Anul 1611-continuare. Cronica fraților hutteriți (207)

     După aceasta, în ziua menționată mai sus și la vârsta de optzeci și doi de ani a murit în pace și fiind binecuvântat de Domnul. El fusese un frate pentru mai bine de șaizeci de ani și întreaga biserică a Domnului i-a fost încredințată pentru aproape douăzeci și opt de ani. Un slujitor al Cuvântului pentru patruzeci și nouă de ani, el a fost mult folosit pentru lucrarea Domnului de peste hotare.

    Pe 27 ianuarie, curând după ce fratele Klaus a murit, toți bătrânii din slujba Cuvântului și din slujba pentru treburi de zi cu zi, precum și mulți frați de încredere din toate locurile, s-au întâlnit la Neumühl și după rugăciuni înflăcărate adresate Domnului și în mare frică de Dumnezeu, au încredințat grija și cârma întregii biserici dragului frate Sebastian Dietrich.

     Pe 20 martie, trei frați au fost aleși și investiți în slujba Evangheliei la Neumühl. Ei erau Iosif Würz, un croitor; Georg Bieberstein, un șelar și Heinrich Hartmann, un producător de harnașament.

     Pe 8 iunie, fratele Ludwig Dörker a adormit în pace la Nikoltschitz în al optzecilea an al său de viață. Un vechi slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu și a bisericii sale pentru patruzeci de ani, a efectuat multe călătorii în străinătate pentru lucrarea Domnului.

    În ultima zi din august la aproximativ șase dimineața, un frate bătrân, Stoffel Küenhuber, a adormit împăcat în Domnul la Nikolsburg. El avea mai mult de șaptezeci de ani și slujise biserica cu credincioșie pentru douăzeci și opt de ani în serviciul Cuvântului.

     Pe 23 septembrie, fratele Hans Pommersummer, un bătrân slujitor pentru treburi de zi cu zi, a adormit în Domnul la Pausram.

     Pe 5 noiembrie, fratele Cristian Steiner, care se aflase în slujba Cuvântului pentru treizeci de ani, a adormit în Domnul la Moskowitz.

     În 1611, frații și surorile din Schadowitz au făcut pregătiri pentru a părăsi proprietatea domnului Albrecht Sedlnicky de Choltice, din pricina tratamentului său tiranic și necreștinesc al oamenilor noștri. El îl aruncase în închisoare pe administrator de mai multe ori neavând vreun motiv pentru asta – un frate bătrân care avea părul cernit, îndoit de spate și bolnav. Acolo, acest frate a fost pus în butuci cu un lanț împrejurul corpului său ca un criminal. A fost luat în bătaie de joc în mod public fiind pus la stâlpul infamiei, unde aproape că a fost strangulat.

     Domnul Albrecht îl lovise cu răutate pe unul dintre bătrâni, un slujitor al Cuvântului, rănindu-l în trei locuri la cap. Acesta era Adam Neyffer, atunci având cam șaptezeci și șapte de ani și de abia putând să meargă din pricina bătrâneții și slăbiciunii.

      Chelarul, un om bătrân cu părul nins, de asemenea fusese bătut, așa cum și alți frați au fost care lucrau pentru domnul Albrecht, incluzându-l pe fierarul principal. Domnul Albrecht împovărase comunitatea de la Schadowitz în afara oricărui raționament, deși era deja sărăcită și nu era în stare să se întrețină de una singură. Deoarece a refuzat să ne asculte plângerile, nu am mai putut să răbdăm, ci ne-am simțit obligați să plecăm și să scăpăm.

      Când majoritatea lucrurilor erau mutate și domnul Albrecht a văzut că nu ne jucăm, fiind pregătiți să părăsim casa și căminul și să riscăm totul mai degrabă decât să îndurăm asemenea opresiune, s-a mai gândit la chestiune. Ne-a rugat să nu ne mutăm și a spus că era încă un străin în țară și nu știa încă prea multe despre frați. Pe viitor va trăi împreună cu noi în termeni mai favorabili și nu ne va mai trata atât de nedrept. A făcut oferte foarte favorabile și a rugat să fie iertat pentru ceea ce se întâmplase; nu se va mai întâmpla din nou.

     După ce ne-am întâlnit de mai multe ori pentru a cântări ofertele bune ale domnului Albrecht, carea includeau un contract nou, am căzut de acord să încercăm să trăim din nou la Schadowitz.

    Din nou în acest an animale din șeptel, grâne și vin valorând destul de mult au fost confiscate din diverse comunități în loc de taxele menționate adesea.

     De asemenea, comunitățile au trebuit să își micșoreze mijloacele și așa slabe de trai pentru a-i hrăni pe soldați, cinci mii dintre ei fiind staționați în Moravia de mai multe ori în acel an din pricina forțelor din Passau menționate deasupra.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s