Ar da Domnul Isus bon fiscal?

Există celebra expresie: ”Ce ar face Isus în locul meu?” sau al tău.
WWJD? sunt tricouri, povești.

Ar da Domnul Isus bon dacă ar avea o prăvălie de la care cumpără doar vecinii? ”Că doar noi ne cunoaștem. Cum să plătim impozit la ”ăștia”? ”Ei” ne dau ceva nouă?”

Citesc acum ”Sectanții” de Vasile Ernu. Fiu de pocăiți din Basarabia(Buceag), pripășit prin România,explică în carte ce sunt pocăiții, pe limba celor ce nu sunt pocăiți. Excelentă cartea, bine scrisă, judecă tocmai raportul acesta între minoritatea oprimată și statul majoritar. Nu doar statul, majoritatea de orice fel, religioasă, etnică, dominanta socială, oricum i-am zice. Sau raportul cu statul: îl respectăm sau îl ocolim? Îl aprobăm sau îl fentăm prin cea mai la îndemână formă de dispreț: neplata impozitelor?

Să ne întoarcem deci la întrebare: dacă Domnul Isus ar avea o prăvălie ar vinde la negru?

Unii vor zice: ce întrebare fără rost, Domnul Isus a fost tâmplar, nu negustor. OK, tâmplar, tâmplar, sau dulgher, nu cred că a fost angajatul cuiva, era mic meseriaș, cum s-ar zice azi, oricum un dulgher cunoscut (”nu este acesta dulgherul?” ziceau despre El…) Trebuia să cumpere materie primă, să vândă produse. Sau dacă lucra doar manopera cu materialul clientului, să ceară bani pe manoperă. În mod sigur avea de plătit un altfel de impozit la romani pentru dulgherie decât un evreu ce avea doar două capre și 10 măslini. Plus impozitul pentru templu, la evrei. Pe acesta l-a plătit, dar la romani? L-a plătit sau nu?

Eu sunt sigur că da.

Desigur el care ne-a învățat să nu strecurăm țânțarul și să înghițim cămila, n-a făcut caz de amănunte și n-ar trebui să facem nici noi, dar a face diferență între cămilă și țânțar e o judecată necesară.

Să nu ne trezim că nu lucrăm nimic sau nu ne apucăm de nimic sau nu ajutăm pe nimeni ca ”să nu dăm prilej daivolului” sau că trebuie să fim 110% corecți dar nici că ajungem să înghițim cămile de fapte zicând că-s țânțari.

Scriu eu și scriu pe blog, poate citește cineva, că din ce am auzit eu predicând mari ”stele” și văd făcându-se la ușile bisericilor se pare că subiectul nu se pricepe. Domnul Isus este considerat de mulți un descurcăreț de împrejurări, ca un fel de popă cu relații sus sau pastor ce trage sfori și închide ochii și la cele mici și la cele mari. Mai ales la cele mari, dacă ce-i ce-l pictează în astfel de culori primezc zeciuieli și sponsorizări de la vrăjiții lor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: