Dovezi, dovezi, dovezi

Completare 5 ianuarie 2016, ora 00.40

Vă recomand să citiți cu răbdare articolele doamnei Marianne Harslev Skanland (și ale altor norvegieni indignați de ce se petrece în țara lor) despre Protectia Copilului din Norvegia. Aici sunt articolele în limba engleză despre Protecția Copilului:http://www.mhskanland.net/page10/page10.html
Dânsa cunoaște din interior sistemul norvegian și scrie frecvent împotriva lui.
De exemplu un articol care arată originile darwiniste ale TEORIEI ATAȘAMANETULUI și a CONTACTULUI VIZUAL este acesta:http://www.mhskanland.net/page62/page286/page286.html

Citite cu răbdare, astfel de articole sunt o sursă bună de argumente extrem de puternice împotriva acestei mașinării de distrus oameni.

Citat: ””Eye contact” and „interaction” are elements in „attachment theory”, which I consider to be practically the most dangerous of all the quackery which child protection services of the Western world and the psychology associated with it have taken to heart. It gives them almost unlimited power to force through meaningless, abusive treatment of families on the pretext of it being scientifically valid.

Central ideas are found in the writings of medical doctor John Bowlby, who was well-intentioned enough and who has in fact found and launched some sensible things, but who was a psychoanalyst.

The view that eye contact is decisive for the „attachment” of a child is based on the idea that humans are like sheep, goats, cows. In these species it is usual that mother and new-born oppspring look at each other directly after birth. In our days this idea has invaded our birth clinics, midwives and nurses being taught to believe that it is necessary for a human mother and her new-born child to stare at each other in order to lay the foundation for attachment between them. ”
…..
One of the results of social-determinstic thinking is a popular dogma in social work of our times: that the family is a so-called social construction – an arbitrary joining together of just any individuals, with no natural basis for the fact that parents and their own children are ordinarily the ones who stick together in a family. Those who believe in this dogma, will as a corollary have it that family life is activity in which the participants play social roles; one is not mother, father or child, one acts in one of these roles (1996 p 80; 1998 pp 56-58). The ideology preaches that genetic relatedness is without importance. (A variant of the „role” theory also claims that belonging to one of the sexes is a matter of role-play which is induced socially and can easily be changed. This view seems to consider genetially and hormonally deviant individuals as proof, and extreme action taken on such a basis has not been without resulting tragedy, cf articles about Dr John Money (e.g Wikipedia 2012).) So-called „attachment theory” is an implementation of the same popular speculations of social-deterministic type.” De aici:http://www.mhskanland.net/page62/page286/page286.html
Traduceți voi dacă aveți timp, eu nu m-am răbdat să nu vă atrag atenția. E grozăvia tiraniei filosofiei sodomite, familia poate fi orice, nu mamă și tată și copii.

Iar despre faptul cum toată șarlatania asta, justificată ideologic ca la comuniști, e bine alimentată cu bani publici am relatat aici:https://vesteabuna.wordpress.com/2016/01/04/cosmarul-norvegian-frauda-sponsorizata-de-stat-a-protectiei-copiilor/
Faceți auzit glasul acestor oameni, ei știu mai bine ce e la ei în țară.

Completare 2 ianuarie 2016, ora 16.00

Pentru că această postare a fost preluată de mai multe bloguri mai vizibile ca al meu, și pentru că unele informații de aici au fost răstălmăcite, țin să precizez:
-SE ZVONEȘTE doar despre suma de 120.000 de euro pentru un copil, că ar fi bugetul Barnevernet pentru un copil pe an. Nu este o informație sigură, ci un zvon și așa am scris în articol mai jos. Din această sumă probabil o parte ajunge la membrul  Barnevernet care administrează fondul, se pare că există un interes direct de a lua copii cât mai mulți.
-acest blog este al unei persoane private, nu al unei agenții de știri, informațiile trebuie luate prudent, ca să se confirme e nevoie de 2-3 martori independenți.
-”dovezi, dovezi” din titlu se referă la lista de articole de pe sit-ul de mai jos, articole care confirmă zvonistica și transformă multe presupuneri în certitudini.

Călătorim.

Ieri și alaltăieri am fost la rude. Am întâlnit membri a 4 familii care s-au întors recent sau de câteva luni din Norvegia.
Povești horror. Realitatea e mai cruntă, ei nu spun tot de frică.
N-am timp să scriu și unele lucruri am fost rugat să nu le zic. Am înțeles și de ce.
Dar fac altceva: dau link spre ce-au zis alții.
Încerc să înțeleg: un fond (așa cum sunt la noi fondurile europene) se dă administrat de companii private pe diverse chestiuni. De exemplu: Protecția Copilului. Norvegia, pentru că are bani, a hotărât să ridice standardele Protecției Copilului în țara lor. Emit noi legi și directive și le pun în aplicare. Dar nu ca la noi, prin Ministere și Direcții Regionale.
Nu, un fond extern cumpără de la stat toate serviciile acestea sociale ale unei țări la pachet pe sume de sute de milioane (ca la noi Colectarea Gunoiului de Remat) și angajează servicii private de administrare a acestor servicii.
Există un sistem de punctaje ( ca și în cartea sorei Mariana Goron ”Afaceri cu suflete de copii”). În final comitete arbitrare zonale fac spionaj pe familii, mai ales prin școli, (cam ca securitatea la noi) și așa ca vulturii, fără avertizare, cad pe câte-o familie, le iau copiii și-i dau spre adopție. Practica dovedește că foarte rar, dar foarte, foarte rar un astfel de copil mai ajunge în familia părinților lui. Dacă s-ar întâmpla așa, cei ce au primit banii, ar trebui să-i dea înapoi.

Un denunț se plătește cu 30000 de koroane (aprox 3200 euro, de obicei denunță profesorii), pentru luarea unui copil se zvonește că se primesc 120.000 de euro.
Se practica sedarea copiilor, presiunea psihologica, minciuna ( ca și la cazul Cristinei), timpul lucrează în favoarea hoților.
Părerea celor ce au plecat de acolo: ”țărani cu bani”,  a plouat cu petrol și proștii au ajuns bogați, pescari fără școală și fără inimă, dar cu funcții și sarcini, foști barmani, foști lucrători petrolieri ajung agenți Barnevernet.
Rareori se fac vizite înainte de ”răpirea„ copiilor. La un astfel de caz, o poloneză a primit vizita inspectorilor și una din inspectoare i-a șoptit numai ei: ”vezi că mâine venim”, cu alte cuvinte, ”vezi ce faci!” și a fugit cu copilul în noaptea aceea.
Dar să dau un link (http://fampo.no/cps.html):

Fondurile norvegiene au intrat și la noi, pe mediu sau pe alte teme.
E o metodă de stors banii de la guvern în numele progresului și ”legal”.
Rugați-vă pentru familia Bodnariu dar nu cedați blazării.
Ce puteți face?
Dacă aveți timp și știți limbi, traduceți articole și răspândiți știri, e o tragedie reală acolo. E o teroare ascunsă, ca și cum securitatea pe vremea lui Ceau prigonea pe ascuns și zâmbea pe față. Nu credeți bla-bla-ul oficial,  realitatea e alta. CPS-ul norvegian (Barnevernet) seamănă cu organele impuse de regimurile lui Hitler, Stalin și Ceaușescu.

”Am fost răpit și v-a durut pentru mine…”

Completare 4 ianuarie 2016 Aici (http://forum.r-b-v.net/viewtopic.php?f=314&t=8064) scrie despre doi părinți (tată-german, mamă-ucrainiancă) cum și-au răpit înapoi fetele de la Barnevernet și au fugit cu ele spre Germania. Poliția norvegiană a anunțat în toată Scandinavia și au fost arestați pe insula Fyn în Danemarca de către poliția daneză. Caz recent 21 noiembrie 2016.
Dacă și după ce această teroare va avea un sfârșit, doamna Marianne Haslev Skånland va primi probabil titlul de ”Drepți între norvegieni”. Dumnezeu să vă binecuvinteze doamnă.