”… cinci sute de oameni au murit într-o perioadă scurtă de timp în diferite locuri pe partea cealaltă a Micilor Carpați.” Cronica fraților hutteriți. (248)

Pe 28 decembrie, marea comunitate de la Klein Niemtschitz a fost jefuită în totalitate și cele mai trainice clădiri au fost arse din temelii. Orice au lăsat soldații sub pământ mai târziu a fost săpat și luat de către domnul de Kanitz și oamenii săi – același domn care se presupunea că ar fi trebuit să îi protejeze pe frați. Astfel că tot a fost pierdut.

Pe 29 decembrie, comunitatea de la Pohrlitz a fost jefuită și unele din clădiri au fost arse din temelii.

Înainte să se crape de zi în aceeași zi, câteva sute de călăreți împărătești au efectuat un atac surpriză asupra comunităților de la Austerlitz și Herspitz și au luat în grabă ceva pradă. În groaza lor, mulți frați, surori și copii au fugit în iaz, care nu înghețase încă și două surori și un copil s-au înecat. Ticăloșii au fost alungați de împușcături provenind dinspre oraș și nu au fost în stare să își potolească răutatea pe noi.

Generalul Buquoy și armata împărătească au avansat acum la Eibenschitz, Gross Seelowitz și Auspitz cu înfricoșătoarea avangardă întotdeauna în față, jefuind, dând foc și omorând tot ceea ce doreau. Un număr mare dintre ai noștri din comunitățile de la Göding, Wessely, Neudorf, Strassnitz, Ostra Maghiară și alte locuri din apropiere au fost forțați să treacă în Ungaria și să își croiască drum în jos spre Sabatisch. Fratele Ulrih Jaussling, fratele Hauptrecht Zapff, Seyfried Geiss, Rudolf Hirzel, Franz Walter și alți slujitori ai Cuvântului au călătorit cu ei într-o țară stranie cu o foarte săracă și nevoiașă turmă.

Până acum, peste trei sute dintre oamenii noștri se aflau la Sabatisch. Era imposibil să susții asemenea număr însemnat, în special fiindcă mercenarii lui Gabriel Bethlen – infanteriști maghiari – de asemenea erau încartiruiți acolo în timpul acestei perioade de timp. Forțele împărătești reprezentau și ele un pericol; o cale de scăpare trebuia găsită. În această strâmtorare, oamenii noștri au fost nevoiți să își croiască drum înspre Carpații Mici (necontând cât de trist și dureros era acest lucru) să găsească adăpost pe proprietățile Schächtitz și Echtlnitz,1 proprietate a conților de Nádasdy2 și Erdödy.3 Dumnezeu prin minunata sa intervenția a pregătit un locșor unde au fost primiți cu respect și mare simpatie din pricina situației lor grele și puteau cumpăra mâncare și băutură la prețuri rezonabile. Dar nu era chiar ceea cu ce fuseseră obișnuiți în comunitate; exista o mare lipsă de haine și lenjerie de pat. Ca rezultat al groazei, foametei și a frigului pe care le-au îndurat din pricina acestor oameni ticăloși și poate că și mai mult ca și rezultat al mâinii grele a lui Dumnezeu care s-a abătut asupra noastră, febra maghiară s-a declanșat printre fugari. Atât de mulți zăceau bolnavi că nu erau în stare să se îngrijească cum trebuie unul de altul. În consecință, cinci sute de oameni au murit într-o perioadă scurtă de timp în diferite locuri pe partea cealaltă a Micilor Carpați.

1 Schächtitz (Čachtice) pe râul Dudvah, sat și proprietate la sud de Neustadt (Nové Mesto n. Váhom).

Echtlnitz (Chtelnica), la vest de Pieštany pe râul Vah.

2 Contele Ferencz Nádasdy făcea parte dintr-o veche familie maghiară; a fost decapitat la Viena pe 30 aprilie 1671 din ordinul lui Leopold I, pentru participarea lui în conspirația condusă de către Ferencz Wesselényi.

3 Toma conte Erdödy (1558-1624), general împărătesc până în 1596, s-a făcut remarcat în războaiele cu turcii; guvernator regional al Croației, Slavoniei și Dalmației; om de stat de succes 1595ff. Allgemeine Deutsche Biographie, VI, 194.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s