” Trebuie să fim înțelegători cu revoluția franceză și cu oricare alte încercări de reformă ale omenirii în care religia este exclusă, fiindcă ceea ce se înțelege de obicei prin religie nu este altceva decât creația păcătoșeniei omenești, ca să se amăgească singură că prin anumite mijloace, gras materiale, se ajunge în raiul de o suspectă spiritualitate.
În cel mai nevinovat caz, e vechea tactică a lui Adam de a se ascunde de Creator.
Răul social persistă.
Cauza lui mai imediată a fost și autoritarismul bisericesc care a căutat sa tina încătușată pe vecie rațiunea omenească.
Adevărata credință, departe de a robi intelectul, îl eliberează, după cum a zis Mântuitorul:
”Daca veți persevera în cuvântul meu (iar nu în tradiții bisericești) sunteți cu adevărat discipolii mei (creștini) și astfel veți cunoaște Adevărul (personificat în Isus) și Adevărul vă va elibera. Ioan 8:31-32
”Dar nici știința, filosofia sau politica n-au dreptul să se erijeze în moștenitori ai acestui alt ”necesar rău social”, ultima cârjă a aproape inexistentei morale. Mașinismul (industrializarea n.n.) nu ne-a făcut mai fericiți decât pe năpăstuiții noștri strămoși. Timpul liber, prilejuit prin înlocuirea brațelor, este arhiocupat împotriva intereselor noastre veșnice. Invențiile, desigur neutre în ceea ce privește moralitatea, sunt utilizate la amplificarea imoralității. ne lăudăm cu viitoarele libertăți, dar nu dorim mai întâi libertatea lăuntrică, fără de care ne vom asupri reciproc, mai rău ca oricând. Hotărât, omenirea, mai ales acum, se zbate ca un râu ce nu-și găsește vad, pentru că s-a abătut de la singura cale fericitoare. Nu mai e nicio speranță pentru ea, decât în intervenția Lui directă, a Lui, a suveranului de drept. Nu-i facem program de ameliorare, ci vestim mântuirea.”
Vestea Bună 