”Să nu-l primiți în casă!”…dar în biserică? Adunarea, loc public sau privat?

”….Căci în lume s-au răspîndit mulţi amăgitori, cari nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul!  Păziţi-vă bine să nu perdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină.   Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul.   Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă, şi să nu-i ziceţi: „Bun venit!“  Căci cine-i zice: „Bun venit!“ se face părtaş faptelor lui rele.” 2 Ioan

Este o poruncă cercetarea duhurilor.

Cercetarea are un rezultat care impune o conduită.
Dacă duhul cercetat este Duhul lui Cristos atunci aplicăm: ”primiți-vă unii pe alții cum v-a primit și Dumnezeu…”, chiar să nu ne apucăm la vorbă asupra părerilor îndoielnice cu cei slabi în credință.
Dacă duhul cercetat nu este Duhul lui Cristos, adică dacă aduce altă învățătură atunci aplicăm:”să nu-l primiți în casă și să nu-i ziceți bun venit…”

Bine, bine, dacă vine acasă nu-l primești, dar dacă vine la biserică, dacă forțează intrarea și se urcă la amvon, ce faci? Că doar biserica e un loc public.

Pur și simplu Cuvântul Lui Dumnezeu nu ne-a lăsat astfel de instrucțiuni pentru că nu ne-a lăsat nici ideea sau planul de ”biserică” ca loc public de închinare. Când a scris apostolul Ioan să nu-l primim în casă, s-a referit și la faptul să nu-l primim în adunare, pentru că adunarea era în casă. Adunările erau în casele unora sau altora. Tot la fel când a zis ”dați afară din mijlocul vostru”, sau ”îndepărtați-vă de astfel de oameni”. Dacă nu-l mai chemi sau te aduni la alt frate o vreme ai rezolvat problema, nici legal nu are drept să intre dacă nu e primit.

E de bună seamă un lucru de observat și meditat că Dumnezeu ne asigură prin slujitorii săi(slujbașii statului) dreptul la viață privată, ceea ce este un lucru pentru care trebuie să mulțumim. Gazda adunării nu este numai gazda, ci și cel ce are dreptul conform legii să refuze cuiva accesul, spațiul privat fiind inviolabil conform constituției. Acest privilegiu pe care Dumnezeu îl administrează prin administratorii statului(slujitorii săi) este o rânduială pentru care trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu.

Este o mare ispită în a declara locul adunării ca loc public. Un mare pericol. Vorbim din cele două puncte de vedere: al respectării adevărului biblic și al respectării legii pământești. De nici una nu putem să nu ținem cont. Loc public înseamnă că oricine poate să intre. Ei, nu oricine, ca să nu intre vreun bețiv scandalagiu există ușieri. Dar cine-i rânduiește pe ușieri? ”Șeful adunării”. Cine-l numește pe șef(pastor, responsabil, prezbiter, etc)? Conform Scripturii e discutabil, conform legii omenești e mai puțin discutabil, legea care ți-a aprobat să fii cult sau asociație(persoană juridică) ți-a impus și necesitatea unui Statut ca să știe cu cine stă de vorbă. Statutul  cerut de stat impune alegerile prin vot, nu Scriptura. E logic și legic. Legal e logic, dacă 51 de membrii din 100 zic că Ion Ionescu e pastor, statul stă de vorbă cu Ion Ionescu și Ion Ionescu dă afară sau lasă înăuntru pe unu-altul. Ion Ionescu pune ușieri și are dreptul să cheme jandarmii dacă bețivul scandalagiu sau unul din cei 49 care nu l-au votat vrea să intre fără drept. Dar conform Scripturii ce facem cu cei 49 de perdanți? Statul nu ne spune, constituția tace dar în mod sigur nu aceasta este calea care ”i s-a părut nimerit Duhului Sfânt și nouă”. Statul e mulțumit cu alegerile prin vot între ”fanaticii ăia”, dar Tatăl din ceruri nu e mulțumit cu astfel de lucruri între copiii lui. ”Minoritatea se supune majorității” nu e din Scriptură, în Scriptură scrie să ne supunem unii altora în frica lui Cristos, nu majorității.

Iată cât de departe de Scriptură se ajunge dacă puținul aluat al dorinței de a avea un loc public dospește plămădeala dealtfel bună a dorinței unei adunări de a se aduna.

E mai bine e să ai un loc privat, o casă a unui frate sau poate și mai bine e prin rotație. Chiar într-un loc închiriat responsabilitatea și dreptul de a exclude îl are conform legii persoana care a plătit chiria sau un delegat al ei stabilit prin contract cu proprietarul.

Concluzie

Adunarea în casa ta are mari avantaje din punctul de vedere discutat mai sus și te ferește și de a fi obligat să faci lucruri pe care Tatăl nu ți le cere(statut, alegeri, vot, etc). La urma urmei, noi suntem casa Lui, Dumnezeu nu locuiește în temple zidite de mâini omenești.

sursa gândurilor: de la linkul marcat mai sus:

”Deși există un Statut de Funcționare totuși gruparea nu este suficient de matură ca să aibe respect pentru formele de organizare. Sunt extrem de mulți membrii care văd Statutul ca fiind ceva lumesc, unii chiar drăcesc. Sunt voci, și nu puține, care afirmă că Statutul nu este decât pentru relația cu statul, noi în biserici ne organizăm cum vrem, sau mai bine zis, ne organizăm după ureche. De cele mai multe ori, în majoritatea bisericilor BER, procedurile de vot stabilite în Statut, pentru sfatul de frați (comitet) nu sunt respectate. Acestea au dus de foarte multe ori la conflicte deschise, conflicte care s-au perpetuat și care au culminat chiar cu acțiuni violente din partea unora.

Aici apare prima problemă – sfatul de frați local – care reprezintă forul de conducere al bisericii locale. Deși deciziile în cadrul acestuia trebuiesc luate prin votul majoritar, totuși de cele mai multe ori, deciziile sunt pur și simplu luate de unul sau doi membrii fără ca ceilalți să aibe vre-un cuvânt de zis. Nu mai vorbim de faptul că unii membrii nici nu sunt supuși votului bisericii ci sunt pur și simplu numiți. Și în acest fel se perpetuează o stare de fapt și o mentalitate de repudiere a formelor legale de organizare, mentalitate care este perpetuată și la nivel de cult.

A doua problemă – Sfatul de Frați pe Țară – care este forul național de conducere al cultului…” (Emi Zărnescu, despre problemele din BER)

Eu cred că nu vreun Sfat de Frați pe țară în plus sau în lipsă e cauza ”mineriadelor de cucerit săli” ci Dragostea de Frați pe Țară e necesară. Și dacă lipsește trebuie aprinsă. Cum? Așa cum aprinzi un foc mare, mai întâi cu lemne mici. Dar de fapt la Rusalii focul a venit egal peste apostoli și toți frații la fel, câte una bucată limbă de foc pe cap de om prezent, nu o vâlvătaie pe capurile celor din ”Sfatul de Apostoli” și câte-o scânteie pe frații ”simpli”. Au fost egale limbile de foc.

Ce mult a dorit Domnul să fie aprins. Să nu-l stingem…cu statute.

Dar să-i dăm cuvântul și  lui Iosif Trifa:

”Noi am ferit Oastea Domnului de “scaune”, de alegeri, de comitete, etc. Mă ocupasem într-un timp de statute pentru Oastea Domnului, dar Domnul m-a izbit mereu, până am înţeles că aceasta ar însemna să-L scoatem pe Domnul de la conducerea Oastei Lui.

“Scaunele” şi alegerile duc întotdeauna pe copiii lui Dumnezeu înapoi în Egipt Să nu uităm, în drumul spre Canaan, spre ţara făgăduinţei, s-a pus o singură dată problema unei alegeri şi aceasta era în legătură cu întoarcerea în Egipt (Numeri 14:4).

Mi-aduc aminte, că într-o iarnă, intrase ispita alegerilor şi între copiii Oastei din Sibiu. Şi toată iarna ispititorul i-a tulburat cu aceasta.

Copiii Domnului nu cunosc scaunul trufiei. Şi când Satan a vârât acest “scaun” în adunare, el trebuie dat afară, fără cruţare.

La Geoagiu, au venit odată nişte fraţi şi mi s-au plâns de o anumită neînţelegere. Intrase între ei ispita cu “scaunele”.

Eu le-am zis: fraţii mei, duceţi-vă acasă, şi pe viitor în adunarea Oastei, nimeni să nu se mai pună în frunte la masă, ci puneţi acolo o Biblie deschisă, şi spuneţi că părintele Iosif a spus că acesta este “preşedintele” adunării. Pe el să-l întrebăm de toate şi de el să ascultăm.

Acesta e sfatul meu către toţi fraţii ostaşi. Feriţi-vă de “scaunul” cel primejdios.

Nu uitaţi că preşedintele nostru cel nevăzut este Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu. Unde acest preşedinte n-are cuvânt deplin, acolo nu este adunarea Oastei.

Fraţii mei! Va veni o vreme când aşa pe nesimţite vi se va lua Biblia din mină… când “preşedintele” Bibliei va fi scos din adunarea voastră… când i se va da cuvântul numai din când în când…, când nu va fi lăsat să spună tot ce are de spus – şi atunci veţi rămâne cu Biblia închisă în buzunar.

Eu mă tem de ziua când din adunările Oastei va fugi “porumbelul” şi va rămânea “scaunul”.

Ce bine Insă că în adunarea de la Matei 18:20, nu este “scaun”. Acolo însuşi Domnul se coboară ca “preşedinte” nevăzut. (Foaia “Isus Biruitorul” nr. 2-3/1935)

8 Responses to ”Să nu-l primiți în casă!”…dar în biserică? Adunarea, loc public sau privat?

  1. Emi Zarnescu spune:

    Imi place formularea cu dragoste de frati pe tara.. asta ne este intradevar necesara.

    Apreciază

  2. epigonul spune:

    Minunat !
    Cat rau face statutul fratilor nostri. M.as bucura ca si (moderat) sa citeasca acest blog, si toti ceilalti frati care se inghesuie sa comenteze acolo ca la (moderat).
    R….t.

    Apreciază

  3. andrei spune:

    Interesanta ideea cu inchirierea unei sali.
    Apare insa o „veriga slaba”: probabil cel care are capacitatea aceasta are oarece putere financiara. Ce te faci insa daca deciziile acestui om cu bani nu mai corespund cu calauzirea celorlalti „100” de membri? Desigur… ne intoarcem la adunarile de casa…
    Si, desigur, vor deveni mai multe, ca nu o sa incapa toti…

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      Mulțumesc de comentariu.
      Putere financiară a avut și Apostolul când și-a închiriat o casă în Roma sau când a plătit prețul călătoriei pe mare. ”Uite bogătanul că a avut bani să umble” …”poate de aia a și umblat atâta, mai bine dădea banii la săraci”….e gândirea lui Iuda. Vezi că se poate și mai rău medita la bani. De bani nu scăpăm în lume, dar de iubirea de ei putem scăpa.
      Apostolul spune chiar că a câștigat bani muncind cu mâinile lui ”pentru nevoile lui și ale celor ce erau cu el, deci nu era ”sărac lipit””, avea ”putere financiară”.
      Apoi dacă ”deciziile lui nu sunt ca ale celorlalți”, manevrează cu banii sugerezi tu. Se poate manevra și fără bani, manevrează mai mult cerșetorii de bani. Cel puțin cei care dau bani nu capătă, când li se termină banii se termină și lucrarea. Domnul ne-a avertizat nu de cei ce dau bani, ci de cei ce ”vor căuta ca prin cuvântări înșelătoare să aibă un câștig de la voi”. Cei ce dau bani se ”leapădă de ei” poate fi și lepădare de sine în cazul cel bun, nu crezi?… manipulare în cazul rău.
      Dacă cineva nu e într-un duh cu ceilalți 100% e o problemă chiar dacă nu e el sponsorul. Dacă o adunare nu e 100% în același duh e o problemă mare.
      Dacă cineva își permite luxul să plătească o chirie ca acolo să se facă cum cântă el, atunci cântatul se va termina odată cu banii lui. Crizele vin, Domnul să le binecuvinteze că El le lasă.
      Nu vedem că la Roma era pericol de dictatura gazdei, deși erau multe adunări în case.
      Diotref nu știm dacă avea adunare în casa lui, e posibil, dar în mod sigur ori el ori cu acordul gazdei sau a găștii cu care se înconjurase dădea pe frați afară din adunare. Celula canceroasă formase deja un țesut și creștea.
      Ultimul gând: închirierea eu nu o văd ca leac pentru că ”nu încap” ci ca nevoie de exemplu pentru o strângere la un eveniment sau din mai multe adunări, vorbesc din experiența altor țări sau altor vremuri. Casele noastre trebuie să rămână adunări, trupurile noastre să fie temple. Am insistat în postare (și când am scris despre închiriere plătită de cineva) că e mai bine ca să fie responsabil cu admiterea sau respingerea în adunare o persoană fizică (un templu al duhului sau o piatră vie), decât una ”juridică”(cult, asociație) despre care nu scrie nimic în Scriptură. Noi avem de cercetat duhuri, nu statute; oameni, nu comitete.
      Domnul n-a lăsat persoana juridică ”Adunarea” SRL, SA sau …dar cred că am mai scris despre acest subiect: https://vesteabuna.wordpress.com/2013/06/07/pestera-de-talhari1/
      Citat: ”Denumirile: ”cult”, ”asociație religioasă”, ”fundație” le sunt necesare pentru că în spatele lor își pot ascunde activitatea de ”tâlhărie” spirituală, nu ”cu scop administrativ” cum mi-a scris grijuliul și binevoitorul meu corespondent. Chiar îl invit să scrie aici la comentarii, care ar fi acele ”scopuri administrative” de care cineva ar avea nevoie ca să se organizeze ca ”asociație” sau ”cult” religios. De ce nu este constituția destul și drepturile generale suficiente? Eu nu văd în scutirile de taxe sau ajutorul financiar dat cultelor ”libertate religioasă”, ci o îngăduire a aroganței popești, o slăbiciune, nu o mărinimie a Statului, un motiv de rugăciune pentru vindecare, nu un motiv de mulțumire. O țară cu catedrale sclipitoare privite din mașini ce se scutură prin gropi, dovedește că șarlatanii de popi stau pe ceafa dregătorilor și-i fură și pe ei amenințând cu biciul electoral . E iarăși un motiv de rugăciune.”
      Cu mult drag și mă bucur că ai fost atent la detalii

      Apreciază

  4. andrei spune:

    Cel care da bani pentru inchirierea unei sali dovedeste dragoste pentru Domnul, deci un standard inalt. Totusi, suntem oameni…
    Accentul pe care incercam sa-l pun era nu pe banii acelei persoane, ci pe unitatea Trupului. Cand vorbim despre lucrul acesta, o facem la modul idealist…
    Realitatea insa, vorbeste de faptul ca noi, ca oameni in general si ca romani in particular suntem imperfecti la acest capitol. Cineva spunea ca daca trei romani se unesc sa faca ceva, acest lucru va dura cel mult un an pana se vor desparti.

    Trebuie sa recunoastem ca unitatea de 100% intre cei credinciosi ar face ca treburile sa mearga struna atat intr-o adunare de tip „persoana fizica”, cat si intr-una de tip „persoana juridica”.
    Insa realitatea faptului ca suntem inca „nedesavarsiti” face ca, atat timp cat suntem pe pamant sa acceptam ca apar probleme. Si Scriptura o confirma in 1, 2 Corinteni, Iuda, 2 Petru, 1, 2, 3 Ioan si nu numai.

    Cred ca atata timp cat intr-o biserica locala este la carma Duhul Sfant si Cuvantul lui Dumnezeu, lucrurile vor merge bine. O forma clar definita de organizare nu vine decat sa ajute, nu sa incurce.

    Problema majora pe care o vad insa la organizarea de tip „persoana juridica” este alta. Si anume relatia de subordonare, fata de stat. Dar… ca unii care suntem cetateni, oricum nu scapam de asta. Si stim ca principiul care guverneaza acest aspect este enuntat atat de frumos de Domnul Isus Hristos: „Dati dar Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”.

    Apreciază

  5. vesteabună spune:

    Andrei, nu de drag de adevăr, nici de drag de mine, nici de drag de stat ai scris fraza: ”Problema majora pe care o vad insa la organizarea de tip „persoana juridica” este alta. Si anume relatia de subordonare fata de stat. Dar… ca unii care suntem cetateni, oricum nu scapam de asta.”
    Își răspund:
    Relația între cetățeni și ”stat” este reglementată de constituție și de legi. Constitutia e aici: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a29
    Întrebarea 1. Spune tu ce articol din constituție încalcă cei ce se adună ca adunare în casa unui credincios? Întrebarea 2. Sau altfel spus, din punct de vedere juridic(sau cum vede statul) prin ce se deosebește o adunare creștină când 5-6 familii se adună într-o casă pentru a se ruga, pentru a cânta și a învăța Cuvântul lui Dumnezeu(+frângerea pâinii) de o serată dansantă la care oamenii vorbesc, mănâncă, beau și dansează? Juridic nu altfel, nici unii nici alții nu deranjează pe nimeni. Constituția te apără.
    Subordonare..::!
    Depinde ce înțelegi,… Statul este definit de Scriptură ca slujitori ai Domnului, Domnul i-a pus să facă slujba de administrare lumească, să pedepsească, să laude, etc..
    Ei nu-ți pot cere să nu crezi Cuvântul de ex., dacă-ți cer, nu Domnul I-a pus și intră la ce Le-a spus Domnul Isus ostașilor romani: ”să nu luați peste ce este îngăduit”. Dacă se face acest abuz suntem chemați să suferim.
    Dar să ne băgăm singuri într-un laț al unei ”subordonări” pe care nici constituția, nici Domnul nu ne-o cere este nebunie, nu te supăra.
    Ce-au câștigat Creștinii după Evanghelie după al doilea război mondial când s-au transformat în cult? Îți arăt eu. S-au împodobit cu un sistem de responsabili de sală de adunare care a făcut liste cu ”credincioși activi” și le-a dat la cult, a se citi la securitate. Așa securitatea a știut pe cine să prigonească în fiecare adunare, la fel a fost la baptiști și la toți. Citește aici: https://vesteabuna.wordpress.com/2010/02/07/inceputul-caderii-1949/
    Citat: ”In conformitate cu dispoziţia MINISTERULUI CULTELOR comunicată Uniunei cu Nr. 14.893/949 şi Nr. 16.743 din Iunie 1949, rugăm toate Adunările a ne trimite foarte urgent printr’o scri­soare recomandă, următoarele date cu privire la Bătrânii (Presbiterii) notaţi în autorizaţie, precum şi cu privire la cei ce acti­vează în Adunare, vestind Evanghelia. Acestea nu privesc pe cei ce iau cuvântul în adunare odată la o lună sau chiar mai rar, ci pe cei ce activează mai intens.”
    Și așa din fiecare adunare s-au trimis la cult(securitate) date pentru a-i ajuta pe cei ce prigoneau.
    Unii zic, ”Dar ce, ei nu știau?” Cine întreabă nu știe, nici soldații ce l-au arestat pe Domnul Isus nu l-au deosebit decât prin sărutul lui Iuda. Problema cu Iuda este că vinde pe toți, și pe cei micuți. Domnul Isus i-a ferit pe ucenici ”lăsați pe aceștia să se ducă”.
    Libertatea este o chestie Andrei dragă de care robul nici nu știe că există, proaspăt eliberatul aproape n-o crede și cel ce-o are o prețuiește prea puțin.
    Treci cu cititul pe aici: https://vesteabuna.wordpress.com/category/persecutii/

    PS Să-mi răspunzi la cele două întrebări mai întâi, te rog.

    Apreciază

  6. vesteabună spune:

    Să-mi răspunzi la cele două întrebări mai întâi, te rog.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: