Fratele Aron Mladin a plecat la Domnul

26 ianuarie 2014

Azi 26 ianuarie 2014, ora 17.

Am scris mult despre el pe acest blog. A fost ultimul întemnițat din grupul moisiștilor care mai era în viață în Romania. A trăit aproape 90 de ani. Sora Maria a plecat în septembrie 2013. Din grupul lor mai trăiesc doar Mia Iovin și Traian Ban.

Aici este una din ultimele poze la ei în casă în anul 2011, râzând pentru că virtutea care l-ar caracteriza cel mai bine a fost  bucuria lui contagioasă.

mladin

L-am cunoscut în 1997, le-am fost șofer lui și fratelui Mia în vizitele prin Ardeal, la Visky, la Boțan(Aiud), la Gherla, la Suceava.

viskymladinmia

Fișa matricolă penală este aici.

O cântare compusă în închisoare aici.

Două înregistrări  cu Aron Mladin vorbind în adunarea fraților din Oradea, 22 martie 2009:

-prima înregistrare: http://ekklesiaoradea.ro/uploads/uploads/mesaje/mp3/2009.03.22-AronMladin.mp3
-a doua înregistrare: http://ekklesiaoradea.ro/uploads/uploads/mesaje/mp3/2009.03.22-AronMladin2.mp3

Dumnezeu a făcut o minune cu această familie chiar prin moartea lor: nu și-au văzut moartea unul altuia, sora Maria a murit în septembrie 2013 când deja fratele Mladin era deja greu afectat de Alzheimer și nu a fost conștient de nimic.


Citat din postarea de la plecarea sorei Maria:

”Avea mai multe obiceiuri fratele Aron.
Unul era că venea întotdeauna neanunțat, doar suna la poartă. (Tare-i plăcea la noi, deși el era trecut de 70, iar noi eram în jur de 30.)
După ce intra în casă, primul lucru: dădea un telefon soției: ”Sora Maria” așa se adresa soției, ”Aron aici”, ”am ajuns….”….
Niciodată nu spunea unde pleacă atunci când pleca de acasă.
Niciodată nu suna să ne anunțe că vine.
N-am înțeles acest obicei decât acum târziu. Trăind o viață înconjurat de informatori, trebuiau să-și ia măsura de prudență, ca soția să nu fie obligată să mintă dacă e întrebată…”

În timp ce scriam această postare, un frate din Arad, botezat de către fratele Mladin m-a sunat să-mi aducă aminte că în biografia fratelui Moisescu este o mărturie a fratelui Aron (numele lui în acte era Gheorghe) din lagărul de la Periprava.

Iată mărturia lui Gheorghe(Aron) Mladin, arestat în acelaşi lot cu Vasile V. Moisescu(1963):
Într-o zi, pe la apusul soarelui, după ce am terminat lucrul, împreună cu un alt deţinut, creştin de la Oastea Domnului, ne-am dus după nişte barăci care se aflau la marginea curţii închisorii, ca să ne ascundem de ochii gardienilor.

Şi cum stăteam acolo retraşi de mulţimea celorlalţi deţinuţi, am început să discutăm despre soarta şi încercarea prin care treceam, privind spre minunatul apus de soare. Şi eram atât de vrăjiţi de frumuseţea acelui apus de soare încât am început să cântăm cântarea lui Vasile Moisescu «Poet şi poemă».

În timp ce cântam am privit pentru câteva momente spre soare şi gândul ne-a dus dincolo de el, fiind fericiţi şi însufleţiţi de versurile deosebit de frumoase care ne-au apropiat de Soarele nostru Ceresc. Simţindu-ne liberi şi fericiţi am fost duşi departe, peste zidurile închisorii, mai presus de nori şi de stele, uitând unde ne aflam.

Deodată ne-am întors privirile şi am încremenit. Gardianul care era spaima deţinuţilor era în spatele nostru. Nu l-am observat când a venit, când s-a apropiat de noi şi nici câte strofe din cântare a ascultat, dar un singur lucru ştim că ne-a întrebat: «Ce aţi cântat? Ia să-mi mai cântaţi încă o dată ce aţi cântat!» N-am putut răspunde. A început să ne ceară mai apăsat să cântăm cântarea pe care am cântat-o. Eram atât de şocaţi încât nu ne puteam deschide gurile.

Gardianul insista mereu să cântăm din nou cântarea, dar noi nu ne puteam deschide gurile; fălcile ne erau încleştate. Oricât a stăruit de noi să cântăm încă o dată, nu am putut, atât de încremeniţi eram. Aşa cum am mai spus-o, gardienii nu se purtau deloc bine cu deţinuţii şi acesta era cel mai rău dintre toţi.

Văzând că nu reuşeşte cu nici un chip cu noi, ne-a zis: «Veniţi după mine!». Ne-a dus într-o magazie şi după ce am intrat a închis uşa după noi – mă gândeam că acum o să cântăm de jale deoarece ne va rupe oasele.

Intraţi acolo ne-a spus din nou: «Să cântaţi încă o dată cântarea pe care aţi cântat-o afară.». De data aceasta ne-a vorbit pe un ton mai prietenos şi atunci ni s-au deschis gurile şi am împlinit cu bucurie cererea stăruitoare a gardianului, cântând cântarea iubitului nostru tovarăş de suferinţă, Vasile Moisescu, o perlă între multe alte perle compuse de el.

A fost ceva de neuitat pentru noi, faptul că inima acestui gardian, groaza deţinuţilor, a fost mişcată. M-am tot gândit de atunci şi până astăzi ce s-o fi petrecut în sufletul gardianului? Poate cândva vom afla mai multe…”. („Prizonierii speranţei” pg. 200-201).

Acum mă gândesc dacă nu cumva acest gardian era maiorul Ficior, recent acuzat de crime împotriva umanității, comandant al lagărului în acel timp. Maiorul Ficior a fost crescut în familie de pocăiți și e posibil ca acea cântare să fi trezit ecouri în inima lui împietrită. Am mai scris despre asta.

În înregistrarea nr 2 de la Oradea apare și acest episod, de la min 30, citat: ”…un uriaș, niciunul nu-i aici ca el” care ne face să credem ca e vorba de Ficior.

Mărit să fie Domnul!


Fișa matricolă penală a fratelui Mladin Aaron, Gherla-Salcea-Gherla-Aiud-Periprava

11 august 2010

De fapt în acte e Gheorghe.
Alt moisist arestat și chinuit, după ce a fost vândut de ”frați”. A trecut de varsta celor tari, Dumnezeu i-a dat deja bonus cei 5 ani de temniță, dacă va ajunge, în noiembrie va împlini 86 de ani. Bucuros ca un tânăr, deși memoria de scurtă durată îi joacă feste.
”Nu sunt bătrân”, zice fratele Mladin, în Biblie scrie:”când vei îmbătrâni altul te va duce..”, ”eu merg singur unde vreau”.
Uite, zice, la Iov, Dumnezeu zice despre Iov: ”nu este nimeni ca el pe pământ” iar Iov zice despre Iov:” mi-e scârbă de mine”. Ce înțelegi de aici?
Dintre gândurile ce le-am cules de la ultima întâlnire cu el.
A fost închis pentru Numele Domnului Isus și numai pentru El. Cultul (idolul), de fapt slujitorii cultului nu s-au putut lăuda cu ei, pentru că i-au dat afară din cult înainte de arestare, să poată fi arestați ușor. Ar vrea astăzi ”culții” să se laude că au avut martiri, dar tocmai ei i-au vândut ca să fie arestați. Desigur în generațiile următoare mormintele se vor vopsi, se vor rescrie și vom afla că frații noștrii ”baptiști” au avut martiri. Că tocmai vopsitorii au fost Iude e bine să nu uităm! Dacă cineva se scandalizează de aceste afirmații, să nu uite că un ”cult” în modul cum e văzut azi e un idol, adică totuna cu nimic, iar dacă am supărat cumva acest idol, îl invit să se apere. O recomandare totuși, e bine să nu se grăbească cu vopsitul, e o meserie periculoasă, nici măcar tupeul fariseilor nu mergea până la a vopsi ei, lăsau fiilor lor această treabă mincinoasă. De obicei fii ucigașilor le vopseau mormintele proorocilor. Astăzi, unii ”ucid” pe prooroci (le ucid cuvintele, le falsifică istoria, le prigonesc frații) și imediat încep zugrăvirea. Tupeu!


Fişa matricolă penală a fratelui Ban Traian. Timişoara-Gherla-Salcia-Periprava-Gherla-Giurgeni-Jilava..

28 ianuarie 2010

Închis in grupul de „moisişti” cum au fost porecliţi pentru defăimare de către  securişti (…şi nu numai), fratele Ban a îndurat mai bine de 5 ani de puşcărie comunistă adevărată. Mult mai cruntă decât gulagul sovietic. În cartea „O zi din viata lui Ivan Denisovici” de Soljeniţin  personajul Aleoşka Baptisul, (un frate rus închis pentru credinţă,) ….avea Biblia la El, scria scrisori, etc. lucruri de neimaginat în lagarele româneşti.
Cine vrea sa ştie mai mult sa-şi facă o zi sa citească cele 500 de pagini de Istoria unui rob al lui Cristos.
Caracterul hidos al defaimării la care au fost supuşi aceşi oameni(moisiştii), defăimare care continuă şi astăzi, e posibil să nu fie descoperit pe deplin decât în ziua dreptei judecăţi a lui Dumnezeu.
Îmi place sa citesc mărturii, mă zidesc, mai ales mărturii ale întoarcerii oamenilor la Dumnezeu.
Acuma seara am citit acest interviu.
Şi mi-am amintit de fratele Ban. Fratele Niculiţă îl pomenea des.
Hai sa-l pomenim şi noi.
A purtat Lanţuri, Lovituri şi Lupte pentru Cristos, în Cristos.
Firmele, Formaţiile şi Formalismul nostru nu încap în Cristos, e prea îngust.
Iată mai jos fisele matricole penale ale fratelui Ban. Să mă ierte fratele, chiar dacă nu-l cunosc personal, îl cunosc destul de bine din multe mărturii anonime.



Arestarea! din biografia fratelui Vasilica Moisescu!

25 noiembrie 2009

Încă de când a venit în Arad, Vasile V. Moisescu a intrat în atenţia Securităţii. Cercetările lui în domeniile cunoaşterii esoterice, influenţa pe care figura sa charismatică o avea în grupul credincioşilor intelectuali din diverse confesiuni, maniera sa non-violentă de a rezista presiunilor noului sistem, toate îl făceau suspect, demn deci de a fi supravegheat îndeaproape. Sânziana Moisescu îşi aminteşte:

„În jurul anului 1955, Securitatea a sechestrat o cameră din apartamentul chiriaşei surorii mele, plasând acolo un tânăr ofiţer de Securitate, spre a-l avea pe Vasilică sub observaţie. Vasilică, în naivitatea lui, îi arăta calcule ştiinţifice de la Piramidă cu care se ocupa.”

Datorită convingerilor sale religioase şi a credinţei sale vii, în ciuda unor aplecări social-democrate asupra suferinţei celor mulţi şi obidiţi, Vasile V. Moisescu va respinge ideologia comunistă pentru ateismul pe care aceasta îl propaga. Astfel că, atunci când s-a pus problema înregimentării mezinei sale în rândurile organizaţiei de pionieri de la şcoală, familia s-a văzut aruncată în plină dilemă morală:

„Atunci, pe la sfârşitul lui noiembrie, s-a pus problema la şcoală să fie făcută pionieră fiica noastră cea mai mică, Alciona. Cum reuşisem şi cu ceilalţi să nu fie făcuţi pionieri, deşi au fost propuşi fiecare la vremea lor, acum căutam ca şi aceasta să fie scutită. Nu am judecat nicicând pe cei ai căror copii au fost pionieri, dar eu am ţinut să nu fie, întrucât li se cerea să ia un angajament că vor sluji comunismul, altfel zis, ateismul.”

În această încercare de la finele lui noiembrie 1958, Sânziana va presimţi preludiul unor provocări mai mari pe care Dumnezeu le pune în faţa celor aleşi, pentru a le testa răbdarea, puterea de a îndura, curajul de a le depăşi, credinţa nestrămutată în perenitatea unor valori ameninţate de tăvălugul istoriei.

În seara zilei de 16 decembrie 1958, în urma descinderii oamenilor Securităţii şi a percheziţiei, Vasile V. Moisescu va fi arestat. Sânziana Moisescu notează: Citește restul acestei intrări »


Gherla, Salcea, Giurgeni, Ostrov, Gherla, Periprava, Jilava, Fisa Matricola Penala” a fratelui Mia Iovin.

15 octombrie 2009

Cititi si Istoria unui rob al lui Hristos, marturia vietii fratelui Mia Iovin.

„…n-au vrut sa primeasca izbavirea, care li se dadea si au fost chinuiti. Altii au suferit batjocuri, batai, lanturi si inchisoare,[….] lipsiti de toate, prigoniti, munciti…” Evrei 11:35-37

Din document: averea la data arestarii: fara avere, in trecut: nu a posedat.
Originea sociala: t(taran) sarac.

Fisa matricola penala era documentul de evidenta al detinutului, care il insotea prin toate inchisorile.
Se gaseste  aici.
iovin1
iovin2
Pentru a vedea bine deschideti aici Fisa matricola penala a fratelui Mia Iovin(fatza) si verso.
Pentru intelegerea termenilor consultati si lista de acronime.


„Ei de care lumea nu era vrednica au pribegit…” din biografia fratelui Vasilica Moisescu

2 octombrie 2009

Incep aici, cu Voia Lui Dumnezeu publicarea in premiera a unor parti din biografia celui pe care Dumnezeu L-a inzestrat cu harul deosebit al vederii bune, al viziunii departe, al cunoasterii adanci si temeinice a celei mai mari taine din Univers: Taina lui Hristos adica Adunarea. Ii placea sa-i spuna Betania, amintind de acea casa a partasiei dulci intre frati. Vederea buna se deosebeste de vederea slaba prin distingerea amanuntelor, prin depistarea imediata a lucrurilor mici periculoase(de ex. „un foc mic care aprinde o padure mare”, „credincios in lucrurile mici.”) Orbii de aceea umbla dupa lucruri mari, caci numai pe acelea le vad! Citește restul acestei intrări »


Istoria unui rob al lui Cristos la 10 luni-o evaluare

20 mai 2009

        Se implinesc 10 luni de cand am pus pe net „Istoria unui rob al lui Hristos”, viata fratelui Mia Iovin. Nu am crezut atunci, dar aceasta carte a fost zile intregi cel mai solicitat material de pe acest blog. Acum la 10 luni, iata ca are cu mult mai multe accesari decat postarea de pe locul 2: Istoria fratilor Hutteriti. Cartea este o incununare a vietii acestui frate-martir la varsta celor tari: 85 de ani. Dumnezeu sa-l binecuvinteze.

Iata preferintele accesatorilor:
Titlu                                                                        Vizualizări
Istoria unui rob al lui Hristos (Viata fratelui Mia Iovin) 712
Fratii hutteriti (300 de pagini) 268
Citește restul acestei intrări »


Cantarile Betaniei, pag 1-13

25 octombrie 2008

Coperta vechii carti de cantari a adunarii de la Arad: Cantarile Betaniei


Prima pagina…

Citește restul acestei intrări »


Istoria unui rob al lui Hristos (Viata fr. Mia Iovin, 500 pagini)

20 iulie 2008

Istoria unui rob al lui Cristos . pdf 

CHEMAREA LA SLUJIRE

Am absolvit Liceul Economic in primavara anului 1945, iar doua luni mai tarziu am luat si Diploma de Bacalaureat. Intoarcerea mea la Dumnezeu a avut loc un an mai tarziu, printr-o minune dumnezeiasca. Fara indoiala, a fost cea mai mare experienta a vietii mcle.

In cursul acelui an am lucrat cu tatal meu la munci agricole cum ar fi: cultura graului, porumbului, rosiilor si a pepenilor. Pe la sfarsitul verii, Citește restul acestei intrări »


%d blogeri au apreciat: