Fenicia, fiica Sidonului. Interviuri cu pietre (6.)

„…De acum nu te vei mai bucura, fecioară necinstită, fiica Sidonului! Scoală-te şi treci în ţara Chitim; dar nici acolo nu vei avea odihnă.” Isaia 23:12
Pentru subiectul ăsta, n-am fost la nici un muzeu și la nici un șantier arheologic, am (re)citit Biblia, Wikipedia, Google și mai multe cărți.
Citind despre Roma, fiara cumplită din Daniel (despre care n-am scris încă, decât parțial) am dat de cartea lui Titus Livius, „Ab urbe condita” (De la fundarea Romei) căutând descrierea trecerii de la Împărăția de aramă (Grecia) la cea de Fier și Lut (Roma) și comparând aceste dovezi cu profețiile care au scris dinainte despre evenimente.
Am găsit părțile care mă interesau: războaiele macedonene, când Roma i-a bătut pe regii macedoneni, dar m-a frapat că descrierea conținea volumic mai puțin despre războaiele cu macedonenii, decât despre cele 3 războaie punice, cu Cartagina.
Ei, mi-am zis în sinea mea,  „nu scrie Biblia despre tot” și am neglijat partea cu punii.
Dar oare chiar nu scrie Biblia nimic despre puni, despre Cartagina, m-am gândit mai apoi?
Și mergând pe firul gândului, am aflat că punii sunt fenicieni, ei au întemeiat Cartagina, dar fenicienii sunt „Tirul și Sidonul” din Biblie, despre Tir și Sidon scrie multe Biblia.
Războaiele punice au fost sfârșitul Cartaginei, adică sfârșitul Tirului, sfârșit despre care Biblia scrie, profeții au scris mult: „…aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu, iată că voi aduce împotriva ta nişte străini, pe cele mai asupritoare dintre popoare, care vor scoate sabia împotriva înţelepciunii tale strălucitoare şi-ţi vor pângări frumuseţea. Te vor arunca în groapă, şi vei muri ca cei ce cad străpunşi de lovituri în mijlocul mărilor.” Ezechiel 28:6-8
      Aceste „cele mai supritoare popoare” au fost romanii, o adunătură de popoare cucerite, care trăiau din jaf, romanii au distrus pe fenicieni.
Azi am vorbit la adunare despre aceste lucruri și înainte de a pregăti înregistrarea voi schița gândurile care le-am avut. Textele citite au fost Isaia 23 și Ezechiel 28.
 Origine
Fenicienii se trag din Sidon, strănepotul lui Noe, fiu al lui Canaan, nepot al lui Ham.
Ocupație
Fenicienii se ocupau cu comerțul. Marea Mediterană, toată partea de sud a fost domeniul lor.

phoeniciantrade.png
Începutul lor, cetățile lor de bază au fost Tirul și Sidonul. Acolo ei au dezvoltat specialitatea lor, violetul de Tir, sau purpura Tiriană, un colorant foarte scump obținut din melci de mare, folosit la vopsirea țesăturilor.
La întemeierea Cartaginei de către cei plecați din Tir, povestea spune că Elissa sau Dido, întemeietoarea orașului a cumpărat un deal lângă mare și vânzătorii i-au spus că e al ei atâta teren cât poate cuprinde  cu o piele de bou. Elissa a tăiat pielea de bou în fâșii foarte subțiri și a înconjurat o suprafață vastă pe care a numit-o chiar așa: Bursa (Byrsa, în greacă βύρσα, piele de bou) de unde provine numele modern de Bursă.
Se pare că Cartagina era Tarsul din Biblie, opinie contestată de unii, dar eu dau credibilitate traducătorilor Septuagintei, ei nu s-au înșelat nici în privina Tanisului (Țoanului).

Simboluri
Violetul, culoarea violetă (stacojiu sau purpuriu) le-a fost culoarea specifică.
Mai târziu purpuriul a devenit o culoare asociată cu regalitatea. A fost chiar un împărat bizantin Porfirogenetul (născut în purpură, sau născut împărat). Mult timp a fost interzis pentru altcineva, decât împăraților să poarte purpură.

Religia și practicile religioase
Fenicienii nu aveau doar un zeu, aveau o mulțime. Principalii au fost Baalii, (Baal înseamnă stăpân) și Astarteele. Aveau de asemenea dumbrăvi sfinte, un fel de parcuri de închinare, dar deseori un singur copac verde devenea dedicat unei zeități. Practicau prostituția la temple. Numele unuia din conducătorii punilor, al celui care a traversat Spania, sudul Franței și apoi a trecut Alpii în Italia, Hanibal înseamnă „preferatul lui Baal„. Biblia descrie cu detalii aceste „urâciuni”.

Semnificații și simboluri pentru noi
Curva din Apocalipsa 17 era îmbrăcată cu purpură și cu stacojiu (violet) deasemenea și fiara pe care călărea era de culoare stacojie.
„…Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie,”
Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu.
Până astăzi culoarea violetă este asociată cu regalitatea…amintiți-vă de regina Marii Britanii….
gueen.jpeg
dar priviți o imagine a cardinalilor Romei cu versetele de mai sus în minte…
john_paul_ii_funeral_long_shot.jpg
Purpură și stacojiu.
Religia baalică a fenicienilor a fost mult timp o ispită pentru evreii întorși din Egipt, dar această religie n-a murit odată cu fenicienii. Religia lor s-a transmis până în zilele noastre prin biserica Romană, femeia din Apocalipsa 17.

Motivul distrugerii fenicienilor a fost îngâmfarea.
Îngâmfarea a venit datorită bogăției lor.
Bogăția a venit datorită înțelepciunii.
Dar pentru că n-au văzut pe Cel ce le dădea aceste binecuvântări, pentru că „s-au închinat făpturii în locul Făcătorului” și pentru că și-au dat ifose:”prin înţelepciunea şi priceperea ta ţi-ai făcut avere şi ţi-ai grămădit aur şi argint în vistieriile tale; prin marea ta înţelepciune şi prin negoţul tău ţi-ai mărit bogăţiile şi, prin bogăţiile tale, inima ţi s-a îngâmfat foarte mult.’ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că îţi dai ifose ….” au fost nimiciți.
Fenicienii sunt un simbol pentru viitor dar și pentru trecut, sunt un simbol curvei din apocalipsa care este și va fi distrusă dar și al Diavolului însuși dinainte de creație, care este încă și va fi distrus și el.
Binecunoscutul text din Ezechiel 28: „…Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu…” este evident că se referă la căderea lui Satan, reprezentată istoric de pilda tirienilor, a fenicienilor.
Sentința ” eşti nimicit şi nu vei mai fi niciodată!” este deja împlinită asupra fenicienilor, ruinele Cartaginei vorbesc singure, pietrele strigă, vorbesc despre viitorului Diavolului și al morții: „moartea nu va mai fi„.
Despre acele vremuri glorioase pe care le așteptăm, prefigurate profetic de popoarele pe care le numim adesea neglijent „istoria antică”,  am vorbit azi-dimineață (sper să pun cât mai repede varianta audio), am scris astă-seară și vă las să meditați la ele, cum fac și eu citind pe lângă profeți și din aceste cărți:
carti.jpeg

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: