Excluderea lui Hans Zuckenhammer. Cronica fraților hutteriți. (172)

Pe 4 martie, 1597, Hans Zuckenhammer, care fusese un slujitor al Cuvântului pentru șaptesprezece ani a fost exclus înaintea întregii biserici din Protzka în Ungaria în prezența fratelui Klaus Braidl, bătrânul și Ludwig Dörker, Cristian Steiner, Ioan Rath, David Hasel, Stoffel Küenhuber, Daniel Hellrigel, Hans Neumair, Sebastian Dietrich, Petru Trier, Lamprecht Jänko și Hauptrecht Zapff, toți fiind slujitori ai Cuvântului.

De asemenea prezenți erau paisprezece sau cincisprezece frați din Velké Leváre (unii dintre ei responsabili pentru departamentele de lucru), care îl știau pe Zuckenhammer și căile lui.

Iată ce s-a întâmplat: Mai multe plângeri au fost aduse fratelui Klaus despre felul inconsecvent și chiar nedrept prin care Hans Zuckenhammer împărțea dreptatea – unii oameni nu fuseseră pedepsiți cu asprimea cuvenită, iar alții fuseseră tratați cu prea mare severitate, fiind folosite injurii grosolane și fiindu-le arătată ușa.

Pentru acestea și alte lucruri asemănătoare, fratele Klaus a fost chemat la Neumühl și dojenit înaintea bătrânilor. I s-a spus că dacă nu se va schimba, nu i se va mai încredința să aibă grijă de comunitate, ci va fi plasat sub un alt frate. Aceasta s-a decis mai târziu la Kostel cu câțiva bătrâni prezenți și lui Zuckenhammer i s-a spus să se mute la Protzka, unde Cristian Steiner era slujitor al Cuvântului. Altcuiva i s-a dat în grijă Velké Leváre-ul.

Cât de curând Zuckenhammer a azuit că trebuia să se mute, a mers țintă să-l vadă pe administratorul din Jedenspeigen1 sub pretextul că ar vrea să lichideze anumite chestiuni nerezolvate cu el și să lase totul în ordine, dar de fapt dorea să îl înștiințeze pe administrator că va părăsi Velké Leváre-ul.

Administratorul s-a înfuriat foarte tare. Zuckenhammer apelase la el deseori și ei doi erau familiari între ei. Acesta s-a așezat și a scris o scrisoare expresă pentru bătrânul bisericii, Klaus Braidl, rugându-l să nu îl îndepărteze pe Zuckenhammer și amenințând că dacă Zuckenhammer va fi expediat din Velké Leváre, îi era teamă că întreaga frăție va trebui să îl urmeze.

Zuckenhammer i-a dat căruța sa lui Friedrich Kellner (care trăia la Velké Leváre pe atunci) să ducă scrisoarea administratorului direct fratelui Klaus în puterea nopții, sperând astfel (așa se părea) ca mutarea lui la Velké Leváre să fie împiedicată.

Fratele Klaus nu a putut accepta comportamentul nepotrivit al lui Zuckenhammer. I-a scris că nu credea că un asemenea comportament i-ar aduce vreo bucurie sau alinare și că niciodată nu a auzit de un slujitor al Cuvântului care să îndrăznească să abordeze autoritățile pentru a obține influență și să împiedice mutarea sa în alt loc. Le-ar spune Zuckenhammer bătrânilor dacă era bine sau se cădea ca unul care avea slujba sa să își ignore bătrânul și să preia total controlul, cu rezultatul că nimeni nu știa cum erau lucrurile sau ce se petrecea acolo? Nu a acordat prea multă atenție acestui lucru, deși au fost lansate avertizări în mod repetat în îngrijorare iubitoare în numele Domnului, că slujitorii Cuvântului ar trebui să evite o relație prea familiară cu autoritățile. Era clar că aceste avertismente nu au cântărit prea mult, din moment ce Zuckenhammer a continuat să meargă pe cărarea lui indiferent de ce i-ar fi spus el (Klaus Braidl) sau ceilalți bătrâni. Pe moment nu va mai adăuga alte lucruri.

Chestiunea a fost adusă în atenția bătrânilor și a fost dezbătută în lumina adevărului, astfel ca nici Zuckenhammer și nici altcineva să nu fie tratat cu nedreptate.

O altă adunare a bătrânilor a fost prin urmare convocată la Neumühl și cazul lui Zuckenhammer a fost analizat. Atât de multe plângeri grave au fost înaintate că bătrânii s-au îngrozit și întristat.

De exemplu, el obișnuia să insulte persoana pe care o mustra. Zbiera la un frate, numindu-l un potlogar și un ticălos, până când însuși fratele a spus, „Nici măcar un turc n-ar aiura așa cum o faci tu. Nu ai niciun drept să vorbești astfel!”

La adunarea bătrânilor deja numiți și a altor frați [la Protzka], toate plângerile menționate mai sus despre Zuckenhammer au fost ascultate și s-a decis că acesta a greșit.

El se apăra în loc să își recunoască greșelile. A încercat să îndulcească toate acțiunile sale, exact cum făcuse și înainte cu bătrânii [la Neumühl].

În seara dinaintea acestei confruntări, i s-a spus să se prezinte înaintea frăției ziua următoae. Zuckenhammer a răspuns că va veni cu bucurie. Dar târziu în aceeași zi s-a rugat să îi vadă pe bătrâni și ei au căzut de acord. El le-a spus că dorea ca ei să îl admonesteze atunci și acolo deoarece el se temea că nu va avea aceeași tărie înaintea frăției. Bătrânii să îl admonesteze drastic. De aceea el se afla înaintea lor – cu siguranță că o merita și și-a recunoscut vina. I s-a spus, totuși, că din moment ce s-a decis ca el să se prezinte înaintea frăției, această decizie va rămâne în picioare.

1

Jedenspeigen, un sat din județul Zistersdorf, Austria Inferioară, lângă granița cu Cehia.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s