Mai mulți se adăugau decât în vremurile bune. Cronica fraților hutteriți. (82)

Binecuvântați sunt aceia care au suferit cu credincioșie până la sfârșit, pentru că vor moșteni împărăția Tatălui lor în rai, care a fost pregătită pentru ei de la întemeierea lumii (Matei 25:34).

În timpul acestor vremuri de mari necazuri, Dumnezeu a adăugat pe mulți bisericii. Oameni veneau din multe locuri și credeau, își schimbau viețile și își luau crucea în spinare. Mai mulți se adăugau decât în vremurile bune. Nu erau împiedicați de marile necazuri pentru că erau zeloși cu adevărat, care i-a condus la creștinătate adevărată și dragoste de Dumnezeu.

Toate acestea sunt descrise și trecute pe hârtie ca o relatare, în special pentru tine și pentru noi, descendenții lor care trăiesc în timpuri când Dumnezeu a dat pace, astfel că nu gândim că va fi întotdeauna pace. În același timp, când Dumnezeu ne binecuvântează în chestiuni temporale, haideți să fim mulțumitori și să ne amintim că frații și surorile noastre de mai dinainte nu ar fi știut cum să mulțumească și să îi mulțumească lui Dumnezeu suficient dacă ar fi avut doar jumătate, o treime sau chiar mai puțin decât avem noi acum. Într-adevăr, oricine care nu poate rezista acum, în aceste vremuri bune, nu a trecut testul ca un adevărat creștin. Și dacă vreodată va aduce Dumnezeu asemenea necazuri asupra noastră, descendenții lor, nu ar trebui să fim luați prin surprindere, ci ar trebui să dăm dovadă de aceeași răbdare și rezistență până la sfârșit, pentru lauda și gloria lui Dumnezeu.

După cinci ani de mari necazuri ne-am adunat din nou, determinați din inimă ca din totdeauna să păstrăm comunitatea. Aveam fiecare motiv să oferim din inimă lauda noastră, cinstea și gloria lui Dumnezeu în ceruri, care trimite vremuri de necazuri și de asemenea ne eliberează de sub ele. Părea că niciodată nu vom mai fi împreună. Nelegiuiții ne-au sfărmat speranțele iar și iar și ne-am gândit, „Dacă Dumnezeu vreodată ne-ar strânge din nou, cât de drag și prețios ar fi fiecare pentru noi, cum ne-am iubi unul pe celălalt și cum i-am mulțumi lui Dumnezeu!”1

Acum, Dumnezeu a permis-o. O, să lăsăm fiecare să se gândească și să își dea seama ce har, ce dar de la Dumnezeu este, când putem să trăim împreună și să nu avem trebuință să ne implicăm în viețile murdare ale lumii și alor ei oameni fără de rușine. Deseori, inima unuia plânge ca și credinciosul Lot în Sodoma. Ar fi fost mai bine să stai sub o bancă la o adunare de credincioși, decât să te culci în unul dintre paturile fine ale Sodomei. Căile rele ale nelegiuiților sunt un exemplu îngrozitor pentru tineri. De fiecare dată un credincios se roagă la Dumnezeu sau îi oferă mulțumiri, bătaia de joc a nelegiuiților este la maximum.

Gândește-te cum s-ar ralia Cuvântului lui Dumnezeu și altor lucruri sfinte, dacă am fi avut șansa să îl vestim! Acum, laudat să fie Dumnezeu din înălțimi, ne-a dat fiecare șansă să îl auzim din nou.

1550

În 1550, în timpul acelor ani de necazuri, dragul nostru frate Wolf Sailer sau Tischler (un tâmplar de mobilă fină), slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu și a bisericii sale, a adormit în Domnul la Saitz în Moravia. Ne-a adus nouă, camarazilor lui în credință, multă învățătură sănătoasă și alinare. A transpus în versuri toți psalmii lui David și încă îi cântăm în biserică. De asemenea, el a compus alte cântări frumoase de laudă și alinare. Cu adevărat, el a fost un frate înzestrat.2 În același an am pus bazele unei comunități la Damborschitz și ne-am mutat acolo.3

1551

În 1551, cinci frați au fost aleși și investiți ca slujitori ai Cuvântului lui Dumnezeu la Schakwitz lângă mlaștină; ei erau Iacob, Säckler, Matia Legeder, Hans Mändel (de asemenea cunoscut ca și micul Hansel), Paul Schuster și Hans Spindler.

În același timp, cinci frați au fost aleși și investiți ca și administratori, sau slujitori ai treburilor temporale; ei erau Thoman Eppenstainer, Thoman Renn, Mihai Kern, Gregor Boemul și Gabriel Aichhorn.

În același an, fratele Petre Hagen, un slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu, a adormit în Domnul la Pulgram în Moravia după ce-a suferit foarte mult. El era unul dintre aceia care au fost duși la galere, dar s-au întors. Încă avem o cântare pe care a compus-o despre întemnițarea lor în castelul de la Falkenstein.4

Fratele Kaspar Klaindopf sau Schmidt (un fierar), un slujitor al Cuvântului neconfirmat încă, de asemenea a adormit în Domnul cu o inimă împăcată la Freischütz5 (Sabatisch) în Ungaria.

Fratele Gabriel Aichhorn, de asemenea, a adormit în Domnul. El a fost un administrator sau slujitor pentru treburi temporale la Poppitz lângă Tracht6 în Moravia.

Mihai Kramer, un slujitor al treburilor temporale, a adormit în Domnul la Popodin7 în Ungaria. El este acel Mihai care a scris cântarea despre suferința bisericii în Ungaria.

Fratele Hans Spindler a fost eliberat din serviciul Cuvântului nu cu mult după ce fusese supus unei perioade de testare. La scurt timp după a adormit în Domnul cu inima împăcată.

Au fost câțiva care le-au opus rezistență bătrânilor și slujitorilor bisericii, mormăind tot felul de nemulțumiri împotriva lor: Ott (care mai târziu a trăit la Pergen), Anthoni Kürsner și Hans Kürsner. Au fost excluși din biserică ca membrii nepotriviți, dar niciodată nu s-au pocăit.

În același an 1551, fratele Bastel Schmidt, un slujitor al treburilor temporale, a adormit în Domnul la Fraitz, în Moravia.

1552

În 1552, la Gätte în Ungaria, bătrânii i-au confirmat pe frații Hans Schmidt și Simon Waindel în serviciul lor al Evangheliei așezându-le mâinile pe cap.

În aceeași zi și de asemenea la Gätte în Ungaria, bătrânii i-au confirmat prin așezarea mâinilor în serviciul pentru treburi temporale pe următorii patru frați: Cristoph Lenck, Kaspar Ebner, Andreas Stuck și Ulrich Hofer.

În acest an 1552, Hans Schluchter mormăia nemulțumiri și s-a revoltat împotriva bătrânilor și a slujitorilor bisericii. Cu cuvintele sale măgulitoare a căștigat sprijinul mai multor frați din comunitatea de la Hrubschitz. Ca rezultat a fost exclus din biserică.

Situația fiecăruia dintre prietenii lui a fost avută în vedere și majoritatea lor au găsit împăcarea. Dar Hans Schmidt8 a mers prea departe în această chestiune și a fost pierdut pentru biserică. Nici el și nici Hans Schluchter nu s-au pocăit vreodată.

La câteva zile după anul nou, fratele Hans Wimmer (de asemenea numit Plattner), un slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu și a bisericii sale, a adormit în Domnul la proprietatea de la Austerlitz după ce a suferit mult. Încă avem una sau două cântări de-ale lui.

În același an, fratele Matia Legeder9 a adormit în Domnul la Pergen în Moravia. El a fost un slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu, deși aflându-se încă în perioada de testare și a trecut prin multe necazuri de dragul adevărului divin. El vorbise despre speranța sa de a fi eliberat din acest cadru lumesc cu o săptămână înaintea sfârșitului său.

Fratele Baltazar Maierhof cel bătrân, un slujitor confirmat pentru treburi temporale, a adormit în Domnul la Altenmarkt în Moravia și după ce a îndurat multe necazuri a mers la aceia care se odihnesc.

Fratele Iacob Säckler, un slujitor al Cuvântului aflat încă într-o perioadă de testare, a adormit în Domnul la Sabatisch în Ungaria.

Fratele Melchior Kellner sau Zimmermann (un tâmplar), un slujitor pentru treburi temporale, a adormit în Domnul la Sabatisch în Ungaria.

Fratele Hans Hess sau Schneider (un croitor), un slujitor pentru treburi temporale, de asemenea a adormit în Domnul la Alexowitz10 în Moravia. În acest an, Thoman Renn, un tâmplar și de asemenea un slujitor pentru treburi temporale, a adormit în Domnul la Schakwitz.

1553

În 1553, fratele Bärtel Riegel din Gundelbach în Württemberg a fost ales pentru serviciul Evangheliei și a fost investit.

La Sabatisch în Ungaria, doi frați, Hans Mändel (de asemenea numit micul Hansel) și Bärtel Rigel au fost investiți de către bătrâni prin așezarea mâinilor pentru serviciul Evangheliei și a Cuvântului lui Dumnezeu.

În aceeași zi la Sabatisch, frații Leonard Klemp și Petru Dietrisch au fost aleși și investiți în serviciul pentru treburi temporale.

În acest an, fratele Simon Waindel, un slujitor al Cuvântului lui Dumnezeu și a bisericii lui, a adormit în Domnul la Popodin în Ungaria.

În 1553, frații au început să pună bazele unor comunități la Schadowitz și la Gobschitz.11 În acest an, fratele Mihai Matschidel, de asemenea numit Klein Michael (micul Mihai), un slujitor al lui Isus Hristos și al bisericii sale, a adormit în Domnul la Altenmarkt în Moravia după ce a trecut prin multe procese și întemnițări.

[Tot în acest an, Gilg Federspil, Georg Rader și mulți alții din Tirol au fost aduși la credință prin mărturia lui Hans Mändel.]12

1 De asemenea vezi Beck, 189-193.

2 Vezi LdHBr, 133-136, 161-164, 178-297, pentru cinzeci de cântări scrise de Wolf Sailer. Interpretarea lui Sailer a Psalmilor se află în biblioteca diocezei de Esztergom, Codex III, 199. De asemenea vezi Wolkan, Lieder, 180-185; Beck, 195-196; Friedmann, Schriften, 125-126.

3 Damborschitz (Dambořice), un târg la sud-est de Austerlitz (Slavkov), proprietate a familiei Kounice. Beck, 196 n.1; Zeman, Topography, #28.

4 Vezi LdHBr, 97-98.

5 Vezi deasupra, p. 245 n. (!)

6 Tracht (Strachotin), Moravia, un târg la nord de Nikolsburg (Mikulov); pe vremea aceea sub jurisdicția castelului Maidburg; vezi deasupra, p. 226 n.1 (!); Zeman, Topography, #157.

7 Popodin (Popudinské-Močidlany), sat la sud-est de Göding (Hodonin). Pentru cântarea lui Mihai Kramer, vezi LdHBr, 166-175.

8 Acest Hans Schmidt să nu se confunde cu Hans Schmidt sau Raiffer a cărui confirmare în serviciul Cuvântului este înregistrată la începutul lui 1552 și care a fost executat în 1558 (pp. 354-360 dedesubt (!)).

9 Matia Legeder a fost arestat la Sterzing în 1541. În decembrie 1542 a fost condamnat la muncă la galere „împotriva turcilor” în următoarea primăvară, dar a putut să scape și a ajuns în Moravia. Vezi deasupra, p. 213 (!); Mecenseffy, Österreich, III, 500, #706; ME, III, 312; Loserth, Anabaptismus, 180.

10 Alexowitz (Alexovice), cunoscut înainte ca Oleckowitz sau Olkowitz, la sud-vest de Eibenschitz (Ivančice); în 1552 proprietate a lui Heinrich Doupovsky din Doupowa. După mandatele din 1622, care-i expulzau pe rebotezați din Moravia,s-a renunțat la comunitatea hutterită de la Alexowitz, posibil în decembrie 1622. Vezi Robert Friedmann, „A Newly Discovered Source on the Transmigration of the Hutterites to Transylvania, 1621-1623,” MQR, octombrie 1961, 312. Beck, 198, 407-408; Zeman, Topography, #2; de asemenea vezi dedesubt, p. 674 (!).

11 Schadowitz (Žadovice), la est de Gaya; în 1553 proprietate a lui Zikmund de Zástřizl; Beck, 199; Zeman, Topography #136. Gobschitz (Kubšice), vezi deasupra, p. 239 n.1. (!)

12 Pasajul din parantezele pătrate (Wolkan, Geschicht-Buch, 696, errata și addenda) este extras din codexul „1580,” fol. 274r, al acestei cronici. De asemenea vezi Beck, 199.

Georg Rader sau Wagner a fost un caretaș de meserie; numele lui de familie era Wyser.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s