”Pe alocuri vor fi cutremure” Matei 24:7
”Şi a doua zi, sculându-se dis-de-dimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon şi cele două mâini ale lui erau tăiate pe prag şi nu-i rămăsese decât trunchiul.” 1 samuel 5:4
Cutremure au fost de la creație, dar unele au avut loc exact acolo unde a intervenit Dumnezeu.
Când am fost la Filipi, în Grecia, privind la acel munte imens de lângă oraș, m-am gândit mult la noaptea aceea, când a avut loc un cutremur la comanda lui Dumnezeu.
Trăim zile ca zilele lui Lot, în zilele lui Lot oamenii nu se mai însurau și nu se mai măritau, în zilele lui Lot oamenii erau LGBT.
Recent, la 30 octombrie 2016, Italia a fost zguduită de cel mai violent cutremur din ultimii 36 de ani.
Dar a fost afectată cel mai tare o singură comună: Norcia.
Ce se afla la Norcia?
Biserica Sfântului Benedict, patronul Europei.
Și biserica patronului Europei a ajuns ruine la trei luni după ce Italia a oficiat legal ”uniunile civile”, ”căsătoriile” dintre homosexuali adică.
Este un semn?
Cam așa susține un preot local, Giovanni Cavalconi, neagreat de Vatican.
Biserica din Norcia nu era una obișnuită.
Biserica a fost construită în secolul al 13-lea pe locul casei unde s-a născut Sfântul Benedict, întemeietorul ordinului călugăresc benedectin.
Din 1964 Sfântul Benedict de Nursia (Norcia) este considerat de către catolici cel mai important dintre cei șase patroni ai Europei.
Și prin această nimicire, Dumnezeu Cel care ”ține în mână adâncimile pământului” arată că nici un om și nici o țară nu trebuie să se închine la așa-ziși ”sfinți”, care sunt creaturi și cu atât mai mult la lucrările lor făcute de mâini, ci la Dumnezeu care este Creatorul a toate.
Cât de ușor a scuturat Dumnezeu bucata de pământ cu idolul și numai dragostea Lui plină de răbdare pentru oameni ține încă în echilibru întreaga creație.
Când leul nu-l mănâncă pe măgar, nici pe profet e un semn.
Când e un cutremur strict local, care distruge un simbol e tot un semn.
Să înțelegem semnele!