Între smochin și potir

Vedeţi smochinul şi toţi copacii. Când înfrunzesc şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape.” Luca 21
Dela smochin învăţaţi pilda lui: Cînd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.” Matei 24
Deaceea, nenorocitule, beat ce eşti, dar nu de vin, ascultă:
Aşa vorbeşte Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui: «Iată că îţi iau din mînă potirul ameţelii, potirul mîniei Mele, că să nu mai bei din el! Şi îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, cari îţi ziceau: «Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!“ Îţi făceai atunci spinarea ca un pămînt, şi ca o uliţă pentru trecători.” Isaia 51:21-23

De când am devenit creaționist strict, cred și Biblia într-un mod mult mai pragmatic ca înainte.
Adică socotesc Biblia ca fiind cartea mea adevărată de istorie atunci când mă gândesc la trecut.
Cred de exemplu ferm că pământul are 6000 de ani, că acum 4350 de ani a fost potopul.
Cred că acum cam 4000 de ani a fost chemarea lui Avraam, promisiunile și primele profeții.
Pe măsura scrierii Bibliei, a completării revelației, detaliile viitorului au descrieri profetice tot mai clare în Biblie, descrieri care ajută pe cei familiarizați cu Cuvântul lui Dumnezeu să identifice evenimentele pe care le trăiesc și practic să știe ce urmează, să știe în mare măsură viitorul.
Dumnezeu a lăsat în Biblie anumite semne și ne-a și scris să privim la ele așteptându-le împlinirea.
Această ”privire” la semnele profețite ne dă liniște, mai ales că împrejurările profețite numai liniște nu sugerează.
Unul din semnele la care este scris ca să privim este smochinul.
Mișcarea sionistă, de reîntoarcere a tuturor evreilor în patria strămoșilor lor, reînființarea statului Israel în 1948, cucerirea Ierusalimului în 1967, progresul economic formidabil al Israelului, rezolvarea crizei apei, urgiile și nenorocirile care au lovit și lovesc țările unde au fost sau sunt evrei (ca să-i facă să plece) sunt toate etape ale acestui proces numit în Biblie frăgezirea și înfrunzirea smochinului.

Simultan cu acest proces are loc un altul mult mai subtil și mai greu de înțeles pentru că este un proces global: turmentarea națiunilor, sorbirea potirului.
Ce este potirul, ce înseamnă potirul?
Potirul este răzbunarea lui Dumnezeu pentru ce-i ce nu-I cred Cuvântul. Acestora Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire ca să creadă o minciună. Așa cum un potir de băutură poate fi alcătuit dintr-un amestec de băuturi, potirul care îi face pe oameni ”beți, dar nu de vin” este alcătuit dintr-un amestec de minciuni, de filosofii, de dogme politice sau religioase, dogme, teorii care umplu sufletele oamenilor de ambiții goale, de gelozii, de uri diverse și le golesc de pace, de înțelepciune și de fericitele așteptări ale fericitelor evenimente promise celor credincioși în ele.
Taina fărădelegii care ”a și început să lucreze” încă de pe vremea apostolilor are ca apogeu: ” Din această pricină, Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună: pentruca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiţi.” 2 Tesaloniceni 2:11-12
Potirul reprezintă tocmai această lucrare de rătăcire, iar cei ce sorb din potir reprezintă pe cei ascultă, pe cei cred și se tem de fricile induse de beția minciunilor.

Tu cum cauți să întrezărești viitorul? Privești smochinul sau sorbi din potir?

Să detaliez: crezi profețiile Bibliei și te bucuri de împlinirea lor sau ascultând știri, nu aștepți pe Domnul Isus, nici răpirea adunării, ci aștepți îmbunătățirea lumii, poate un sistem social mai etic, poate un partid mai corect, poate stârpirea corupției și creștere economică în țară, conform diferitelor filosofii cătora le-ai plătit tribut crezându-le.
Nu e rău să dorești aceste lucruri și socotesc că avându-le este un motiv să mulțumim lui Dumnezeu că putem duce ”o viață pașnică și liniștită”, dar aceste timpuri de pace ne sunt date să vestim acele timpuri pe care le vestește smochinul, mai ales când nu vedem idealurile ”din potir” împlinindu-se.
Pe scurt, ca să putem trece mai departe: potirul este un amestec de filosofii sociale, toate umaniste și toate excluzând profețiile biblice (mai ales exclud așteptarea pedepsei divine). (Din păcate și voi exemplifica în continuare, parte din potir sunt și doctrine religioase propagate de cei ce evident nu vor să vadă și se pare că înadins se fac că nu știu ce a fost și ce va veni.) Iar smochinul este poporul Israel, privirea la el este credința în profețiile biblice despre Israel, despre Adunare, despre celelalte popoare, despre ziua răzbunării lui Dumnezeu și despre evenimentele ce urmează.

Citesc știri despre mutarea ambasadei, articole, postări, declarații, interviuri.
Unii privesc smochinul, alții au sorbit din potir și prin ceea ce spun, ei dau și la alții să bea.

Spre uimirea mea, cei ce privesc smochinul sunt puțini și nu sunt cei la care m-am așteptat iar cei ce sorb potirul sunt mulți și din medii de unde am fi așteptat viziuni mai biblice.
Nici nu știu cu care să încep, că parcă suntem pe vremea cînd măgărița vorbea drept și profetul strâmb.

Andrei Marga, profesor și politician se dovedește mai aproape de smochin decât de potir prin declarațiile sale, iată una:

Poziția față de Ierusalim este test de integritate, înainte de toate, pentru că în joc este valoarea dreptate. Mulți o desconsideră, o relativizează, o stâlcesc. De aceea, se cuvine amintită o învățătură veche dar relansată de John Rawls, poate cel mai important gânditor politic al secolului trecut: Dumnezeu alege nu numai indivizi, ci alege și acele națiuni care știu să practice dreptatea. Este cel mai ușor să procedezi oportunist, dar, la urma urmelor, nu oportunismul este câștigător, cum se grăbesc să creadă prea mulți.

Marius Bostan, fost Ministru al Comunicațiilor, declară:

Cel mai important lucru pe care preşedintele Trump l-a făcut este trimiterea la latura biblică. Dreptul Israelului vine de la Dumnezeu prin promisiunea făcută lui Avraam. Pentru că decizia asta era luată de peste 20 de ani de Congresul American. Acum s-a stabilit tehnic și politic că se va muta ambasada. Declaraţia SUA, care este cel mai important aliat al României, a fost că va muta ambasada la Ierusalim. Eu cred că România avea de câştigat dacă se alinia relativ rapid la această decizie. În primul rând Israelul este un aliat foarte important pentru România şi era normal să respectăm o dorinţă a lor şi să ne gândim dacă o putem operaţionaliza. Decizia este şi morală şi pragmatică. Este evident că este drept să fie aşa. Este rar când o decizie morală coincide cu una pragmatică.
După aceste două ciudate glasuri în favoarea smochinului, să ascultăm alte două glasuri amețite de potir. Repet, parcă e vremea lui Balaam, măgărița vorbește drept și nu profetul.

Viorel I., lider religios de la care te-ai aștepta la o viziune completă, nu spune nimic greșit în afirmațiile lui, doar că nu spune tot. Apostolul le-a spus la efeseni că le-a vestit TOT Planul lui Dumnezeu.
Iată o poziție afectată de ”potir”:

Noi, creştinii, suntem obligaţi de Sfintele Scripturi să recunoaştem că Ierusalimul a fost capitala Israelului prin decizie divină şi pentru foarte mult timp.
Este obligatoriu ca Ierusalimul să fie, din nou, capitala Israelului? Răspunsurile vor veni în funcţie de înţelegerea şi poziţionarea teologică a fiecăruia. Nu ştiu dacă mutarea capitalei la Ierusalim va face vreo diferenţă în viaţa lor religioasă, dar sigur nu va influenţa negativ desfăşurarea planului divin. Dacă Dumnezeu doreşte aceasta, aşa va fi. El va da evreilor, la momentul potrivit, şi dorinţa şi curajul şi capacitatea necesară. De altă parte ştiu sigur că Domnul le cere tuturor evreilor să se pocăiască, să creadă în Domnul Isus Cristos ca Salvatorul trimis de Tatăl, să accepte Noul Testament ca o carte divină, să intre în Biserică pe Uşă, să trăiască cum trebuie în Trupul lui Cristos şi să se pregătească temeinic şi în mod continuu pentru revenirea Domnului Isus şi pentru Noul Ierusalim.”
Bâlbâiala teologică continuă însă mai jos, dintr-un comentariu vitriolic al unui comentator, comentariu din care voi cita mai mult. Nu-mi place, e ca o încercare de gramatică a bâlbâiților.

1. ”Să vedem care sunt învătăturile dispensationaliste: «Creştinii sunt interesati de ceea ce tine de Ierusalim şi Israel.» Asta o spune dispensationalismul. Asta crede lumea de astăzi. Asta predică lumea evanghelică. E un lucru adoptat de lumea penticostală. Este locomotiva interpretării profetice creştine moderne. Este un lucru adoptat de lumea penticostală. Este locomotiva interpretării profetice creştine moderne. E aşa departe de protestantism, aşa cum este răsăritul de apus. Este o capitulare în fata iezuitismului.” afirmă fără nici un argument. Că o spune și Biblia, că ar trebui să privim la smochin oare nu înseamnă să fi interesat de ”ceea ce ține de Ierusalim și Israel”? Apoi, spre mirarea dânsului ar trebui să-i spunem că ”lumea penticostală„ a preluat această învățătură de la Mișcarea Brethren (Mișcarea Fraților), învățătură pe care ei o au de pe la anii 1850. Și spre și mai marea mirare a domnului pe care-l citez, aproape jumătate din baptiștii de sud erau la 1999 dispensaționaliști, dispensaționalismul fiind un fel de ”religie populară” între evanghelicii din USA. Acuma sunt mai mulți.

2. Apoi repetă gogomănia că doctrina răpirii bisericii este de origine iezuită: ”Vedeti, iezuitii învătau că antichristul va veni cândva în viitor şi-i va initimida pe evrei – biserica nu va mai fi de fată, fiind răpită. ” (Asta seamănă cu afirmațiile unora că cei ce demonstrau anti-Barnevernet erau plătiți de ruși.)

3. Apoi că Napoleon ar fi generat ideea Sionismului:
Cel care a initiat această filozofie a fost Napoleon…Se spune în continuare:
«… când trupele franceze erau în Palestina, asediind oraşul Acre, Napoleon pregătise deja o proclamatie care declara Palestina ca stat evreu independent.»
Nu exista… Urmau să îl întemeieze ei. « Nu a putut finaliza acest proiect din cauza interventiei britanicilor.Această proclamatie a fost tipărită şi datată la 20 aprilie 1799, dar încercarea de a captura oraşul Acre a împiedicat publicarea ei. Iudeii au trebuit să aştepte mai mult de 150 de ani până la proclamarea statului lor. Proclamatia a adus însă roade. A fost un precursor al sionismului, care a dezvoltat conştientizarea cu privire la cauza statului iudeu. Asta e ca și cum ai spune că blogerul de la Vestea Bună a scris Biblia, că uite ce des e citată.

4. Apoi afirmă căNetanyahu a specificat în platforma partidului său, Likud, că dacă va fi ales ca prim ministru, va accelera deschiderea Templului muntelui pentru închinarea iudaică.
Concluziile dânsului, (după ce ne sugerează că doctrina restaurării Israelului ar veni de la iezuiți, de la Napoleon, de la penticostali sau de la Netanyahu, să avem de unde alege) sunt căAşa crede toată lumea astăzi. Biblia nu a învătat aşa ceva şi nici protestantismul.
Bine că-l cred puțini.
Sunt convins că bâlbâiala pe această temă va continua și tocmai această bâlbâială împlinește profeția cu potirul, nu rezolvarea într-un fel sau altul a ”crizei”. Eu nu militez aici pentru mutarea ambasadei, deși m-aș bucura, arăt însă cum această rumoare pe temă este profețită.
Postarea mea și dumneata care ai citit până la capăt și crezi că Israelul este un semn pentru noi astăzi, împlinești profeția cu smochinul.
Ferice de tine care crezi și aștepți venirea Domnului și vai de cei ce nu cred Cuvântul, nu se bucură și nu așteaptă împlinirea Lui.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: