Autocefalia unei iluzii

Pentru că respectabilii mei cititori fac parte din toate felurile de oameni și din toate țările lumii trebuie să explic simplu, în românește cuvintele mai rare.

1.Cuvântul ”autocefal” vine din limba greacă, se referă în mod normal la Biserică, ca și instituție, auto=singur+chefalo=cap înseamnă ”cu cap propriu” sau ”care se conduce singur” sau în cazul bisericii, singură. Cum ar fi că Biserica noastră e ”națională” și nu ascultă de Constantinopol(a doua Romă) sau Moscova(a treia Romă) ci de București. Vreau să arăt că și cât de departe de Adevărul scris de Dumnezeu este această iluzie și să te fac pe tine cititorul meu, mai curajos în a gândi și glăsui Cuvântul lui Dumnezeu și în privința aceasta. Scepticul(neîncrezătorul) va zice poate: ”ce? ..tu, cel care ai scris ești unul, poate mai este unul-doi care cred ca tine, schimbați voi ceva cu asta? opinia majorității nu se schimbă, lumea va fi la fel și după moartea voastră.” Da, scepticule, așa este, doar eu și cei câțiva și Dumnezeu căruia îi dăm crezare + îngerii Lui care ne admiră formăm o majoritate zdrobitoare în acest univers din care și tu și eu și toate majoritățile vedem cât picătura în ocean și trăim cât fulgul în palmă.

2. Iluzie este imaginație, închipuire.

Deci eu vreau să scriu în acestă postare că e o închipuire că  instituția biserică  națională întitulată ”autocefală” ar fi adevărata Biserică a lui Isus Cristos. Cristos este capul Bisericii lui, scrie prea des în Biblie ca să repetăm aici. Că instituția pământească care se crede biserică  este numită autocefală, pentru orice cunoscător de Biblie este ca o infracțiune, iar faptul că nimeni nu sesizează și nu se revoltă, că nimeni nu vrea să schimbe nimic este o DOVADĂ de abaterea de gândire a întemeietorilor și continuatorilor acestor înjghebări. Desigur este evident pentru orice observator neutru că scheletul acestor instituții este financiar iar însuflețirea dragostei de Adevăr lipsește acestor instituții create strict pentru arginți.

3.Am mai scris despre Ucraina. Mă consider îndreptățit să scriu, am fost în Ucraina de mai bine de 100 de ori, vorbesc limba, am prieteni, le cunosc mentalitatea, dorurile și durerile. Am neamuri, socri și nevastă ucrainieni, așa că vorbesc ce știu și eu. Am scris și pe acest blog acum câteva luni în contextul în care o cunoștință ”a trecut” de la evanghelici la majoritari și a afișat naiv pe blogul lui: ”cred ceea ce crede biserica?
L-am întrebat atunci: care biserică?…dar mai bine să citez de atunci:
”Care Biserică?… l-aș întreba, dac-ar citi.
Biserica asta etnică, comunistizată, securistizată mai crede ceva? Mi se va spune de taine și duhovnicie, lucruri ascunse, nevăzute, mistice, de nevăzut pentru profani, că doar după oftaturi și munci printre fumuri și cruci… cerul se deschide printre cădelnițe, icoane și lumânări…. Nu cred nimic din poveștile astea, e teatru tot. Asta e o industrie, industrie veche și stabilă care nu bagă pe nimeni în cer, dar își bagă mâna adânc în buzunarele celor ce-o cred. (Cerul l-a deschis Domnul Isus prin moartea Lui și l-a curățit prin sângele Lui, ca să-i fim o locuință a lui prin Duhul. Nu prin temple și cu obiecte, nu la popi cu mătănii, nu cu bani și slujbe, ci cu mărturisirea păcatelor, prin pocăință se apropie cineva de Tatăl, prin mijlocirea Marelui Preot al Cerului, Domnul Isus Cristos. )”

4. Și am mai scris atunci despre Ucraina: 

”În statele ortodoxe satelite Moscovei se luptă autocefalele(cu capuri proprii) între ele mai ceva ca balaurii, bisericile ortodoxe pro-moscovite cu cele naționaliste, caz specific Ucraina:

În Ucraina sunt trei Biserici ortodoxe mari:
1.Biserica Ortodoxă autocefală Ucraineană cu 3 milioane de membri, mai mult în vestul Ucrainei, naționalistă
2.Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului Kievului cu 6 milioane de membri, naționalistă
3.Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului Moscovei cu 35 milioane de membri, condusă de Moscova.

Ce ar face omul meu dacă ar trăi în Ucraina, cui și-ar da mintea?  Cărei autocefale, cărui Patriarhat?”

5.În contextul actual al confruntării Rusia-Ucraina, toată salba de mitropoliți, preafericiți și preaînalți tac mâlc. De ce tac oare? Omul meu care crede ce crede biserica, cărei biserici i-ar da crezare dacă ar fi în Ucraina? Sau este un Adevăr rusesc și unul ucrainian? Este un Cristos pentru ruși și un Cristos pentru ucrainieni? Hai să ne exprimăm pravoslavnic: se luptă ”frați” cu ”frați”, creștini ortodocși cu creștini ortodocși, doare pe cineva acest lucru? Se ridică cineva în Numele Unicului Cristos să-i îndemne pe acești rebeli la o pace dorită, chiar cu pierderi de orice fel? Oare tăcerea celor ce ar trebui să strige, nepăsarea celor ce ar trebui să se streseze, nu este o dovadă că toată religia lor e teatru gol iar ei, purtătorii uniformelor sunt niște actori doar? Ba da. Dacă cuvântul ”frate” spus unul altuia de călugări și preoți ar fi adevărat, atunci ar trebui să facă procesiuni cu praporii și crucile în care cred și cu care se laudă, printre kalașnikovuri și tranșee să împartă cuvântul împăcării.
Bat câmpii, așa-i?

Așa-i.

6. Dar a trebuit să le bat ca să pot trage concluzia din titlu, dar s-o dezvolt puțin: religia autocefală (în traducere liberă: de capul ei) e așa cum îi e numele, nu îl are ca și Cap pe Cristos. Această religie e bună pe timp de pace, la hramuri și sfeștanii, la boteze și parastase, la moaște, la Sfânta Paraschva și Sfântul Ioan cel Nou, e bună de luat banii de la fraieri.

7.Să mă explic: am cunoștințe în vestul Ucrainei, naționaliști ucrainieni plini de un etnicism de gândire față de care Vadim al nostru și secuii de la noi sunt copii mici. În Ucraina de vest naționalismul nu este o răceală trecătoare, este un cancer de minți. Dușmanii sunt ”moscalii”, rușii, cei care prin Stalin au omorât prin înfometare între 7 și 10 milioane de ucrainieni, lucruri care se uită greu. Sunt patimi în Ucraina pentru care cu siguranță sute de mii de oameni ar fi gata să moară.
Întreb dar:
Ce valoare are religia și preceptele ei bune de paravan în fața unor izbucniri de ură cu rădăcini de secole?
Autocefali sunt și unii și alții. Nu este autocefalia asta o iluzie?
Mai poți crede ”ce crede biserica”, dragul meu prieten?

Nu mai bine să crezi ce scrie Biblia, cartea Tatălui?

 

 

2 Responses to Autocefalia unei iluzii

  1. vesteabună spune:

    De Paște, mitropoliții n-au tăcut, au vorbit fiecare pe limba lui.
    Citez: ”Iată mesajul Patriarhului Bisericii Ortodoxe ruse, Kirill:

    „Trebuie să ne rugăm astăzi pentru poporul rus care trăieşte în Ucraina, pentru ca Domnul să facă pace pe teritoriul ucrainean (…), să pună capăt intenţiilor celor care vor să distrugă Sfânta Rusie… Acest lucru s-a întâmplat de numeroase ori în istorie şi nimeni nu a reuşit vreodată. Din punct de vedere politic, Ucraina este o ţară străină. Din punct de vedere istoric şi spiritual, lucrurile nu au stat aşa niciodată. Suntem un singur popor în faţa lui Dumnezeu, avem aceeaşi credinţă ortodoxă, indiferent ce cred cei care spun că poporul ucrainean are alte religii”.

    În aceeaşi seară, Patriarhul Filaret al Kievului a declarat: „Ţara care ne-a garantat integritatea teritorială a comis o agresiune. Dumnezeu nu poate să fie de partea răului, de aceea inamicul poporului ucrainean este condamnat la eşec… Hristos a suferit, a murit, apoi a înviat şi a învins răul. La fel va fi şi aici. Dumnezeu ne va ajuta să înviem Ucraina”.

    După cum putem constata, nu este vorba de mesaje de detensionare, ci de îmbrăcarea discursivă a poziţiilor celor două state în veşmintele preoţeşti. Degeaba îşi începe predica un înalt prelat cu rugăciuni pentru pace dacă şi-o termină cu instigări. Cei doi capi ai celor două Biserici ortodoxe dovedesc încă o dată că în această arie teologico-politică domneşte symfonia, conceptul ce reglează în lumea ortodoxă relaţia dintre Biserică şi stat; conceptul care defineşte, de fapt, perpetua obedienţă a Bisericii faţă de puterea politică. De aceea, în lumea ortodoxă, nu au existat mişcări de opoziţie relevante ale Bisericii faţă de puterea politică. Nu mă refer aici la opoziţiile singulare ale unor feţe bisericeşti, ci la absenţa unei opoziţii a Bisericii, ca structură instituţională.

    Dacă mâine la Kremlin ar veni un proamerican, acelaşi patriarh ar vorbi, probabil, de vocaţia occidentalistă a Sfintei Rusii şi ar îndemna la toleranţă. Era de aşteptat reformularea mesajului panslavist şi ortodoxist, cu ignorarea dorinţei poporului ucrainean. Dacă tot sunt un popor, de ce ruşii nu au fost primiţi cu manifestări de bucurie, ca nişte eliberatori ai ucrainenilor de sub jugul ucrainean? De ce întâiul stătător al Bisericii ucrainene nu vorbeşte aceeaşi limbă istorico-spirituală cu Patriarhul Moscovei?”
    sursa: http://adevarul.ro/news/politica/noapteapatriarhilor-1_5355125b0d133766a8f878e6/index.html#

    Apreciază

  2. vesteabună spune:

    Din presa de ieri:

    ”….Prea cuviosul părinte ascultător de biserica ortodoxă de la Moscova l-a înjunghiat în cap și în gât de 8 ori pe preotul naționalist local. Atacul a avut loc atunci când victima se odihnea pe o bancă alături de corul bisericii sale, pe marginea râului local, în orașul cu 18.000 de suflete, care beneficia de 3 biserici aparținând Moscovei și doar una ținând de biserica Kievului, dar către care trecuseră majoritatea credincioșilor care au părăsit lăcașele de cult ale Bisericii Ortodoxe Ruse.

    Impactul a fost cu atât mai mare, iar scandalul monstruos nu numai deoarece atacul sângeros s-a derulat pe fondul războiului din Estul Ucrainei, nici măcar pentru că implica fețe bisericești – de la care altfel ai aștepta mult mai multă toleranță și înțelegere -, ci pentru că atacatorul și-a lansat suita de lovituri care nu se mai termina răcnind din rărunchi sloganuri: „Pentru Rusia! Pentru credința ortodoxă cea adevărată!”, potrivit victimei resuscitate și a martorilor.

    Preotul a supraviețuit atacului care l-a lăsat într-o baie de sânge, iar poliția, chemată de martori, a reușit să-l dezarmeze pe atacator, și a fost trimis în închisoare de către judecători pentru doi ani și pus să plătească 850 de grivne despăgubiri victimei.

    Biserica Ortodoxă Rusă a încercat să-și apere preotul, declarând oficial că atacul a fost „un accident”, determinat de faptul că ambii preoți ar fi fost beți la ora încăierării, după cum susține comunicatul părții ruse. Comunicatul nu a făcut decât să agraveze și mai mult lucrurile, atunci când a explicat, cinic, faptul că în timpul altercației, preotul aparținând bisericii ucrainene ar fi căzut și s-ar fi tăiat într-o sticlă de vodcă spartă. Mai mult, comunicatul Bisericii Ortodoxe Ruse a mers și mai departe, creând indignare în localitate, la Kiev și în întreaga Ucraină, atunci când a susținut că „orice încercare de a califica un banal conflict domestic între doi bețivi ca o crimă religioasă făcută cu ură este o simplă provocare”.

    sursa: http://www.evz.ro/pulsul-planetei-razboi-religios-in-ucraina-lupta-pentru-enoriasi-prin-injunghierea-preotilor-rivali.html
    12 sept 2015

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: