Protejat: Înregistrare adunare 18 noiembrie 2012

18 noiembrie 2012

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza, te rog introdu parola mai jos:


„Casa Lui suntem noi!” interviu cu fratele Niculiţă

29 decembrie 2009

Şi casa Lui suntem noi, numai dacă ţinem până la sfârşit cu neclintire, îndrăzneala mărturisirii şi lauda nădejdii noastre.”

 


Nu ne-ai făcut să fim stingheri!

10 decembrie 2009

„…să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi…”


Nu ne-ai făcut să fim stingheri,
ci-un Trup ne-ai pregătit pe veci.
E Trupul Tău în strai de cer,
Isuse-n care Tu petreci. |bis

Ca mădulare ne-ai zidit,
şi-aşa trăim, şi ne păstrăm,
în circuitul fericit
primind mereu, mereu să dăm.

Citește restul acestei intrări »


Lucratori sau spectatori?

27 ianuarie 2009

„Ca unii care lucrăm împreună, vă îndemn să nu fi primit în zadar harul lui Dumnezeu” (II Cor 6:1)
„Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit.” (1Petru 4,10).
„… lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. I Corinteni 3:13

„Fiecare din voi sa slujeasca”

este ordinul existentei si vietii Trupului lui Hristos. Trupul de carne nu are madulare moarte sau paralizate. FIECARE e viu.

„dupa cum trupul este….TOT ASA

este si Hristos”

Cum il cunosti pe Hristos? ASA? Ca si cum este trupul tau de carne? Cu MULTE

madulare, TOATE active si pline de viata?
Sau ca un trup lesinat, in coma, inert si paralizat, conectat la aparate si avand cateva madulare active, dar majoritatea inerte?

Daca spui si crezi ca faci parte din Hristos, care este pentru tine un Trup viu, te intreb: tu esti un madular viu in Hristos?

Ce lucrare faci tu in Hristos? In ce slujba esti implicat? Ce fel de legaturi ai cu celelalte madulare? Cat de stranse?
Cui slujesti? Slujesti altora, celorlalti? Sau nu faci nimic, doar privesti pe altii cum lucreaza?
Ce faci cu talantul primit?

„Tzi se va cere socoteala
de-orice talant ce l-ai primit
ai castigat cu el pe altii
sau l-ai ascuns si-a ruginit?”

Daca esti copil al lui Dumnezeu, responsabilitatea ta de a sluji este foarte serioasa si vine impreuna cu drepturile pe care le ai de copil al lui Dumnezeu:”Le-a dat dreptul…”.
Chiar si dorinta de a sluji este pusa de Domnul in inimile copiilor lui, pentru ca suntem chemati intr-o imparatie a dragostei, in care slujirea este bucurie, iar munca binecuvantare.

De ce scriu acest post?
M-a umplut de indignare postarea unui carturar, ofensat ca la terminarea programului religios in fata unei multimi de cateva sute de spectatori, unul din masa, din plebe, din „tacuti”, a avut curajul sa-l mustre, sa-l critice putin! Carturarul cu pricina isi face un titlu de martir din felul cum a ascultat cu capul plecat terminarea criticii si cum nu a raspuns nimic. Apoi se explica: „ce poate intelege acela, din tribuna, cat e de greu sa joci pe stadion? Vorbeste si nu stie!  Ce usor ii este sa stea sa asculte, daca ar lucra ar vedea el?” Si asa mai departe.

Cata orbire! Sa repeti continuu: veniti la stadionul nostru, stati in banca si taceti, ascultati, impotriva celui care a spus: MERGETI… SI PROCLAMATI!


Si se intampla ca:
„Tacutii sa devina mai tacuti,
orbii mai orbi zicand ca vad, iar mutii
aliniati sa fie si mai muti
sporind mereu in paguba virtutii.”(toata poezia: aici)

Ce vreau sa spun?
Adunarea oamenilor in asa-zisele MEGA-biserici FACE IMPOSIBILA viata lui Hristos acolo. Pentru copiii adevarati ai lui Dumnezeu, a sta intr-o biserica mare este un chin. Aceste mari multimi de oameni sunt gropi adanci in care cad fariseii si carturarii (care n-au ajuns la neprihanirea lui Hristos), impreuna cei calauziti de ei. Daca acolo sunt copii ai lui Dumnezeu, acestia ori sufera si scapa, ori se impietresc si se racesc. Este aproape imposibil sa ramana mult timp in clocot un credincios in stare de inactivitate. Iar multimea face imposibila activitatea si slujirea fiecaruia, pentru ca nu este timp fizic. Astfel, cei cativa care slujesc au posibilitatea sa creasca, pe cand ceilalti sunt condamnati la atrofiere.

O comparatie: cum ar fi pe un camp impartit in postate de lucru, unul singur sa lucreze si ceilalti toti sa priveasca pe cei care lucreaza?  Ar fi roade la sfarsit?
Comparatia cu stadionul nu e buna, sau mai bine zis nu e asa. Sa spui ca pastorul si clerul lui sunt jucatorii, iar „statatorii din banci” sunt spectatorii, nu zic ca nu reprezinta o realitate, dar  e una monstruoasa care nu are de-a face cu gingasia chipului miresei, ci cu hidosenia vicleana a sarpelui. Hai sa vedem ce spune scriptura despre lucratori si spectatori?
Evrei 10:

32 „Aduceţi-vă aminte de zilele dela început, cînd, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe: 33pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul ocarilor si necazurilor, si pe de alta, v-ati facut partasi cu aceia care aveau aceeasi soarta ca voi.”
1 Petru 1, 12. „Lor le-a fost descoperit ca nu pentru ei insisi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri pe cari vi le-au vestit acum cei ce v-au propovaduit Evanghelia, prin Duhul Sfânt trimis din cer şi în care chiar îngerii doresc să privească. …”

Deci: spectatorii sunt ingerii si oamenii, noi suntem spectacolul, privelistea, mirarea („se mira ei ca…”). In Adunare, in Trup nu exista spectatori, ci partasi, con-lucratori, slujitori impreuna.
Spectatorii sunt cei de afara sau ingerii pe care nu-i vedem. Noi suntem spectacolul, privelistea.

Si atunci, (am primit de multe ori intrebarea pusa in mod artagos): „ce propui? Unde scrie in Biblie ca nu-i voie biserici mari? Sau ce sa facem daca e biserica mare, unde scrie ca sa ne impartim?”
„Chiar asa” mi-am zis, nu scrie ca nu e voie, dar se arata ca toate erau mici!
Si totusi, nu scrie?
Ba da!
Clar!
Si aratam aceasta in fiecare duminica, (unii mai rar), la frangerea painii.
„Noi toti suntem o paine.”

Ce a facut Domnul Isus cu painea?
A frant-o! A impartit-o.
Nu a umflat-o, nu a pus-o la dospit, sa creasca, (ne-a spus sa ne ferim de aluatul umflator al ..stiti voi cui).
A frant-o!
La Ierusalim erau mai mult de 5000, toti impreuna….i-a imprastiat dupa uciderea lui Stefan, i-a frant. Si-a aruncat painea pe ape. I-a impartit in sapte, ba chiar in opt.
Sa nu ne temem de frangerea lui Dumnezeu! Sa intelegem ce ne-a facut El!
Si mai e ceva cu painea franta: coaja n-o mananca nimeni, e arsa, e hrana tare, la resturi, la faramituri, la caini! Dar cel ce a spus daramaturilor Ierusalimului: „izbucniti in strigate de bucurie” a spus si ”strangeti faramiturile!” Ramasita, ruinele, faramiturile, nimicul sunt materialul de constructie a lui Dumnezeu, El a ales:”lucrurile care nu sunt, ca sa le nimiceasca pe cele ce sunt”. Acestea sunt Harul, bogatiile lui Dumnezeu.

Cu ce ramai din aceasta ciorba de cuvinte daca tot ai avut rabdarea sa citesti pana la capat? Daca esti copil viu al lui Dumnezeu, sa cauti sa nu fii spectator intr-o biserica, ci lucrator intr-o adunare. Atat de mica, incat niciunul sa nu fie nelucrator. Sa nu fi primit in zadar harul lui Dumnezeu!

d.


A da!

3 ianuarie 2009

Efeseni 4:16
„Din El tot trupul, bine închegat şi strâns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei si se zideste in dragoste…”

Cresc daca DAU, asa scrie aici, madularul care nu lucreaza, se atrofiaza.
E o lege atat a trupului fizic, creat acum 6000 de ani, cat si a Celui de Duh, adus la viata(infatisat) acum 2000 de ani. Poate e denaturat  „adus la viata”, e mai bine „dezvaluit”, pentru ca noi eram in Hristos inainte de vesnicii, inainte de Adam. Adamul a fost cortul, si ne ramane cort pana vom termina cu aceasta gazduire vremelnica. Hristos este Trupul insusi, nu umbra. La aceste lucruri m-am gandit zilele acestea discutand cu mai multi, despre beneficiile sau lipsurile partasiilor mici in comparatie cu mega-church-urile . Sa fie spre zidire.

Cum m-a primit Hristos pe mine-odat…
(….E legea Trupului ce m-a primit…..),
să DAU din harul ce l-am căpătat.
la fraţii care mi i-a rânduit.

Nu cât am adunat din Har să ştiu
ci cât am DAT  la alţii în slujire,
lucrând prin Har, la Cel ce este Fiu
şi are-o-mpărăţie de iubire.

Măsura judecăţii de apoi,
când L-om vedea pe Cel ce-a fost străpuns
….ce va desparte caprele de oi…
va fi: „cât NOI i-am DAT celui ascuns.”

Cât l-am hrănit şi L-am recunoscut
în cel din fraţii Săi mai ne-nsemnat
care-naintea noastră a crescut
ca o mlădiţă dintr-un sol uscat!

….O văduvă ce DĂ doar doi bănuţi,
un frate care spune cinci cuvinte,
DAU mult mai mult decât DAU  cei „avuţi”
vorbiri şi fără Har şi fără minte.

Sporim prin ce DĂ fiecare-n trup,
prin lucrul fiecărui mădular,
prin slujba felurită ca-ntr-un stup
Spre Lauda Slăvitului Său Har.


Biserica din case-audio

24 octombrie 2008

La Radio Unison din Zalau gasiti emisiunea Lumea in care traim . La nr. 072 subiectul fiind  „Biserica din case”, care este de fapt articolul Adunarea din casa ta de pe acest blog.
Multumesc lui Dan Bercian pentru emisiune.


Ce facem când venim la adunare?

13 octombrie 2008
Ce este de făcut atunci când vă-ntâlniţi ca adunare?
O-nvăţătură sau un psalm, pe rând s-aducă FIECARE,
cu Harul ce l-aţi căpătat slujind la alţii in iubire,
pătrunşi de grija pentru toţi; ca TOT să fie spre zidire. (I Cor 14:26)
Cuvintele lui Dumnezeu, cine vorbeşte să le spună
cum le-a primit… când vă-ntâlniţi la adunare împreună;
cu grija celui ce-a sădit o plantă firavă în glie,
aşa-n blândeţe să primiţi Cuvantul care vă învie.
Cuvântul semanat în fraţi şi îngropat adânc în minte
rodi-va rod din Duhul Sfânt şi învia-va în cuvinte,
spre Slava Celui  ce Le-a dat, din taina creşterii tăcută,
lărgind al Duhului hotar şi-mpărăţia nevăzută.
Din El,
prin El
şi pentru El
tot Harul vine şi se duce,
făcând să înmulţească-n mulţi
PUTEREA ce-I ascunsă-n CRUCE
şi în cuvântul ei smerit
şi în aspectu-I de ruşine
în felul ei dispreţuit
ce-n Har mai revărsat ne vine..
Doar Har s-aduc,
doar Har să fiu
doar Har să capăt şi să dărui
ca planurile celui rău şi-mpărăţia lui s-o nărui.
Şi toate-acestea se-mplinesc în binecuvântata stare
ce-o am când stau şi mă hrănesc cu ce primesc în adunare.
…când vin şi-ascult,
…când stau şi tac,
…când plâng şi mă smeresc în mine
lumina Harului primit îmi umple faţa de ruşine
şi mă smereşte şi mai mult, spre-a fi supus în adunare
la fraţii care au primit alt Har şi altă-ncredinţare.
La fraţii-n care Duhul ia din ce-I al Fiului şi-arată
descoperind noi visterii din moştenirea cea bogată
a Celui ce ne-a fost făcut Înţelepciune şi Sfinţire
Răscumpărare şi mai mult ca orişice: Neprihănire. (I Cor 1:30)



Harul felurit (o poezie)

16 septembrie 2008
„Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit.” (1Petru 4,10).

Primesc din Harul felurit
pe cât de felurit Îl au
cei de la care L-am primit
şi cei spre care eu mi-L dau.

E felurit cum feluriţi
sunt cei ce-au fost născuţi din Har,
căci Cel în care-au fost primiţi
Le-a dat la fiecare-un dar.

La fiecare şi la toţi,
dar fiecărui diferit,
ca seminţie de preoţi
ai Celui care ne-a iubit.

Iar după cum în trup avem
nu numai mâini, urechi sau nas,
ci felurite părţi suntem,
aşa-i şi Cel ce ne-a atras.

La fiecare diferit
ne-a dat din Harul Său bogat,
după credinţă cântărit
şi măsurat.

Din fiecare frate sfânt
primim un Har de la Hristos,
din fiecare alt Cuvânt
din fiecare alt folos.

Şi eu slujesc din ce-am primit
nu după capul meu, ci-al Lui,
Viaţa mea mi-am răstignit
şi-acum am viaţa Domnului….

…şi Trupul său duhovnicesc
şi Viitoru-i glorios
cu cât în El mă contopesc,
cu-atât Îl văd mai luminos!

Mă contopesc în El când stau
unit cu fraţii Lui şi-ai mei
în Harul diferit ce L-au
primit oricare dintre ei.

Asa e Harul răspândit:
deşi în moartea Lui uniţi,
prin Înviere FELURIT
au devenit împodobiţi….
…în viaţa Lui!

Şi  orişicui
care-a crezut, i-a dat un har
să se reverse Viaţa Lui
În fiecare mădular.
Când îi ascult pe fraţi primesc
din Harul lor şi înţeleg
cu Harul meu să le slujesc
spre-a fi un Trup al Lui întreg.

De-aceea scriu acum
şi spun
şi m-ostenesc
şi sap in minţi
Cuvântul ca sămânţă-l pun
şi pun ai harului arginţi
în sfântul Său negoţ spre-a fi
dat la zarafi şi înmulţit,
s-aducă rod şi-a deveni
îmbelşugat şi înmiit.

Bogatul Har!!!
…..la tron să mergi
prin sfâşiata Lui perdea,
acum să intri,
să alergi,
doar langă  Cel bătut cu vergi
şi Înviat…Îl vei vedea.

….din plinătatea Lui să iei
Har peste Har, să ai, să dai….

Epistola către Evrei:
ne-nvaţă că atunci când ai

..nevoie de-ajutor şi Har
să te apropii curajos
să intri-n cort,
pân’ la altar,
pân’ la Hristos.

Izvorul Harului e-aici
In Trupul Său cel „zdrenţăros”, („iţi întorceai faţa de la El.”)
în fraţii cei smeriţi şi mici….
în ei să-L cauţi pe Hristos.

Nu-l căuta în Sinedriu
nici la Irod, nici la Pilat
a fost pe-acolo, dar e viu
a Înviat.

Acum e-n fraţii Lui, în toţi,
cu ei El S-a asemănat,
cu ei şi tu să te socoţi
îngemănat.

Rămâi in El, în Trupul Lui
în felul Lui smerit
…şi mic
…şi ne-nsemnat
…şi neiubit.
Te fă nimic.

Slujeşte doar cu Har,
cu Harul dat,
dă altora ce tu ai căpătat.

Aruncă-ţi pâinea-n ape, în pustii
şi după multă vreme-o vei găsi!
Cununa n-o vei căpăta pe drum
şi gloria nu e pentru aici,
ce mici sunt cei ce mari iţi par acum,
ce mari sunt cei ce-ţi par aicea mici.

Tu te-nsoţeşte cu cei fără pungi,
cu ei să plângi, să suferi, să te rogi,
fereşte-te de cei în haine lungi
ce scaune-şi înalţă-n sinagogi!

Să fi găsit tot timpul ÎN HRISTOS
îndreptăţirea Lui să-ţi fie scut.
În Trupul Lui, să fi spre-al Lui folos,
de Domnul fi-vei BINE-CUNOSCUT!


Biserici de casa

27 iulie 2008

Biserici-de-casă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Biserică-de-casă e un termen neoficial care desemnează un grup de creştini care se întâlnesc în mod regulat sau spontan într-o locuinţă sau în alte spaţii care nu sunt normal văzute ca potrivite pentru „serviciile divine”, şi nu într-o clădire dedicată acestui scop.

Respectivii se întâlnesc prin case pentru că preferă să se întrunească într-un cadru lejer şi neoficial, având convingerea că acesta e un mod eficient de a crea o comunitate şi de a se angaja în lucrarea de slujire, şi pentru că există credinţa că bisericile de tip familial au fost un model apostolic clar prescris în primul secol şi intenţionat create de Mesia.
Cititi tot articolul:AICI


Adunarea din casa ta…de ce nu?

21 iulie 2008

Acest articol realizat in doua parti a aparut in ziarul cotidian din
I-le Bermude „The Royal Gazette” (Gazeta Regala)

Un fenomen ascuns de o mare amploare, care este in continua crestere,
preschimba infatisarea Crestinismului din Vest si afecteaza in mod
profund felul in care Crestinii aleg sa-si practice
credinta.Dezamagiti de lipsa realitatilor Nou Testamentale, de
autaritatea abuziva, si de raspandirea apostaziei in cadrul unor
largi segmente ale Crestinatatii institutionalizate, mii de Crestini
din America, Australia, Canada, Noua Zeelanda si Marea Britanie , se
strang laolalta in case, Citește restul acestei intrări »


Adunarea Lui Dumnezeu sau Isus este de ajuns

20 iulie 2008

Adunarea lui Dumnezeu sau Isus este de ajuns
C.H. MACKINTOSH
Intr-o vreme ca aceasta, cand aproape fiecare invatatura devine centrul unei noi asocieri, simtim si mai mult nevoia de a avea convingeri lucrate in noi chiar de Dumnezeu, despre ceea ce este in adevar Adunarea lui Dumnezeu. Citește restul acestei intrări »