Diaspora

La sfârșitul anului trecut am fost în State pentru două săptămâni.
Soția mi-a dat slobozenie, la serviciu aveam liber, vedeam toate porțile deschise.
Și m-am dus.
Pe avion de la Munchen la Chicago am avut net, pentru prima dată.
Whatsapp, mail, tot.
(În afară de sunet, nu era voie pălăvrăgeală în avion.)
Nici n-am simțit cum au trecut cele 8 ore.
Aveam o listă lungă de vizite, întrebări, stări de vorbă.

Cunosc trei categorii de exilați români acolo:

1.Persecutații.

Au plecat fugăriți, tracasați, împinși afară din țară de către atotputernica, nevăzuta și bine plătita securitate.
Prin anii 70-80 ai secolului trecut, până prin 90.
Ca să le scadă influența în mediu, să rămână adunările din țară fără bătrâni.
Persecutații sunt cea mai mică parte a diasporei române, îi recunoști ușor, nu gonesc după bani, le este străină agonia după agoniseală. (Ce ciudată e limba română, acum îmi dau seama că agoniseală vine din greacă. A agonisi=a agoniza, a te lupta (mai mult psihic).)
Persecutații agonizează după altceva, ei au un alt vis, un alt ideal, nu agoniseala.

2.Trăitorii visului american
Aceștia sunt cei mai mulți.
Cei plecați să-și trăiască visul american, libertatea americană, bunăstarea.
(Îi înțeleg perfect, la un moment dat și eu am vrut să plec.
M-a împiedicat un lucru: n-am găsit pe niciun român care să mă sfătuiască cum pot trăi visul american, dar fără să iau un cent datorie.
Când i-am întrebat în 2002 pe unii prieteni ai mei dacă se poate trăi fără datorii în America m-au privit uluiți, unul mi-a zis: ”dar noi pentru asta am venit aici”.)
Nu-i acuz pe cei care iau credit, aceștia sunt marea masă a celor plecați și majoritatea își trăiesc visul, case mari, drumuri late și multe, servicii de calitate, nu vorbesc de bani, ci de ce poți cumpăra cu ei. Iafet și-a lărgit corturile.
Și locuiește în corturile lui Sem.
Se împlinește profeția încă.
Și porunca: umpleți pământul, nu stați grămadă.
Atâta timp cât rămân la visul împlinit și nu se înglodează în datorii înrobitoare, am găsit între ei mulți oameni mai liniștiți decât mulți din Europa sau România capitalistă.
Vedeai după câtă vreme are omul.
Că bogat nu e cel care are bani, ci cel care are timp.

3.Securiștii botezați.
Și aceștia sunt mulți.
Formați din timp și trimiși de Ceaușescu sub acoperire să înfiltreze comunitățile românești la toate nivelele, încă își fac veacul și pe-acolo ca pe-aici, purtându-și masca.
Au acrit prin intoxicare relațională  toate adunările și adunărelele, rar grup care să nu fi suferit influența nefastă a zâmbitoarelor lor mutre.
În special au continuat să-i persecute și acolo pe persecutați.
În multe locuri (nu chiar toate) stăpânesc amvoanele și comitetele.
Fiind la a patra vizită în America, suferind și eu influența lor directă în contextul denigrării fratelui Mia din anul 2002 și apoi după scoaterea dosarului de la securitate, am exersat îndelung teste sigure de depistare a acestor hiene.
Cu ei fac ca și când atunci când tund iarba și găsesc ”produse” proaspete de la cățel:
nu le ating, dar înfing câte-un băț lângă ”obiecte”….și nu calc pe-acolo… aștept să se usuce.

I-am căutat stăruitor pe cei din prima categorie, mi-am petrecut mult timp și m-am bucurat cu cei mulți care-și trăiesc visul și m-am ferit cât am putut de ultimii.

Toate aceste categorii sunt clar separate în mintea mea.
Primele două categorii au o nostalgie față de o Românie mitică, una lăsată de ei, România de ”atunci”, care nu mai există.
maramu

Ultimii mai puțin, căci ei au cu ei România aia ascunsă, securistică, nevăzută, primind în continuare instrucțiuni și planuri.
Câte Românii!

Prima dată m-am dus la rude.
Am căutat să-i văd apoi pe cei persecutați.
Apoi iarăși rude, frați, prieteni.
(Am observat și atotprezența evreilor, sunt încă foarte mulți în America și n-au de gând să plece.)
Timpul a trecut repede.
(Mulțumesc încă odată cumnatului pentru bună primire, găzduire și mașină.)

De securiștii botezați m-am ferit cât am putut.
Ăștia-s ca îngerii, nu îi vezi, nu știi că există.
Sunt ”frați” și ”surori”: ”pace”, ”Domnul să te binecuvinteze”, ”să vezi cum a lucrat Domnul în viața mea” e justificarea multora, n-ai cum să-i verifici.
Dar cu siguranță Dumnezeu i-a lăsat și pe aceștia ca să-i pună la probă pe cei ce au coborât standardele, au adormit în post și se prefac că-s creștini.
Un prefăcut-doi în plus, nu strică nici peisajul, nici mărturia!

Am scris această analiză a diasporei pentru înțelegerea fenomenului de către cei ce ajung acolo prima dată.
Și ca să am la ce da link mai încolo.
Dacă mergi în diaspora cu vise de  român pocăit care vezi totul monobloc te-ai ars, ai șanse să te ia în primire de la sosire tocmai ”pacea domnului-frate”, un securist botezat care zâmbește foarte frumos.
Dar și în țară e cam la fel.
De fapt procesul de preluare a conducerii cultelor și sectelor de către sursele securității a fost și realizat în ”bună măsură” încă din anii 70, acum desigur e aproape terminat.
Chiar și micuței noastre adunărele fără cult și fără nume i-a fost repartizați de securitate până acum succesiv, cel puțin doi-trei păstorași de-ai lor, dar ne-a ferit în primul rând învățătura că ”toți să fim frați” și cu siguranță Învățătorul.
Au fost demascați cu toții.
Trist și dezolant:
-un teatru ”național” adevărat, la scara nației noastre de experți în  a-i tăia fiecare craca de sub picioarele celuilalt.
-un creștinism fake, lipsit de standarde clare și de măsuri precise, creștinism în care chiar puțini își și pun problema dacă ar trebui să se pună problema.
-un fals exportat și clonat, ca o molimă, ca un cancer
-o otravă relațională, căci la relații umblă cel mai mult acești noi inchizitori cu inchiziția lor de sticlă, nevăzută.
înfiorător cu adevărat este următorul aspect: o mare parte din acești securiști botezați sunt și însurați cu fete sincere din familii creștine bune, actualmente soții care habar nu au cu ce se ocupă și ce grade au soții lor ”evlavioși”, asta este ceva mai înfiorător ca dragonadele.

Am încercat să vă enervez/întristez în sensul bun, dacă n-am reușit din prima, mai citiți odată!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: