Jurnal de Israel, ziua zero

(Tot jurnalul aici.)
Mâine plecăm.
Azi am făcut bagajele, am verificat actele și ne-am odihnit.
Am meditat la Ezechiel 37, valea plină de oase uscate:

Dar să-l lăsăm pe Marc Tapernoux să tălmăcească textul:
”Citim în Ezechiel 37, istoria bine cunoscută despre vedenia oaselor uscate împrăştiate într-o vale.
După porunca dată, proorocul se adresează acestor oseminte:
„Şi pe când prooroceam, a fost un vuiet şi iată, s-a făcut o mişcare şi oasele s-au apropiat unele de altele, os de os. M-am uitat, şi iată, le-au venit tendoane, carnea a crescut şi le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era duh în ele.” (vs,7şi 8)
Observăm acest „vuiet” şi constatăm această „mişcare” printre osemintele uscate ale lui Israel.
„Oasele” se apropie unele de altele, sub ochii noştri miraţi.
Evreii s-au regrupat, s-au silit să reintre în ţara lor, s-au organizat acolo din punct de vedere politic, reconstruiasc oraşe şi sate şi cultivă ţara.
(Vom da câteva informaţii cu privire la faptul acesta la sfârşitul capitolului).
Dar încă nu este duh în ei; ei locuiesc depărtaţi de Dumnezeu şi cufundaţi în necredinţa cea mai profundă, nedorind să ştie nimic de Domnul Hristos. când însă se vor trezi şi când se vor întoarce la Dumnezeu, va fi cu totul altfel.
   „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Iată, Eu izbăvesc pe poporul Meu din ţara de la răsărit şi din ţara de la asfinţitul soarelui îi voi aduce înapoi şi vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor cu adevăr şi dreptate” (Zah. 8:7,8).
Aceste cuvinte exprimă ceva deosebit de ceea ce se constată astăzi printre Evreii reîntorşi în Palestina (Israel).
Dimpotrivă, li se poate aplica pasajul de la Isaia 17:10,11: „Căci ai uitat pe Dumnezeul mîntuirii tale, şi nu ţi-ai adus aminte de Stînca scăpării tale.
De aceea ţi-ai sădit răsăduri plăcute, şi ai sădit butuci străini când i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard, şi în curînd i-ai văzut înflorind.
Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei: şi durerea este fără leac”.
Sfârşitul acestui pasaj ne face să întrevedem pedepsele care vor lovi în curînd pe acest popor răzvrătit.
Dar el va continua să se întoarcă în Israel, şi locuitorii lumii observă cu atenţie acest fapt uluitor: „Voi toţi locuitori ai lumii şi voi care locuiţi pe pământ, luaţi seama când se înalţă steagul pe munţi, şi ascultaţi când sună trâmbiţa” (Isa. 18:3).
Steagul care se înalţă şi trâmbiţa care sună sunt semnale de plecare; acest pasaj face deci în mod clar aluzie la începutul întoarcerii lui Israel în ţara lor, eveniment care a avut loc acum mai bine de o sută de ani.
Exodul anunţat mai dinainte continuă şi azi sub ochii noştri.
Cum ar trebui aceasta să întărească în fiecare din noi, convingerea că Domnului Isus vine curînd!
În adevăr, faptele acestea nu arată în mod evident că ne îndreptăm repede către sfârşitul vremii de har care va înceta la venirea Domunlui Hristos?
Fie ca cei ce încă nu-L cunosc ca pe Mântuitorul lor, să se grăbească să vină la El astăzi, aşa cum sunt şi să primească mântuirea care li se oferă gratuit!
Pentru aceasta, trebuie să crezi în El, căci El Însuşi a zis: „Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine are viaţa veşnică” (loan 6:47, 48) şi: „pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară” (vs. 37)
sursa
sursa: http://www.emanuelcalvarychapel.com/wp-content/uploads/2011/12/Viitorul-in-lumina-profetiilor-de-Marc-Tapernoux.pdf
Viitorul în lumina profețiilor, pag 16-17 Marc Tapernoux
Cartea a fost editată de GBV.
(Tot jurnalul aici.)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s