Casa lui Dumnezeu sau instituția lui Dumnezeu?

Seara de alaltăieri am petrecut-o în compania lui Misuzu, o soră japoneză din anturajul lui R. W. , născută în Japonia, dar trăind în SUA, s-a convertit la creștinism citind la vârsta adolescenței cărțile lui RW.
Este a doua oară la noi, prima dată fiind în 2009, când cu centenarul Wurmbrand.
O persoană mai îndrăgostită de tot ce înseamnă România eu nu am mai văzut, așa că (gândeam aseară ascultând-o pe Misuzu) cel mai prigonit „român” se pare că a fost cel mai bun ambasador al patriei care l-a chinuit și expulzat.
Deci tot ce am vrut să facem alaltăieri ieri cu soția, am amânat pe ieri, că așa e când ai musafiri, când ai peste 50 de ani, când ai neamuri, prieteni și frați pe 5 continente, casă mare (și goală) și timp.
Ieri dimineață, fiind 15 august, ziua de Sfânta Maria, noi eram ferm hotărâți cu soția, s-o cinstim prin muncă (pe sfânta), ne-am trezit, ne-am băut cafeaua, am citit din Scriptură, ne-am rugat și …a sunat telefonul,
Lui Ștefan(pseud.), un frate rus din R. Moldova, în drum spre Germania fiind, i s-a stricat mașina și nu mai schimbă vitezele. Era pe la Bistrița și venea încet. Am sunat un prieten/frate/rudă mecanic și cu inimă mare, mi-a spus că știe problema la acel tip de mașină și că-l rezolvă.
M-am bucurat că-l revăd pe Ștefan, el chiar dacă locuiește în Chișinău, umblă mult în misiune în Asia Centrală și Extremul Orient Rus.
Așa că ziua ne-a fost iar programată. Parcă așa ne și rugasem cu soția.
Pe la 12.00 Ștefan a intrat în atelier, la 16.00 a ieșit cu mașina ok și a venit la noi. Am mai stat vreo 3-4 ore legănând istorii. Ziua s-a dus. În ultimul an a fost peste 200 de zile în misiune în Rusia și Asia Centrală. Mi-a adus vești. De povestit am povestit în rusă.
       -În Kazahstan s-a schimbat președintele, e mai lejer cu prigoana, s-au anulat amenzile, dar mașinile confiscate nu le-au returnat.
       -În Uzbekistan e jale, parcă toată conducerea e pornită împotriva creștinismului. Biblia să nici nu fie permisă în țară.
-Dar în Rusia? am întrebat.
-În Rusia persecuția împotriva creștinilor neînregistrați crește, dar „Putin e viclean, aplică metoda chinezească” mi-a zis Ștefan.
-Cum?
-De exemplu, dărâmă noaptea casele de rugăciune, că „acoperișul nu respectă panta din proiect”, că „e mai lungă construcția cu 50 de cm”, sau din alte motive.
Casele sunt de fapt biserici în toată regula, doar că sunt construite pe teren privat și pe nume privat.
Mi-a mai povestit de ofertele „călduroase” ale administrațiilor pentru înregistrare, că nu vor plăti impozit ca asociație religioasă. În Chișinău, pe una din biserici, tot așa construită pe nume privat, impozitul e de 6000 de Euro pe an, o sumă greu de plătit. Dacă ar fi asociație religioasă înregistrată, ar fi scutită de impozit.
În SUA situația lor e mai grea, acolo impozitele pe clădiri private sunt mai mari, „și avem 25000 de membri acolo”, mi-a spus. Preferă să plătească impozite, chiar în SUA, decât să schimbe principiile.
Putin persecută chinezește, după ce a închis ochii la construcții masive, acum le dărâmă, deja e vorba de peste 10 construcții în Rusia, în ultimul an dărâmate, toate mari.
-De ce nu vă adunați în case private, în număr mai mic? l-am întrebat pe Ștefan.
Iar de aici discuția a alunecat spre principii și spre Biblie, că ce-ți mai rămâne dacă vrei să fi biblic.
Am adus vorba despre confruntarea loc public/loc privat și despre cum făceau primii creștini. Argumentul autorităților, pe bună dreptate și logic, și juridic, și biblic, este următorul: dacă declari adunarea loc public, unde poate intra oricine, atunci cine hotărăște cine NU POATE INTRA? 
Pentru că sunt cel puțin trei categorii de oameni care nu au voie să intre într-o adunare creștină:
-bețivii și scandalagiii,  niciodată
-cei ce nu sunt membri, la adunările numai cu membri
-cei excluși, pe perioada excluderii
Cum îi oprești pe aceștia să intre, dacă adunarea este loc public?
Cine îi oprește pe aceștia să intre, dacă adunarea este loc public?
Ce mijloace folosești pentru a-i opri, dacă ei nu se supun cu vorba bună?
Ca creștin, poți folosi forța? Categoric nu.
Declararea adunării ca loc public, adică înregistrarea la stat a fost pârghia principală de persecuție a comuniștilor de peste tot în tot secolul XX, și în Rusia, și în Estul Europei, și în China, chiar până astăzi.
Pentru că înregistrarea se dădea cu condiții imposibil de respectat de cei ce doreau să trăiască cu angajament viața creștină, celorlalți nu le păsa. Atunci, cei ce au vrut să trăiască  după cugetul lor, au refuzat la pachet și ofertele de înregistrare, și dreptul de a avea loc public de închinare. În felul acesta, autoritățile au obținut nu numai o pârghie de persecuție eficientă, ci și o nouă „dezbinare” între „creștini”: înregistrați/neînregistrați.
Nu e vorba de cazuri izolate sau de un număr mic de oameni, e vorba de sute de mii de creștini confruntați cu acest fel de persecuție în Rusia și de zeci de milioane în China. Pentru autorități a fost comod de lucrat cu ambele tabere: cei ce acceptau înregistrarea, pentru că exista modelul „creștinismului protestant apusean”, au fost îmbiați cu acest fel de „creștinism” și au copiat până la lumificare totală tot sistemul clerical și de afacere religioasă al protestantismului apusean. (Acest model se impune acum și în China.) Cei ce nu au acceptat înregistrarea s-au descurcat cum au putut, dar să nu creadă cineva că nu au fost înfiltrați puternic cu agenți KGB cu roluri perfecte. Așa că lucrurile sunt foarte confuze.
Aparent, problema este că în „bună tradiție” rusească, pe teritoriul fostei URSS, creștinii neînregistrați, după 1989 au fost lăsați în pace de autorități, unii au început să-și construiască, mai mult fără acte, săli de adunări tot mai mari. Au ținut și congrese, tot neînregistrate. Acum, de când cu legea Iarovaia lucrurile se schimbă drastic. Dar încet.
„Putin e viclean” mi-a spus Ștefan, el nu vrea să fie văzut de cei din vest ca un persecutor, așa că procedează prudent și mai ales nu face arestări.
Cum?
-„Net dom, net sobranie.”
Adică: „nu-i casă(clădire), nu-i adunare”.
Putin știe asta.
Sunt „persecutate” ca și în China, locurile de adunare, clădirile, nu persoanele.
Vidul legislativ și haosul birocratic ajută.
Aproape nimeni în Rusia nu are toate actele de construcție în regulă, după stufoasa birocrație moștenită de la țari.
Și atunci, în fața oricărei investigații, o demolare apare ca un act administrativ, nu o persecuție religioasă.
Hitrâi, (viclean) mod de lucru.
Acest lucru este povestit de cei ce-l trăiesc, o investigație vastă nu face nimeni și o dovedire e imposibilă. Mie însă îmi amintește de Barnevernet, de tăcuta deportare a evreilor, de KGB, de Securitate și de alte instituții despre care nu mă credeți dacă vă scriu.
Oare Dumnezeu are instituții? ….mă ducea gândul în timp ce ne delectam împreună cu Ștefan din primele smochine din anul acesta.
I-ar fi plăcut Domnului din cer să-i zicem: Domnule Director de Univers, sau CEO al creației?
El să ne numească pe noi directori de departamente sau de secții?
Are Dumnezeu instituții?
Nu, nicidecum. „TATĂL NOSTRU” am fost învățați să-I zicem, „acum, suntem copii ai lui Dumnezeu„, nu funcționari ai lui.
Suntem „casa LUI”, nu „primăria lumii”, suntem „familie”, nu „centru de plasament” al exaltaților religioși.
Și pentru că suntem familie, Domnul Isus umblând prin familii ne-a învățat calea mântuirii: la Betania, la Zacheu, la Capernaum, în camera de sus, etc. Locuri private de tot sau publice de tot:  pustie, câmp, iarbă, malul mării.
În aceste clipe scurte până la răpire, noi nu are rost să ne apucăm de instituit instituții. Constituția ne este de ajuns, avem drepturi destule așa.
(Desigur, pentru cei ce voiesc să facă din evlavie un izvor de câștig, e nevoie neapărat de instituție, peștera lor de tâlhari.)
La Corint, în casa lui Iust, mai apoi în casa lui Gaius, problema loc public/loc privat nu exista, orice om are voie să primească musafiri și să primească pe cine vrea, să închidă ușa cui vrea. Ca și gazdă, ca stăpân al casei, acest drept este și a fost apărat de la creație, sau de la Babel încoace, așa este și acum.
Atunci când adunarea este în casa cuiva, din punct de vedere juridic, dacă un bețiv vrea să intre forțat chemi jandarmii sau Poliția Locală, ca și gazdă.
Dacă e loc public e mai complicat, trebuie să existe reguli clare juridic definite, cine e gazdă și cine nu.
Statutul de comunitate care are dreptul să fie apărată de o agresiune eventuală e cerut de stat.
Statutul de oaspete al unei gazde e mult mai simplu, e definit de gazdă.
Ce mult conținut juridic este în aceste puține cuvinte, „Gaius, gazda mea și a întregii adunări…„.
Ne putem duce ca adunare în gazdă la un frate, la o familie.
Putem invita ca oaspeți, întreaga adunare. Nu e nimic ilegal.
Am mai povestit cu Ștefan cât de mare este acest număr de oaspeți, despre păhărele și pahar. Despre faptul că nu scrie: „aceste păhărele sunt legământul cel nou…” nicăieri, nici acest vin. Peste tot scrie „acest pahar„. Așa gândește Dumnezeu.
Am mai povestit despre „învățătura care duce la evlavie„, termen tradus în traducerea rusă, tot greșit: благочестие. 
Cam cu astfel de istorii a trecut „Sfânta Maria” și cu astfel de gând te las și pe tine, cel ce dacă ai citit această postare până la capăt, înseamnă că ești preocupat de felul, locul, modul și gândul cu care Îl așteptăm pe Domnul nostru.
Și așa mă și dezvinovățesc că de ce nu scriu așa des pe blog: când călătoresc, când primesc oaspeți, când citesc cărți, nu am cum să și scriu.
Toate la timpul lor.

4 Responses to Casa lui Dumnezeu sau instituția lui Dumnezeu?

  1. vladimirela spune:

    Legat de „păhărele” nici până în ziua de azi nu știu/nu înțeleg de ce bisericile din RO au la cina păhărele și nu pahar? Motive invocate sunt diverse, din care unul, zic eu banal – este igienic. Hm… o fi așa.

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      Oare Stăpânul Universului, Cel prin care și pentru care sunt toate, n-a avut cunoștințe de igienă când a spus „beți toți din el”?
      Oare nu știa nimic despre microbi, despre infecții?
      Chiar ar fi interesant de studiat câți microbi se transmit pe buza unui pahar de vin?
      Că eu știu altceva: de 30 de ani mă învârt printre frați care n-au schimbat Scriptura cu privire la acest subiect.
      O simplă constatare este că am întâlnit printre ei oameni care au atins vârsta de 90 de ani, deci „paharul” nu le-a stricat.
      Amintindu-mi și de cei din străinătate, nu puțini, toți bine cu vieți trăite de peste 90 de ani aproape că mă gândesc că le-a ajutat.
      Cu siguranță, Cel ce a zis „beți toți din el” sau ” a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om” știa mai multe despre alcătuirea și funcționarea trupului uman decât neo-tologii veacului modern.

      Apreciază

    • Cred că trebuie luat în considerație conținutul paharului sau păhărelelor și atitudinea celui ce se împărtășește.
      „Căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor” (Matei 26:28).

      Apreciază

      • vesteabună spune:

        Unde ați citit de „păhărele” în Biblie?
        Eu peste tot am citit de un pahar, unul.
        La cina pascală Domnul Isus a luat expres „un pahar” și a zis clar: „beți toți din el”.
        Putea să binecuvânteze toate paharele și toate pâinile de pe masă, dar distrugea simbolul.
        Și vă mai spun ceva.
        Pe vremea antică era imposibil de păstrat sucul de struguri nefermentat, nu erau frigidere,
        nu aveai cum păstra sucul decât alcoolizat, vin. Ca chimist vă spun.
        Așa că eu nu zic că greșesc cei care iau cu must, dar cu asta strecoară țânțarul,
        însă pentru că pun în mai multe păhărele, înghit cămila.
        Părerea mea și părerea lui Dumnezeu din Biblie.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: