Anul 1609(1). Cronica fraților hutteriți (203)

1609

Pe 12 februarie, 1609, fratele Matia Pühler, un slujitor pentru treburi de zi cu zi a adormit în Domnul la Pribitz.

Pe 26 octombrie, fratele Gilg Molt, un slujitor neclintit al Evangheliei, a adormit în Domnul la Kostel.

Pe 21 noiembrie, fratele Hansel Hoffman, un slujitor pentru treburi de zi cu zi, a adormit în Domnul la Rampersdorf.

În seara lui 21 decembrie, în sâmbăta de dinainte de sf. Toma, clădirilor fermei noastre de la Altenmarkt li s-au dat foc. Grajdurile, hambarele, staulele de vite și boi ale noastre au fost arse, precum și toate grânele netreierate, aducând pierderi și pagube bisericii-comunități.

În 1609, guvernatorul regional, domnul Karl von Zerotin,1 în numele întregii Diete, le-a cerut bătrânilor bisericii un împrumut de zece mii de guldeni, oferind garanții corespunzătoare și un document certificat. I-a scris fratelui Klaus Braidl cu propria sa mână. Dar când sărăcia bisericii i-a fost explicată și i s-au oferit detalii în scris, s-a oferit să raporteze acestea Dietei și să vorbească în favoarea noastră.

Tot în acel an, bătrânii și slujitorii pentru treburi de zi cu zi, sfătuindu-se în Domnul, au decis să îi ofere o înștiințare domnului Oldřich de Kounice la Austerlitz și Steinitz la cele patru ferme întreținute de către oamenii noștri pe vremea aceea (Austerlitz, Krenowitz, Damborschitz și Nasselowitz). În ciuda promisiunilor generoase făcute bătrânilor de către același domn în 1603 (când am avut multe motive să plecăm de pe proprietățile sale), în 1609 a făcut atâtea cereri nedrepte că era imposibil să le mai suportăm.

A încercat pe foarte nedrept să reducă lefurile foarte mici ale lucrătorilor noștri, care fuseseră fixate de către predecesorii săi șaizeci de ani înainte, când totul era mult mai ieftin. Dar nu numai asta – a adus multe neajunsuri celor două comunități de sub el, cele de la Austerlitz și Damborschitz, prin impunerea de noi corvoade, necunoscute până atunci, cea mai rea fiind aceea că că cerea o sumă fixă anuală în loc de clacă. Dar el îi făcea pe frați să muncească, totuși, oricând poftea. Dacă refuzau, îi aruncau pe administratori în închisoare.

A adus brânza la comunitatea lor vara devreme înainte de a fi maturată, deși ei nu o doreau. La fel și cu peștele. Când frații nu au dorit să accepte mâncarea, a ordonat ca ea să fie descărcată în curte și au trebuit să plătească prețul fixat de el, altfel ar fi luat banii cu forța.

Când comanda ceva de la meșteri, de exemplu lăcătuși, el refuza să facă tocmeala obișnuită, ci lua produsul finit și plătea ceea ce vroia.

Acestea și alte practici intolerabile erau provocate oamenilor noștri de către acest domn la Austerlitz. El chiar îi îndemna pe alți domni pe ale căror pământuri trăiam să ne trateze la fel. El știa cum să se poarte cu noi, așa spunea, și ei ar fi trebuit să facă la fel.

1 Despre Karl von Zerotin, Guvernator al Moraviei (1608-1615), vezi Allgemeine Deutsche Biographie, XLV, 208-212; ME, IV, 1025b.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s