Jurnal de Israel, ziua 3: Beer-Șeba, Fântâna lui Avraam, Neghev, Elat-port

(Tot jurnalul aici.)
Azi am ajuns la Elat.
Am vrut să facem tot Israelul ”de la Dan până la Beer Șeba”, așa cum era convocat poporul în vechime.
Să vedem relieful țării, clima, vânturile, să știm mai pe urmă când citim, fiecare loc pe unde e.
La Dan, lângă Hermon fusesem alaltăieri.
Iar Beer-Șeba e la marginea pustiei.
Era păcat să mergi la Beer-Șeba și să nu faci și Neghevul (sudul-pustia), ”partea de miazăzi” și nu poți face Neghevul într-o zi.
Așa că astăzi n-am avut un scop să ajungem undeva anume, scopul a fost călătoria în sine, mersul, așa cum e și viața, un mers…un zbor.
Am plecat la 8.45 din Haifa, de pe Carmel cu prietenul și ruda noastră care și-a dedicat 4 zile să ne însoțească prin acest micro-exod din rutină.
Și pentru el și pentru noi.
Am beneficiat de vechimea lui în Israel și mai ales de cunoștințele lui printre creștinii români (mulți) de aici, majoritatea evrei români.
Lângă mare, la ieșirea din Haifa am intrat într-o benzinărie să ne bem cafeaua.
Este aici un lanț de cafenele ”Aroma”.
Se vedea în spate Carmelul.
carmel
Ziua se anunța senină și caldă, la Elat: 35 de grade.

Așa a și fost.
La Cluj a nins.
Acesta a fost traseul până la Beer-Șeba (linia albastră):
haifa-beer-seba
N-am plecat mai devreme, că Google maps arată la ora 8 o coadă înfiorătoare de o oră pe autostradă spre Netanya, cam la o oră de Haifa spre sud.
N-avea rost.
Și așa, tot am prins vreo 30 de minute de coadă.
stau
Timp să admirăm peisajul, construcțiile, agricultura și florile splendide pe alocuri de pe marginea drumului.
flori
În Israel am prins secerișul Orzului.
E un timp profetic, cele dintâi roade, timpul bisericii, al răscumpărării.
Când s-a întors Naomi din Moab.
Lângă Tel Aviv am virat stânga, apoi mai încolo dreapta spre Neghev.
Dealuri molcome, aproape câmpie, se vedeau în stânga munții Iudeii tot mai aproape.
Terenul cultivat aproape 100%.
Multe livezi, vii, miriște multă, secerișul a trecut, rar mai vezi câte-o holdă nesecerată.
Am văzut semne: Ashdod, ashkelon, Lakish.
A crescut la vreo 15 numărul de motive pentru care trebuie să mai venim să vizităm Israelul.
La Beer Șeba știam dintr-un ghid, despre un bazar mare Joia, că vin beduini din deșert.

În sudul orașului, pe centură, acolo e și Fântâna jurământului.
Am trecut pe lângă bazar, așa este, am văzut beduini prin stații și la volanul unor mașini, dar cămile nu.
Bazarul, am trecut pe lângă el, o aglomerare ca la Suceava.
Acoperișuri rotunde, că cică bate soarele într-un punct și se încălzește mai puțin, știu ei ceva.
Am parcat chiar lângă clădirea monumentului construit peste fântâna legământului (jurământului) Beer Șeba.
mzeufantana
Construit cu bani de la evrei americani, ca multe alte investiții de pe aici.
suport
Am fost programați cu ghid de engleză de la ora unu, era 12.15
Timp numai bun să mâncăm, era o pizzerie lângă, ținută de niște arabi…și a venit și o soră româncă plecată din Cluj să se întâlnească cu noi, îl cunoștea pe prietenul nostru.
Timp de povești lângă pizza până la ora 13.00 când a început vizita muzeului.
Muzeu nou, construit de 3 ani, cu bani gata, cum am spus, de la evrei americani.
În hol ni s–a prezentat călătoria lui Avraam, pentru că nu eram decât noi trei vizitatori, ghida m-a rugat și am citit din Biblia de pe telefon textul din Geneza despre Abimelec și Beer Șeba.

În vremea aceea, Abimelec, însoţit de Picol, căpetenia oştirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: „Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.  Jură-mi acum aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă vei înşela nici odată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoţii mei, şi că vei avea faţă de mine şi faţă de ţara, în care locuieşti ca străin, aceeaş bunăvoinţă pe care o am eu faţă de tine.“ Avraam a zis: „Jur!“ Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fîntînă de apă, pe care puseseră mîna cu sila robii lui Abimelec. Abimelec a răspuns: „Nu ştiu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai dat de ştire, şi nici eu nu aflu decît azi.“ Şi Avraam a luat oi şi boi, pe cari i-a dat lui Abimelec; şi au făcut legămînt amîndoi. Avraam a pus de o parte şapte mieluşele din turmă. Şi Abimelec a zis lui Avraam: „Ce sînt aceste şapte mieluşele, pe cari le-ai pus deoparte?“ El a răspuns: „Trebuie să primeşti din mîna mea aceste şapte mieluşele, pentru ca să-mi slujească de mărturie că am săpat fîntîna aceasta.“ Iată de ce locul acela se numeşte Beer-Şeba (Adică: Fîntîna jurămîntului.); căci acolo şi-au jurat ei credinţă unul altuia. Astfel au făcut ei legămînt la Beer Şeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, căpetenia oştirii sale, şi s-au întors în ţara Filistenilor. Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba; şi a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeului celui vecinic.
Geneza 21:22-33

calatoria
Apoi am intrat în muzeu, era întuneric, printr-un tunel al timpului, pe care erau proiectate pe pereți versete și în același timp erau rostite în engleză și ebraică, mergând ne însoțea un film, parcă călătoream cu caravana lui Avraam.
avraam
Am intrat într-o sală ca de cinematograf, am primit ochelari pentru 3D și pe un ecran mare ne-a fost prezentat în cam 15 minute filmul vieții lui Avraam, cu aproape toate detaliile, extrem de biblic, fără floricele și invenții actoricești.
Jertfirea lui Isaac:
jertfirea
La urmă scena cu fântâna și Abimelec …
abimelec
și când filmul s-a terminat, ecranul s-a ridicat și am văzut
fantana
fântâna.
Poate nu trebuia să vă spun, dar noi n-am știut dinainte și șocul a fost mare.
Am coborât în curte și am aflat că lângă fântâni se planta un tamarisc care lua din salinitatea apei și apa era mai dulce.
Pe valea de lângă Beer Șeba sunt cam 200 de fântâni, dar ”tradiția” spune că tocmai asta e fântâna cu pricina.
Așa o fi.
În curte erau două, la 15 metri una de alta.
fantana2
O placă de sticlă ne amintea de generozitatea donatorilor care a făcut posibilă renovarea acestui loc.
generozitatea
Am băgat benzină, am cumpărat o cafea și am plecat spre Elat.
Toată lumea ne întreba de unde suntem.
Un lucru neînțelept a fost că ieri în Jafa am cumpărat o cipică cu steagul Israelului și azi în Beer Șeba niște tineri arabi au strigat ceva după mine.
Le-am răspuns în engleză, n-am înțeles ce-au zis, dar după privire era evident că nu le-a plăcut de șapca mea. Am lăsat cipica în mașină, dar la Elat am luat-o iar, aici e zonă mai normală.
Băiatul de la pompă (palestinian), avea un frate medicinist în Iași.
Fata de la casă era evreică negresă venită din Etiopia.
O lume pestriță.
Am ieșit spre Neghev (sud) la ora două, erau deja 35 de grade și mai aveam 240 de kilometri prin pustie.
beer-seba-eilat
Corturile beduinilor au apărut mai târziu, pe lângă oraș erau niște colibe care semănau bine cu Pata Rât, mândria și emblema Clujului.
Semne că să ferim cămilele.
Pustia aceea e grozavă, așa cum scrie în Biblie, am citit nume care semănau cu cele biblice, trebuie timp să-mi confirm: Paran, Shitim, etc.
neghev
Un verset din Psalmul 126 sună așa și mă gândeam la el: ”Doamne, adu înapoi pe prinşii noştri de război, ca pe nişte rîuri în partea de miazăzi!” v 4
Mai corect tradus este în GBV: ”Întoarce, Doamne, pe captivii[−] Sau „captivitatea“ noştri ca pâraiele din sud[−] Ebr. „Neghev“.” Psalmul 126:4
În sud nu există pâraie, sunt niște văi sterpe, nici pic de apă, nici iarbă.
Și totuși, atunci când plouă torenții inundă drumurile.
Și ca mașinile să nu fie luate de torenții, oamenii au pus bariere și închid drumurile până se opresc torenții, în multe locuri nu sunt poduri și apa trece peste șosea.
flooded
Ce imagine a reîntoarcerii evreilor în țară lor, ca un torent.
Mi-am amintit și de un filmuleț cu un astfel de torent, pârâil Zin, din Neghev, l-am trecut azi:

Acest film e luat de pe net, nu l-am filmat eu, dar e din Neghev și este o imagine a reîntoarcerii evreilor în țara lor, ”ca torenții în Neghev” profeție biblică pe care o vedem astăzi sub ochii noștri.
Ici colo erau oaze și câteva kibuțuri.
La un kibuț am oprit și am cumpărat niște curmale foarte mari și foarte bune din producția lor.
semadar
Cu cât ne apropiam de Elat apăreau multe plantații de curmali.
În rest pustiu sterp.
neghev2
Ultima porțiune a drumului a fost pe lângă granița Iordaniei.
Mă tot gândesc cum va fi atunci când ”Pustiul și țara fără apă se vor bucura, pustietatea se va înveseli și va înflori ca trandafirul.” Isaia 35:1
Țara fără apă….așa este.
Pe stânga am văzut curmali mari pe rod, ”se zice că” sunt soiuri foarte bune, ”cum numai în Israel cresc”.
curmali1
Se mai și laudă, dar n-am verificat, poate fi așa.
În depărtare se văd munții Edomului, azi în Iordania.
Am ajuns pe la 5.30, ne-am cazat în Elat, am mers până la granița cu Egiptul, era seară deja, ora 6, am povestit pe mal și apoi am mers la un hamburger pe o terasă, pe care ”l-am povestit” vreo 2-3 ore.
Aici limba rusă e la putere, după engleză mulți o vorbesc alături de ebraică, chiar și gazda noastră.
Elatul (Eilat) e perla Mării Roșii.
Construit în pustie de evrei, orașul e mic, toată lungimea litoralului la Marea Roșie nu cred că e mai mare de 10-12 km.
Acolo e și aeroportul înghesuit, coada unui avion venea până în gard.
avion
Elatul, (Elotul) era port pe vremea lui Solomon.
” Împăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lângă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.” 1 Împărați 9:26
De asemenea ”Ozia a întărit Elotul şi l-a adus iarăş supt stăpînirea lui Iuda, după ce a adormit împăratul cu părinţii săi.” 2 Cronici 26:2
elat1
Seamănă tare bine, dar la o scară mult mai mică, cu Las Vegas.
elat2
Pe la 10 ne-am rupt de port și am venit ”acasă”, la camerele pe care le-am închiriat la un ”guest house”, la doi km de port, dar cu parcare, reviewuri bune pe booking, și wi-fi impecabil.
Că aveam baie ”share” nu contează pentru cele 15 ore cât poposim pe-aici.
De când călătoresc, adică de aproape 30 de ani, m-am învățat să mă învăț cu ”acase” de 24 de ore.
Ne-au întrebat mulți (călătoresc aproape întotdeauna cu soția): ”cum e viața asta de călător?”
E frumos și angajant, prima dată nu-ți place, firii noastre îi place să facă lucruri repetitive, să nu fie nevoită să gândească, să-ți faci o rutină, să intri în ea și să zici ce simplu e.
Dar atâta timp cât în Biblie scrie: ”mergeți”, cât la Timotei i-a spus ”să aibă grijă de legiuitorul Zena și de Apolo să nu le lipsească nimic în călătoria lor” și multe încă alte locuri cu porunci ale lui Dumnezeu: ieși, du-te, pleacă de aici, etc. înseamnă că a călători face parte din planul lui Dumnezeu și făcutul Voii lui.
Desigur că  nu toate călătoriile sunt așa, dar Voia lui include porunca asta.
De aceea oamenii lucizi ai lui Dumnezeu din vremea comuniștilor, s-au împotrivit poruncii comuniste de a ”nu merge” din loc în loc decât cei cu aprobare de la comuniști.
Ce-a avut samariteanul?
Măgar, ulei, vin, pansamente, niște bani și mult timp.
Cam asta trebuie și când ești în călătorie, că de bună seamă dacă samariteanul stătea acasă nu mai avea ocazia să fie milostiv.
Trebuie să te rupi de comoditatea rutinei, de îngreunarea de cap a fricii de necunoscut.
Călătorie e să mergi și la 3 km, și la 3000 de km de casă.
Dacă ești rutinat beton, nici la 3 metri de pat nu dormi bine.
Aseară în Haifa mi-a făcut figuri PC-ul, s-a oprit de 10 ori Chrome, azi l-am dres și merge brici.
Postarea de ieri a fost cu chiu cu vai, azi am scris mai nestresat.
Sper că v-a fost de folos.
Nu fac reclamă Israelului, eu fac reclamă Dumnezeului Israelului, Dumnezeu care în împietrirea și necredința lor Își face planul cu ei.
Toată țara asta parcă înflorește, înmugurește ca smochinul.
Sigur, duhovnicia celor care care nu țin cont de profeții va privi cu scepticism această orientare spre ”firesc” a vederilor mele.
Ce atâta Israel?
Ei dragilor, aici e cheia.
Cine nu pricepe bine ”Vechiul”, cu siguranță îl va răstălmăci pe ”Noul”.
Aici în Israel, încă n-am întâlnit creștini care să nu creadă în răpirea bisericii dinainte de necaz.
Dar nu încep, că mai scriu un ceas și e două dimineața.
Termin tot la două  ca ieri, dar vedeți cât am scris, dacă nu mi-a picat compul deloc.
Mâine vizităm ceva cu coralii pe-aici și plecăm iar prin Neghev, pe alt traseu, spre Ierusalim.
Prietenul nostru trebuie să predice de șabat (aici și  creștinii se adună sâmbăta, că sâmbăta e liber) în ceva adunare la Ierusalim și noi trebuie să-l ducem la gazdele lui.
Noi am făcut rezervare la Petah Tikva, lângă aeroport și acolo vom fi mâine seară, desigur dacă Dumnezeu va îngădui și ne va păzi.
Dacă vă rugați pentru noi, vă mulțumim.
(Tot jurnalul aici.)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s