”… a jurat că, atâta timp cât va trăi, nu va mai condamna un frate niciodată.” Cronica fraților hutteriți (60)

      Clanul preoților l-a împiedicat pe Leonard Lochmaier să moară împreună cu Onofrie din cauză că înainte acesta a fost un preot. Prima dată au vrut să-l azvârle afară din blestematele lor ordine, dar Dumnezeu le-a dat planurile peste cap prin intermediul morții episcopului sufragan, care ar fi trebuit să o facă. Leonard Lochmaier a fost prin urmare executat cu sabia la câteva zile după Onofrie, dându-și viața ca și un adevărat preot al lui Dumnezeu ca și sacrificiu acceptabil și dovedindu-se adevărat până la capăt. O scrisoare și câteva cântece ale lui încă ne sunt păstrate.

      Acești frați au fost executați în timp ce Aichelin era guvernator al întregului imperiu.1 Prin integritatea și neclintirea slujitorilor săi, totuși, Dumnezeu l-a copleșit pe Aichelin cu asemenea teroare că până la urmă și-a ridicat mâna și a jurat că, atâta timp cât va trăi, nu va mai condamna un frate niciodată. Mai târziu a fost înjunghiat și a murit la Württemberg.

     [Cam pe vremea aceasta fratele Mihai Widemann, sau Beck, a fost prins împreună cu un grup de alți credincioși la Reutte în regiunea Allgäu. Cu toți au fost trimiși acasă, excepție făcând Mihai, și acesta a fost pus în închisoare, torturat și terorizat pe baza credinței sale. A fost îndemnat să se dezică, dar a rămas ferm în credința sa în Isus Hristos și a spus, ”Înainte, când trăiam o viață de nedreptate, păcat și ticăloșie ca și restul lumii, nimeni nu m-a îndemnat să mă schimb. Toți mă considerau un bun creștin. Dar acum că m-am schimbat, m-am căit și mi-am îndreptat viața, mi se spune că ar trebui să fac roată-împrejur. Deja am făcut roată-împrejur și m-am îndepărtat de toate relele. În această pocăință voi rămâne până la sfârșit și nimeni nu mă va clinti, pentru că fundația de pe care mă înalț este adevărul.” După ce a petrecut șase luni în închisoare, el a fost decapitat și apoi ars în anul 1538.]2

    În anul 1538 un om pe nume Wendel Fürman a oferit comunității posesia legală a unei case în Schakwitz, unde el s-a stabilit de la Württemberg.

     În plus, ni s-a dat posesia pe cale legală a unei case din Schakwitz ce aparținea lui Valtin Häselwanter, care a fost primit în biserică; soția sa Madel de asemenea era sora noastră. Casa se afla lângă casa mare, iar fierăria era construită pe un loc unde nu mai fusese construită casă înainte. Astfel că am făcut aranjamentele necesare pentru a locui din nou în Schakwitz.

     În anul 1538 am construit o casă la Austerlitz pe pășune. Nobilul Jan Zischko, proprietarul Austerlitz-ului ne-a dat un pământ să construim acolo și nu a trebuit să plătim nimic pentru acesta. Astfel că am trăit și ne-am adunat acolo.

     Cam de Sărbătoarea sf. Bartolomeu [24 august] din acel an 1538, Filip Blay din Flehingen, Württemberg s-a unit cu noi. Înainte un filipit, el a fost un cărămidar la Pausram.3 El ne-a dat nouă posesia legală a unei case cu vie la Pausram, unde am început să trăim.

     În toamna lui 1538, ni s-au dat case la Pulgram4 de către frații care au venit la noi dintre rândurile filipiților și aceștia s-au unit cu noi. Aceste clădiri cuprindeau brutăria, casa mare unde fusese școala, fierăria și o casă nouă lângă fierărie, care a fost construită pe fundații noi, de asemenea casa cărbunarului și a pălărierului, și acolo am viețuit.

      De Sărbătoarea Tuturor Sfinților [1 noiembrie] în acel an, serviciul pentru treburi curente de la Schakwitz a fost încredințat fraților Hans Klampferer, Andreas Gauper (pentru prima oară), Georg Han, Kaspar Braitmichel5 și Lorenz Schuster.

1 Guvernatorul imperial, Bertold Aichelin din Wiesensteig (a nu se confunda cu Iosif Lauscher, supranumit Aichele, un judecător regional de pe proprietatea Lienz, Tirol, care a avut dificultăți asemănătoare cu rebotezații în 1585); vezi Beck, 140 n. 1. El este același guvernator responsabil pentru raidul de la Mantelhof de lângă Aalen din 1531 (vezi deasupra, p. 51).(!)

2 Pasajul din paranteze (Wolkan, Geschicht-Buch, 696, errata și addenda) este din codexul ”1580” al acestei cronici, fol. 146r-146v. De asemenea, vezi Beck, 141; Martyrs Mirror, 449.

Reutte din regiunea Allgäu”: oraș din Tirolul de nord, de pe râul Lech, lângă granița cu Germania.

3 Pausram (Pouzdřany), târg la aproximativ 18 km nord de Nikolsburg (Mikulov); în 1538 proprietatea nobililor de Liechtenstein; în 1556 a procuratorului provincial Ambroz de Ottersdorf; între 1574 și 1630 a familiei Zerotin; după 1630 a familiei Dietrichstein. Zeman, Topography, #106.

4 Pulgram (Bulhary), sat și parohie la nord de Nikolsburg, în 1538 proprietate a nobililor de Liechtenstein. Zeman, Topography, #124.

5 Despre Kaspar Braitmichel, primul scriitor al acestei cronici, vezi dedesubt, p. 436.(!)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s