Oameni care nu pot crede (despre cursa de a da și de a primi slavă de la oameni)

Cum puteţi crede voi, cari umblaţi după slava, pe care v-o daţi unii altora, şi nu căutaţi slava care vine dela singurul Dumnezeu?” Ioan 5:44

A spus-o Cel care a zis despre sine: ”Eu nu umblu după slava care vine de la oameni.” v 41
Ce ne învață Domnul Isus aici?
Multe, să le luăm pe rând.

1. În primul rând faptul că oamenii au fiecare o ”slavă”, o ”glorie” o evaluare, un nivel la care sunt priviți, o scară a ”cinstei”.
scara
Pe această scară există un fel de consens social ca unii să fie priviți mai sus sau mai jos de ceilalți, sau să se privească ei mai sus sau mai jos.
Fără să ne dăm seama, este un fel de standard care îl aplicăm conștienți sau nu.
Dumnezeu numește acest standard ”a căuta la fața omului” și în cartea Lui, Dumnezeu înfierează pe judecătorii care judecă privind ”la fața omului” adică la slava omului.
De obicei tinerețea, frumusețea, vitejia sau înțelepciunea dau slavă, dar cel mai adesea bogăția sau însemnele bogăției.
2. Apoi învățăm din aceste texte că oamenii umblă după slavă, oamenii au în ei o dorință de a fi admirați, de a fi slăviți, de a fi apreciați pe ”scara” descrisă la punctul 1.

3. Se mai vede că oamenii își dau slavă și savurează slavă, e ca un schimb, ca un troc, ca un târg. Eu te slăvesc pe tine și tu mă slăvești pe mine la schimb.
Avem cazul lui Balaam care a fost impresionat de slava delegației trimise după el și a cedat invitației lui Balac.
ballam
Acest schimb de slavă, această dare și primire de cinste sunt un fel de garanție a unui fel de echilibru social. Dacă nu vrei să slăvești și refuzi să fi slăvit te auto excluzi.
Așa a fost în trecut, așa este și astăzi.
Multe grupări, cluburi, echipe, galerii de sporturi, fani ai unor hobbyuri și din păcate multe așa-zise biserici funcționează pe scheletul mamonic al iubirii de bani, dar și cu această musculatură a puterii slavei, slavă de care firea omenească este atât de avidă.
Umblarea după slavă reciprocă este în cadrul grupului garanția coeziunii.
O biserică de exemplu are o platformă mai înaltă în față, platformă pe care excelează  de cele mai multe veritabili artiști, care umblă după slava lor și primesc slavă de la oameni. Acolo nu este slăvit Dumnezeu, ci omul, succesiv și reciproc.

4. Lucrul cel mai trist și cel mai periculos este că toți cei animați de această umblare după slavă NU POT CREDE. Umblarea după slavă umple mintea omului până la saturație. Chiar satură. Odată slava primită, omul este sătul, este satisfăcut, asta e.
Mai mult nu vrea.
Dumnezeu vrea însă mai mult, Dumnezeu vrea ca să ne fie umplută mintea cu Cuvântul Lui, cu analiza profețiilor Lui, cu admirarea creației Lui, cu meditarea la Planul Lui, la profețiile Lui. Asta înseamnă credință, nu o religie sau o stare de spirit (simțire).

Credința înseamnă a crede Cuvântul scris, de la creație până la Apocalipsa.
A crede înseamnă  a te gândi logic și cronologic la desfășurarea unui Plan, așa cum s-a gândit Noe, Moise, David, Daniel și toți cei de la Evrei 11.
Cine citește Biblia vede un altfel de slavă, slavă diferită de cântarul cu care oamenii dominați de păcat se cântăresc unii pe alții, în Biblie este descoperită Slava lui Dumnezeu.
Ca să vezi această slavă trebuie să crezi Biblia, mai ales că cea mai mare parte a slavei nu s-a arătat, se va descoperi.
Dacă urmărești acea slavă a lui Dumnezeu, n-o mai dorești pe aceea care ți-o dau oamenii.
Dacă aștepți arătarea acelei slave, nu mai dai altfel de slavă oamenilor.
Dacă crezi Biblia, meditezi la Planul divin (suma profețiilor împlinite sau nu), aștepți arătarea unei Slave mari, automat ieși din competiția socială și din trocul că ”eu îți dau slavă ție” și tu mie.

Concluzie și sfat.
Dacă ai citit până la capăt înseamnă că ai și înțeles că umblarea după slavă umană, darea și primirea de ”slavă de la oameni” este o capcană, o colivie, o celulă frumos decorată dintr-o închisoare  a sufletului tău.
Ai de făcut două lucruri:
1. Ieși din acea celulă, din acea închisoare, nu mai da slavă oamenilor și mai ales refuză s-o primești!
2. Urmărește Slava lui Dumnezeu, în creație, în Cuvântul său, în istorie, în desfășurarea profețiilor și în trupul tău.

Consecință:
cea mai importantă schimbare care trebuie s-o urmărești este SĂ POȚI CREDE. Umblarea după slava de la oameni este un obstacol pentru credința în Cuvântul Bibliei. Slava de la oameni este ca o lumină mică care te împiedică să vezi lumina mai mare a Slavei de la Dumnezeu.
Vrei să placi oamenilor, nu vei vrea să placi lui Dumnezeu.
Te temi de ce se tem toți oamenii care nu cred, de războaie, de sărăcie, de moarte, nu te vei teme de ce a spus Dumnezeu că va veni: răpirea, judecata, necazul cel mare, etc. și nu te vei pregăti pentru ele.
Dacă mediul, grupul în care ești promovează standarde de ”slavă”, dacă dai sau primești slavă NU AI CUM SĂ CREZI.
Cum poți vedea dacă mai cauți slava oamenilor?
Dacă citind Biblia vei descoperi că  trebuie să faci o schimbare a conduitei tale și gândul îți fuge la ”câți mai fac așa?” sau ”cine mai crede asta?” atunci tu umbli încă după slava pe care o primești la cei la care te gândești și nu ai cum să crezi.
Credința și slava de la oameni nu încap împreună în sufletul tău, sunt ca două săbii într-o teacă, ori o ai pe una, ori pe alta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s