Anul 1660. Moartea lui Rákóczi. Căderea Oradiei. Cronica fraților hutteriți (332)

1660

Pe 4 martie 1660, doi frați, Christel Lerch și Beniamin Poley, au fost ordinați în serviciul Evangheliei de către bătrâni prin așezarea mâinilor la Sabatisch. Johannes Milder,1 un croitor, a fost supus unei perioade de testare.

Pe 2 mai, Iacob Weiss din Vințu de Jos a fost investit în slujba Evangheliei la Sabatisch.

În mai, generalul de Souches2 a intrat în Ungaria cu armata imperială. Atât de multă vorbăraie și speculații s-au făcut referitor la scopul lor în sud, dar obiectivul lor nu a fost vreodată descoperit. Au tăbărât toată vara și toamna în fortificații nu departe de Tokaj3 lângă râul Tisa, unde mulți dintre ei au murit de o moarte nenorocită. Zvonurile spuneau că că au fost mușcați de șerpi veninoși care apăruseră printre ei și de ditamai tăunii care dădeau raite dinspre Tisa. Aceia care au rămas s-au întors bolnavi și amărâți în Moravia.

În iunie, principele Rákóczi i-a atacat pe turci în bătălia decisivă de la Cluj.4 A luptat cu curaj și a dat dovadă de eroism cavaleresc pentru patrie, ucigând câțiva turci cu propria lui mână, dar într-un final și-a pierdut viața.5

Curând după moartea principelui Rákóczi, turci au mărșăluit cu o mare armată de cincizeci de mii de oameni asupra Oradiei. Cum aceia din cetate nu sperau să primească ajutor sau să fie depresurați și cum hoardele de turci creșteau în număr și trăgeau non-stop din tunuri mari, aceștia au fost forțați să încheie o înțelegere privitoare la predare.

Pe 27 august, turcii i-au dus cu trei sute de căruțe încărcate și păzite până la Debritz. Astfel, cetatea Oradiei a căzut în mâinile turcilor.

Pe 3 august, fratele nostru Heinrich Wiser, slujitor al Cuvântului, călătorea de la Kesselsdorf la Sabatisch. Pe drumul său spre casă prin munți a fost bătut tare de un tâlhar, iar pe 8 august la unu dimineața, a adormit în Domnul la Kesselsdorf.

Pe 5 septembrie la două dimineața, fratele nostru Johannes Spengler, un slujitor pentru treburi curente, a adormit în Domnul la Tschäskowitz.

Pe 6 decembrie, între două și trei după-amiază, fratele nostru Mihai Milder, un slujitor al Evangheliei, a adormit în Domnul la Kesselsdorf.

Pe 8 august, doi frați, Georg Schultes și Moise Würtz, călătoreau din Mannheim în Palatinatul Inferior înspre biserică pentru a primi îndrumări. Pe 18 august, au plecat înspre casă, dar pe drum au fost luați prizonieri din pricina credinței lor la Vilshofen în Bavaria. Au fost ținuți în condiții grele și cei care i-au prins doreau să îi tortureze, dar din moment ce aceștia aveau permis de trecere de la Măria Sa Serenissimul elector, emis la Heidelberg, investigații s-au cerut a fi făcute la guvernul din München și la sfârștul întemnițării de zece zile, porunca a sosit pentru ca ei să fie eliberați. Asfel, Dmnezeu i-a răscumpărat din închisoare. Ei au fost, totuși, escortați 19 kilometri prin Bavaria de către vardist și au trebuit să se supună la aceasta.

1 Johannes Midler îi va urma lui Johannes Rieger drept Prim-bătrân în 1687. El a murit pe 28 martie, 1688. Vezi Zieglschmid, Klein-Geschichtsbuch, 222; ME, III, 687.

2 Ludwig Raduit de Souches (1608-1683), mareșal austriac, care a triumfat în bătălia de la Lewenz (Levic, la aprox. 37 kilometri sud-est de Nitra), 19 iulie 1664 (p. 789 dedesubt (!). Vezi Allgemeine Deutsche Biographie, XXXIV, 698-700; Beck, 497, 516.

3 Tokaj, Ungaria de est, aflat lângă confluența râului Bodrog cu Tisa.

4 Despre principele Gheorghe Rákóczi și bătălia de la Cluj, vezi Theatrum Europaeum, VIII, 1388; Beck, 497.

5 Gheorghe Rákóczi a fost urmat de către Francisc Rákóczi I (1645-1676), care s-a convertit la catolicism și care a dat pe mâna iezuiților comunitatea huterită de la Bodock (Sárospatak), Ungaria. De atunci încolo, puține ni se mai transmit referitor la huteriții de la Bodock (vezi ce este scris pentru mai 1662, p. 773 dedesubt), pe când comunitatea-biserică de la Vințu de Jos a continuat să ființeze cam până pe la 1764.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s