Un lung convoi coboară de pe coastă

     ”Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea, şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strânge din toate părţile:  te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată. Luca 19:41-44

La această parte de scriptură mă gândeam când am coborât prima dată spre Ierusalim, săptămâna trecută.
coasta2.jpg
  Am oprit pe Muntele măslinilor și de acolo am coborât pe jos spre Grădina Ghetsimani pe o alee numită acum ”drumul floriilor”.

Corespunde geografic cu descrierea lui Luca.
De fapt eu mi-am amintit mai mult poezia lui Ioanid din care dau fragmentul:


Un lung convoi coboară de pe coastă,
Înaintând cu ramuri de finic.
Şi-un val de cântec până-n zare-albastră,
Se leagănă pe holdele în spic.

……..

Iar colo, sus, pe-o muchie de dealuri,
Mulţimea s-a oprit ca de-un fior,
Privind la măreţia de portaluri,
Locaşul sfânt, mereu fumegător.

De-atâţia ani venind din Galileea,
Din Decapoli, ori de prin străini,
Se-opreau aici. Însă în ziua aceea,
De-un farmec nou, de-o viaţă nouă plini,

ierusalim

Cu mult mai drag priveau acum spre culme,
Ştiind că ei aduc drept mesager,
Spre casa cea mai sfântă de pe lume,
Pe Omul cel mai sfânt născut sub cer.

Dar vai! Pe când în zarea înălţimii
Vedeai doar zâmbet, doar extaz nespus,
Un singur om în mijlocul mulţimii,
Un singur om plângea. Era Isus.

Şi când, acolo, pe a culmii treaptă,
Se-ntoarseră apostolii spre El,
Îl auziră amintind în soaptă
De ziua ce-o scrisese Daniel.

………………………………………..

“Ierusalime sfânt, Ierusalime,
Care ucizi cu pietre pe profeţi,
În câte rânduri Te-am chemat la Mine,
Cum cheamă cloşca puii ei răzleţi!

O, de-ai putea când vântul morţii tace,
Măcar în ziua aceasta să-nţelegi
Căinţa care ţi-ar aduce pace
Şi legământul unei alte legi!

Dar toate acestea nimeni nu le ştie.
Ascunse sunt acum de ochii tăi.
Şi duşmanii se vor grăbi să vie,
Rostogolindu-ţi zidurile-n văi.

Nu va rămâne piatră peste piatră,
Ci toate la pământ vor mucezi.
Căci astăzi, când ţi-e casa cercetată,
Tu n-ai deosebit această zi.

***

Da. Chiar atunci în ziua zece a lunii,
Se împlinea profeticul verdict.
Erau în ziua aceea patrusute
Optzeci şi trei de ani de la edict.

În 33 de ani oamenii au devenit mult mai împietriți, căci la venirea în lume a Domnului Isus, prin nașterea Lui din fecioara Maria, au fost 2 care au așteptat în templu ”Mângâierea lui Israel”: Ana și Simion.
Dar după 33 de ani, la intrarea în Ierusalim nimeni nu mai recunoaște semnele profetice.
Căci ce înseamnă a recunoaște semnele profetice decât ca atunci când ele se împlinesc cei ce le văd să le afirme, să le aștepte, să le proclame și să-l glorifice pe Cel ce le-a scris mai dinainte.
De fapt asta este și credința, să citești și să crezi ce scrie, iar dacă acolo unde citești scrie că ceva se va întâmpla, tu să cauți să vezi”ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei(în prooroci), când vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate”, mai mult: să-ți fie această mântuire profețită: ”ţinta cercetărilor şi căutării lor stăruitoare„.
Așa ar fi trebuit să fie și măcar pentru câțiva din Ierusalim, măcar pentru ucenici.
Ochii lor erau însă închiși, ei așteptau un altfel de Mesia, un Mesia militar, ca David, un om al sângelui, un răzbunător, nu un Miel de jertfă.

Coborând Muntele Măslinilor prin mijlocul unui uriaș cimitir evreiesc, pe o alee mărginită de ziduri foarte înalte….
coasta

mă gândeam câți din cei ce astăzi pășesc spre Ierusalim, prin Ierusalim înțeleg semnele de astăzi.
Căci puternicul exod al evreilor spre țara lor este un semn, cel mai evident semn la care Domnul Isus ne-a spus să privim.
 Dela smochin învăţaţi pilda lui: Cînd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape. Tot aşa, şi voi, cînd veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.” Matei 24
Ieremia 16, Ezechiel 38 și 39 sunt texte recunoscute chiar de evreii sioniști ca argumente ale reîntoarcerii lor.
Cu atât mai mult noi care avem Planul lui Dumnezeu pecetluit în cartea Apocalipsa, înțelegem că pentru aducerea la îndeplinire a întregului Plan, trebuie ca poporul evreu să fie în Israel ca popor și ca țară, din nou.
Așteptarea este tractorul gândului.
Pentru că tot ce faci și felul cum îți rânduiești planurile depinde de ce aștepți:
Așteptarea arătării Domnului Isus trebuie să fie motorul, tractorul care să ne tragă toate gândurile. Și după acest gând să ni le rânduim pe celelalte.
Gândurile pot fi și împinse, de tradiții, de istorie, de prejudecăți, de promisiuni că eu așa și eu așa, dar nu e bine ca gândurile să fie împinse de trecut.
Gândurile trebuie să ne fie trase de viitor.
Să nu punem căruța faptelor înaintea cailor nădejdii.
Trecutul e imperfect și încă n-a venit judecata, nu știm exact ce va arde și ce nu din ce admirăm în faptele noastre sau ale înaintașilor. De aceea nici un model al trecutului nu poate fi un motor sănătos al gândului nostru.
Nu există o mișcare sau un grup religios din trecut care să-l luăm de model.
Ca să fi model, trebuie să fi static, iar cei plăcuți lui Dumnezeu au fost dinamici, n-au stat de model.
În schimb Planul lui Dumnezeu croiește așteptări în noi, iar acele așteptări sunt un mai bun model după care să ne croim gândurile de azi.
Tot ce facem, toată conduita noastră este în funcție de ce așteptăm să se întâmple, de Planul minții: planul trage gândul și gândul trage faptele.
Nu suntem niște idealiști naivi dacă materializăm viitorul, abia atunci suntem oameni ai credinței, (adică vedem cele ce nu sunt ca și cum ar fi), însă suntem niște înșelați vrednici de milă, niște bieți păcăliți, dacă amăgiți de bulendrele diavolului (de faptele lui sclipicioase) renunțăm la mărețul Plan, la grandioasa așteptare și mergem, ca vițelul prost după vrășmașul Tatălui care a creat modele false.
Vă dați seama ce se bucură diavolul?

Dar să ne întoarcem la bucuria noastră.
Dacă credem planul, îi urmărim detaliile și planul ne va capta mintea, nu ne vom gândi la altceva, cum a spus poetul:

”O, Doamne, Tu ne-ai spus: „Curând…”
Şi, peste orice controversă,
toţi Te-aşteptăm cu duh flămând,
având mereu, mereu în gând
numărătoarea cea inversă…

Încă un semn. Şi-ncă un semn.
Ba parcă toate sunt prezente.
Apostazie-a fost. Vedem:
Şi-i dus mesajul Tău suprem
pe toate şase continente.

Poporul Tău rătăcitor
s-a reîntors din diaspora.
Ierusalimul e al lor.
Deci azi noi Te-aşteptăm pe nor,
magnet ceresc al tuturora.”

Cu aceste gânduri am pășit pe străzile Ierusalimului:
Poporul Tău rătăcitor s-a reîntors din diaspora. Ierusalimul e al lor….”
ierusalim2.jpg
Pentru că trăim aceste zile: ” „De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice: «Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!» Ci se va zice: «Viu este Domnul, care a scos pe copiii lui Israel din ţara de la miază-noapte şi din toate ţările unde-i izgonise!» Căci îi voi aduce înapoi în ţara lor, pe care o dădusem părinţilor lor.“
Ieremia 16: 15-16

Fata care ne-a prezentat Institutul templului era venită de curând din Franța, părinții ei erau încă în Franța, ea a venit prima în Israel.
„E țara mea”, ne-a spus, a venit ”să facă armata” în Israel, dar de fapt nu făcea armată, căci era evreică ortodoxă, slujea ca ghid în muzeu, o variantă a unui ”serviciu național” pentru cei ce din motive de conștiință nu vor să folosească arme.
Dar își slujea țara pentru că credea în viitorul ei.
Îi atrage ca un magnet, e împlinirea profeției biblice.

Să ne resetăm mintea!
Această traducere a termenului metanoia, cu un cuvânt luat din tehnologia informației mi se pare mai potrivită.
Termenul ”să ne pocăim” este nu vechi, este stricat, deteriorat complet.
Să ne ștergem memoriile false, țepușele din cap, motivațiile greșite și să medităm la Planul lui Dumnezeu și la apropiata lui împlinire.
Să iubim venirea Lui!
Ne va fi mult mai bine.
Să vestim și altora această apropiată împlinire!

 


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s