Apostazia Israelului și apostazia Bisericii (Adunării)

Sunt paralele.
Una s-a întâmplat ca imagine pentru cealaltă.
Ca lecție.
Apostazia Israelului este lecție pentru apostazia bisericii.
Pentru noi.
De fapt nu numai apostazia, tot mersul lor, ezitările lor, ale vechiului popor evreu, jertfele și cortul, Mielul și altarele, rânduielile și sărbătorile, tot-tot-tot este imagine a ceea ce urmează.
Avertisment pentru abaterile celor neascultători.
Încurajare pentru premierea celor ascultători.
Apostazia Bisericii a început imediat după plecarea apostolilor.
Apostazia Israelului a început după moartea lui Iosua și a bătrânilor din generația lui Iosua.

Sunt atât de asemănătoare și de aceea putem învăța atât de multe din ele.
Iau ca motto al explicației pe care vreau s-o dau un text din Ieremia, pe unde citesc acum:
n-ascultaţi nici de visătorii voştri, ale căror vise voi le pricinuiţi” (29:8)
Și plec cu gândul de la o imagine care nu-mi iese din cap când citesc de la Judecători la Maleahi: altarul de la Dan.
Au înălţat pentru ei chipul cioplit, şi Ionatan, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, el şi fiii lui au fost preoţii seminţiei daniţilor până pe vremea robirii ţării. Au aşezat pentru ei chipul cioplit …” Judecători 18:30-31
Captură de ecran din 2019.11.29 la 12.40.07
Istoria instaurării acestei idolatrii canaanite este cu detalii descrisă în Judecători 17 și 18.
Inițiativa ridicării unui altar și a stabilirii unei preoții nu a venit de la preoții idolatri, ci de la popor.
Visele idolatre au fost cerute, în vechime ca acum: „își vor da învățători după poftele lor” nu li se vor impune.
La fel este și azi, inventarea bisericilor-discoteci (în paralel cu abandonul învățării) nu vine de la lideri șmecheri care știu manipula cete de enoriași naivi (și sinceri, deci buni) ci invenția este ceva cerut, ceva dorit de mase de oameni cu minte leneșă care se plictisesc și cer distracție…și la biserică, ca-n restul vieții.
Apostazia are nevoie de lideri, de promotori, dar înainte de ei există o „cerere pe piață” o poftă după decadență, după „normalizare”, o fugă de cei ce vor „năluci”.
Așa că învățătorii buni sunt părăsiți, iar cei falși au audiențe mari.
Să facem ca David: „Mă gândesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne,
şi mă mângâi.” Psalmul 119:52
Privind judecățile apostaților din vechime, să ne ferim de apostații de azi.
Gândindu-ne la vechea apostazie, să ne ferim de cea nouă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: