”… ne-am supus răbdători tuturor acestor jafuri și nedreptăți.” Alungarea din Bochtitz. Cronica fraților hutteriți.(174)

Lunea, pe 14 aprilie, 1597, am fost alungați din comunitatea și ferma noastră de la Bochtitz, unde locuisem pentru patruzeci de ani, lăudat să fie și mulțumiri îi aducem lui Dumnezeu. Domnul Jan Kusý ne-a obligat să plecăm cu bătrânii, văduvele, orfanii și copilașii noștri, lăsând în urmă tot ceea ce dețineam. Tatăl său, domnul Štěpán Kusý de Mukoděl (înainte stând la Bochtitz), ne-a primit pe pământul său. Am trăit sub el pentru treizeci și șase de ani și sub fiul său pentru patru ani. Acum fiul său a început să ne oropsească și să ne provoace multe neajunsuri.

Ne-a luat țevile pe care le instalasem pe cheltuiala noastră – puse pentru a transporta apă de la fântână până la locșorul nostru – și și le-a instalat în propria casă. Slujitorii lui au venit înarmați și ne-au luat fânul din hambar cu forța. Când căruțașii lui au pierdut sau stricat coșurile de măsurat obroacele, au luat coșurile surorilor noastre. Multe lucruri asemănătoare s-au întâmplat.

Domnul și doamna au făcut tot felul de cereri nejustificate și nemaiauzite, așteptându-se să toarcem și să albim și să țesem anumite cantități de pânză cuantificate prin greutate. Țesătorul nostru nu era în stare să își facă munca lui din pricina lucrului pentru doamnă, și totuși ea nu îi dădea nici măcar jumătate din cât ar fi meritat. În plus, domnul era deja îndatorat până peste gât nouă, din moment ce nu plătise pentru serviciile noastre fidele pe care i le prestasem. Când i-am cerut lefurile noastre, s-a înfuriat.

Nici nu ne proteja. Într-un final, căuta mai multe acuzații împotriva noastră. Deși știa că frații nu vor ajuta, dorea ca ei să care mai multe căruțe de piatră pentru o biserică pe care plănuia să o construiască. Tot ceea ce vroia era un motiv prin care să ne învinuiască. Când au refuzat să o facă (pentru că nu ar fi fost corect), s-a aprins de mânie și i-a amenințat.

Pe 13 aprilie și-a trimis oamenii la comunitatea noastră noaptea. S-au comportat strigător la cer, forțând ușile și furând carne și alte lucruri. Cât e noaptea de lungă s-au ghiftuit și au băut, au glumit și au blafemiat. În următoarea zi au forțat toată lumea să iasă din casă și ne-au alungat oamenii de pe pământurile domnului cu mâinile goale. I-au bătut tare pe câțiva frați și au furat tot ceea ce au putut – mâncare, băutură și ustensile de bucătărie: șapte obroace de făină, unsprezece obroace de grâne, patruzeci de obroace de ovăz, patru obroace de: mazăre, orz, hrișcă, crupe, linte, mei și sămânță de in, precum și alte lucruri.

Am fost jefuiți de: șaptesprezece vaci, patru viței, nouăzeci de porci complet dezvoltați și unii în parte, șapte porci îngrășați, patru boi, patruzeci de oi, patruzeci și doi de miei, doi cai; șapte greutăți de o sută de carne proaspătă și uscată, o cantitate considerabilă de sare și untură, șapte butoaie de varză acră, treisprezece butoaie de vin; diferite ustensile și veselă și multe alte lucruri nepomenite aici. Ne-au jefuit de casa și căminul nostru, de câmpurile noastre semănate și podgorii.

De asemenea ne-au alungat din moara pe care o cumpărasem la Klein Seelowitz.1 Cu toate utilitățile, valora patru sute de guldeni.

Domnul Kusý angajase unii dintre oamenii noștri în lăptăriile sale pentru o leafă fixă, dar pentru mai mult de un an nici nu i-a plătit și nici nu le-a dat mâncarea și băutura care le-o datora. Le datora acestori lucrători 527 de guldeni, astfel că am pierdut și acei bani.

Pierderile pe care le-am suferit au însumat cam 5200 de guldeni. Aceștia includeau jaful și pagubele produse casei și fermei (toate bunurile mobile și imobile cu care Dumnezeu ne binecuvântase), acapararea moarei de la Klein Seelowitz, plus banii datorați lucrătorilor la fermă. Lăsăm toate acestea în mâinile lui Dumnezeu, care ne-a transmis că asemenea atacuri se vor abate asupra celor care au privirea ațintită înspre el. Toți cei cărora le e frică de Dumnezeu vor suferi vătămare, bunurilor le vor fi luate de la ei și vor fi alungați din casele lor. „Apoi se va cunoaște pe cine am pus deoparte.”

Prin urmare, ne-am supus răbdători tuturor acestor jafuri și nedreptăți. Și în Vechiul și în Noul Testament, cei fideli și credincioși au îndurat aceste lucruri. Nu poate fi altcumva în lumea aceasta cât timp pășim pe urmele celor credincioși; într-adevăr, cât timp ne aflăm în harul lui Dumnezeu, toată lumea va fi dușmanul nostru, după cum Hristos spune ucenicilor săi, „Veți fi urâți de toți din pricina Numelui Meu.”

Pe 5 iunie, fratele Georg Wyser sau Rader a adormit în Domnul la Kostel. El era un vechi și credincios slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu, care slujise biserica pentru aproape treizeci și unu de ani. Înainte de a muri, i-a încredințat pe toți credincioșii în harul lui Dumnezeu, mulțumindu-le iar și iar pentru toată bunătatea ce i-a fost arătată.

De ziua lui Petru și Pavel [25 ianuarie] în acest an, frații au cumpărat două case la Budkau1 de la cavalerul Václav Hrubčický și au înființat o comunitate acolo.

Tot în același an, biserica-comunitate din toate părțile țării a îndurat multă opresiune, groază și pierderi în urma soldaților călare sau pedeștrii care treceau pe acolo, rechiziționând mulți cai, oi și alte lucruri.

Pe 17 octombrie, fratele Lorenz Pürchner, un bătrân slujitor al treburilor de zi cu zi, a adormit în Domnul la Tracht.

De Ziua Tuturor Sfinților, 1 noiembrie, fratele Gilg Federspil, un bătrân și credincios slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu, a adormit în Domnul la Nikolsburg. El slujise biserica pentru aproape trezeci și cinci de ani.

În acel an, altă taxă pe care nu o puteam plăti din motive de conștiință ne-a fost impusă. Drept rezultat, boi, oi, porci, vin, grâne și multe alte lucruri ne-au fost confiscate în diferite locuri, iar biserica a îndurat pierderi grele.

 

1

Klein Seelowitz (Malé Zelovice), este un sat lângă Wolframitz (Olbramovice), la aprox. 29 km. sud-vest de Brno. Moara, care funcționa cu ajutorul apelor unui izvor, era încă în picioare în anii 80 ai secolului al XIX-lea. În 1597 satul aparținea familiei Kusý de Mukoděl; vezi Beck, 324; Zeman, Topography, #140.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s