Întemnițarea a 3 frați la Senitz. Cronica fraților hutteriți. (298)

       După lungi consultații, jurații le-au poruncit fraților să apară din nou singuri și le-au explicat că sub legea maghiară obiceiul era ca părțile să caute să se înțeleagă înainte ca sentința să fie pronunțată și dusă la îndeplinire. Ne-au sfătuit să nu așteptăm un verdict, ci mai degrabă să căutăm să ne înțelegem cu Nagy-Michaly. Fratele Heinrich a răspuns, „Dintotdeauna aceasta a fost dorința noastră și anume să evităm să apelăm la lege. Din moment ce noi însuși suntem nevinovați și din moment ce domnul Franz a pornit beleaua el însuși și i-a lovit pe câțiva dintre ai noștri care erau nevinovați, ar fi greu pentru noi să îi vedem pe ei pedepsiți. Dar pentru a ajunge la o înțelegere, suntem doritori să îl despăgubim pe domnul Franz în vreun fel. Din moment ce domnii din familia Niáry de asemenea sunt legați de comunitatea noastră, dorim să discutăm cu ei.”

     Fratele Heinrich și cu încă unuia li s-a dat voie să facă acest lucru. Au mers la domnii Niáry, care de asemenea se aflau la Senitz și le-a transmis sfatul juraților de a-i oferi o sumă de bani domnului Franz ca și modalitate de a ajunge la o înțelegere. Domnii Niáry doreau ca noi să nu plătim nimic, dar de dragul păcii au fost de acord cu o ofertă de patruzeci de taleri împărătești și aceasta a fost de asemenea, pe placul juraților. Aceasta a fost transmisă lui Franz Nagy-Michaly și domnilor din familia Tardy, dar ei nu au fost mulțumiți. Sentința trebuia să fie rostită și îndeplinită. Astfel că sentința a fost citită și explicată fraților. Procuratorul a citit-o în latină și le-a fost tradusă fraților. Ea conținea următoarele: În concordanță cu prezenta judecată imparțială, se înțelege că frații doreau, în comunitatea lor, să îl lovească și omoare pe domnul lor proprietar și prin urmare s-a decis că toți – bărbați, femei și copii- sunt pasibili de pedeapsa cu moartea. Totuși, curtea le va arăta milă prin faptul că doar doisprezece frați fruntași vor urma să fie decapitați sau să fie amendată cu patruzeci de guldeni fiecare persoană de parte bărbătească de peste douăzeci de ani. Această sentință, semnată și sigilată de toți jurații, i-a fost dusă lui Franz Nagy-Michaly.

      Fraților le era teamă că și ei de asemenea vor fi pedepsiți cu severitate din pricina husarilor care au fost răniți când încercau să fure porcii de pe câmp. Dar jurații au spus că husarii au primit ceea ce meritau și că nimeni nu a comis o infracțiune prin aceasta. Violența poate fi plătită prin violență, dar niciun supus nu are dreptul să se revolte împotriva domnului său proprietar. Cu aceasta, cazul a fost închis.

     Fratele nostru Heinrich, fratele Iacob Mathroner și Hans Scheuffel au fost dați pe mâna judecătorului de la Senitz pentru a fi întemnițați. El le-a pus pază strașnică alcătuită din soldați și zi și noapte, ca și cum ar fi fost criminali. Paul Wenzel, prim-olar și Elias Ottwinowsky, prim-frânghier au fost eliberați, dar ei nu doreau să îi părăsească pe ceilalți frați întemnițați. Domnii Tardy și Franz Nagy-Michaly erau mulțumiți de judecată (mai bine zis eroarea de judecată) că era în favoarea lor. Următoarea zi, acești domni au trimis pe câțiva să înregistreze toți bărbații peste douăzeci de ani și să le socotească fiecăruia câte patruzeci de guldeni, ajungându-se la o sumă foarte mare. Frații, totuși, au refuzat să plătească și biserica era foarte neliniștită. În fiecare zi implorau prin intermediul rugăciunii ca Dumnezeu prin harul său să îi izbăvească pe ei din necazul lor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s