Gomora, Sodoma și Țoar, despre ispita ”cetății”

Din Gomora nu aflăm să fi scăpat cineva, nu erau zece drepți, nu era niciunul.
Din Sodoma au scăpat la început patru, apoi au rămas în viață trei, restul cetății a pierit, nu erau zece drepți.
În Țoar probabil erau cel puțin zece suflete drepte, cetatea n-a pierit.
”Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea, şi este mică. O! de aş putea să fug acolo, … este aşa de mică … şi să scap cu viaţa!“ Geneza 19:20

Cetatea mică a scăpat, cetățile mari au pierit.
Lui Lot i-a plăcut confortul, cetatea, compania, mulțimea, Avram  a trăit în corturi.
Lot a vrut să influențeze lumea, stătea la poarta Sodomei, probabil judeca, voia să facă reguli în Sodoma.
Ispita de a avea confort duce la dorința după mulțime, după comunitate, după cetate.
cetate
Iar comunitatea în general merge mai repede spre rău decât individul.
Există un potențial de degradare mai mare al mulțimii decât al individului, în mulțime răul este acceptat mai repede.
Lot s-a păstrat drept în Sodoma, fetele lui nu, ele au ”salvat” cu ele ”cultura” Sodomei.
Educația creștină are nevoie de protecție, iar mulțimea nu oferă această protecție. Dimpotrivă, mulțimea are în sine un potențial de agresiune mare.
Mecanismul unui ceas are un capac rezistent în spate și o sticlă transparentă în față.
ceas
Transparența nu trebuie să însemne fragilitate iar capacul din spate trebuie să fie la loc. Cetatea ”oferă” agresiune, dorință de uniformism, condamnă fățiș sau pe ascuns separatismele, ideile diferite.
În general cetatea deține o ”conștiință comună” care pretinde uniformism, supunere din partea tuturor. E un fel de pretenție: ”dacă ești cu noi, să fii ca noi”.
În orice ”cetate” ne integrăm, vom fi supuși acestor pretenții, indiferent dacă este cetatea unei educații superioare, a unei bresle de meserii, a unei nații sau religii. Iar contopirea cu o mentalitate de tip ”cetate” te va duce repede spre rău. Un rău cu atât mai agresiv cu cât ”cetatea” e mai mare.
Uniformismul e rău pentru că nu e lăsat de Dumnezeu. De la Babel încoace orice asociere umană pământească are în sine în mod ascuns o răzvrătire, o conspirație împotriva lui Dumnezeu.
Dumnezeu în cartea Lui ne prezintă alternativa cortului.
În cort au trăit Avram, Isaac și Iacov.
Moise și-a luat cortul (cortul lui), l-a scos afară din tabără și l-a numit ”Cortul Întâlnirii!”
Apoi Dumnezeu la început a poruncit să se facă un cort, nu o casă pentru reprezentarea lucrurilor cerești.
Chiar despre Domnul Isus se spune că a ”corturărit” printre noi plin de har și de adevăr.
Și noi suntem în acest cort de carne…etc.
Între cetate și cort, să alegem cortul!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s