles.
Biserica sau ecclesia, după numele ei, este chemată, scoasă din felul de a fi al lumii. Toată lupta şi lucrarea pe care o duce ecclesia pe pămant, este să propovăduiască prin trăire şi prin vorbă calea cea una a Domnului Hristos – Capul ei.
Biserica este deosebită de restul lumii prin sfinţenia şi lucrarea sa.
Mădularele ei (membrii) sunt vii, intrucat formează Trupul lui Hristos şi nimic mort nu poate fi primit in el. Cand insă in Biserică pătrunde duhul lumii, asta inseamnă stricarea ei.
„Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfant; şi aşa sunteţi voi.”
Biserica – Adunarea lui Dumnezeu pe pămant – mai poate fi stricată şi prin invăţăturile străine de Cuvantul scris al lui Dumnezeu. Aceste invăţături schimbă direcţia omului, care in loc să meargă pe calea mantuirii, merge pe o cale abătută.
Toate invăţăturile care au fost introduse in Biserică după primul secol al creştinismului, adică după apostoli şi mai ales după secolul 3, sunt invăţături străine de Noul Testament, sunt aluatul vrăjmaş care strică plămădeala adevărului mantuitor, sunt bomba diavolului aruncată in Templul lui Dumnezeu, stricand dulcea părtăşie a celor mantuiţi şi lăsandu-le in schimb o formă de evlavie, care nu mai seamănă cu adunările frăţeşti infiinţate de Duhul Sfant prin apostoli.
„Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela il va nimici Dumnezeu, căci Templul lui Dumnezeu este sfant; şi aşa sunteţi voi.”
Fraţii mei, judecata lui Dumnezeu este aspră. Să nu ne facem vinovaţi de păcatul nimicirii Templului lui Dumnezeu, fie prin intreţinerea duhului de partidă, fie prin invăţături străine de Noul Testament, fie printr-un alt păcat cuibărit in inima noastră.

lată, cuvantul Domnului ne~a vorbit din nou.


%d blogeri au apreciat: