Fiecare ar trebui să își folosească bine timpul său și să nu irosească nici măcar o oră. Cronica fraților hutteriți (195)

Cam 240 de frați, surori și copii au fost luați de la noi ca și prizonieri. Prin intervenția minunată a lui Dumnezeu, cam nouăzeci, și bătrâni și tineri, au fost mai târziu eliberați și redați bisericii, unii chiar și în 1614. Mare bucurie era în biserică, unde erau primiți ca și un cadou de la Domnul, cu laude și mulțumiri.

Dar sunt cam 150 despre care nu am mai auzit. Niciodată nu am mai aflat dacă încă sunt în viață sau unde ar putea fi împrăștiați.

Numărul de oameni uciși în toată aceea violența îngrozitoare a ajuns la aproximativ optzeci și unu.

Trei dintre cei uciși erau administratori: Bärtel Hentaler din Tscheikowitz, Iacob Käpel din Neudorf (amândoi numiți slujitori pentru treburi de zi cu zi) și Hansel Wiedemann, slujitorul din Watzenowitz. Konrad Ritter, administratorul de la Turnitz a fost luat prizonier și deportat.

Aceasta atunci, este o descriere sumară a timpurilor înfricoșătoare și sfâșietoare prin care am trecut. Dragul nostru frate Klaus Braidl a fost umplut cu o asemenea durere, grijă și necaz că a plâns, la fel făcând și toți bătrânii bisericii. Vești dezastruoase continuau să curgă – tregedie după tragedie, nesfârșită suferință și durere – așa cum un val chema alt val. Credincioșii sufereau din pricina atrocităților comise de către păgânii ticăloși împotriva poporului cu frică de Dumnezeu și inocent. Era șocant cum tratau mame cu nou-născuți, femei ce așteptau să nască și surori nemăritate.
Cel mai îngrozitor dintre toate era felul în care luau pe sus, neîndurători, bebeluși și copilași inocenți, îi aruncau pe spinarea cailor cu picioarele legate împreună și capul atărnând în jos. Multe mame au trebuit să fie martore la asta. Mult s-a plâns și multă durere a inimii exista pentru toți frații și surorile, băieții și fetele care au fost luați. Soți au fost separați de soțiile lor, soții de soți, părinți de copii și prieten de prieten. Unii se născuseră în comunitate, dar unii veniseră din alte țări din pricina credinței și a numelui lui Hristos. Acum erau duși în ținuturi străine și vânduți în sclavie unor popoare crude și sodomitice – turcii și tătarii.
Fiecare credincios ar trebui întotdeauna să își amintească suferința lor ca și cum el însuși ar fi suferit împreună cu aceia care erau torturați și întemnițați, înfometați și în lipsuri sau mânați cu biciurile înspre munci grele. Nu putem descrie marea durere interioară și necazul pe care l-au suferit pentru că au fost privați de la a auzi Cuvântul lui Dumnezeu și privați de viața în comun. Știm despre acestea de la dragi frați și surori care Dumnezeu în mila sa i-a eliberat de toate necazurile și i-a adus înapoi bisericii. Laudă, cinste și glorie să fie ale Lui în toată eternitatea!

Acum, frați dragi, pe care Dumnezeu din har pur a chemat din mai multe locuri din lume pentru a constitui poporul său în aceste zile rele, din urmă, fie ca fiecare dintre voi să prețuiți scumpa vreme a păcii (din nou oferită prin mila lui Dumnezeu) și această viață împreună în dragoste, care nu se poate compara cu nimic de pe acest Pământ. Aici cei înflăcărați pot primi învățătură, cei înfometați pâine, cei însetați de băut, cei bolnavi un medic, iar cei slabi îngrijire și un loc unde să se odihnească. Aici putem lucra în lumina zilei și nu suntem încuiați în întunecime.

Fiecare ar trebui să își folosească bine timpul său și să nu irosească nici măcar o oră, pentru că nu știm ceea ce încă are Dumnezeu pregătit pentru noi. Dacă într-o zi oricare dintre noi am fi privați de ai noștri frați și surori, vom fi în stare să extragem putere din această vreme pentru a ne ajuta să escaladăm muntele de necazuri și să obținem coroana veșnică a gloriei. Amin.1

Acesta a fost anul (1605) când cel mai mare număr de frați și surori au fost deportați din Turnitz, Birnbaum, Altenmarkt, Pruschanek și Tscheikowitz.

1Suferința și neajunsurile descrise în pasajul precedent sunt relatate în trei „Cântări Bocskay,” una dintre acestea fiind în LdHBr, 804-812 (158 de strofe); de asemenea vezi Wolkan, Lieder, 239; ME, I, 377.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s