Cum folosești Biblia ta?

Cum o citești? Ce parte din Biblie citești?

Sunt părți care le eviți?

O citești cu capul, cu gândul sau cu sentimentul, cu emoția?

Găsești în Biblia ta înțeles, pildă, lucrurile grele despre care scrie apostolul că sunt.

Dacă nu le găsești, dacă nu pătrunzi tâlcul duhovnicesc al Bibliei, n-o citești bine.

Când rostești sau gândești cuvântul CREDINȚĂ ce ai în minte? Un atașament emoțional față de o religie sau grup ce le iubești sau un angajament rațional față de Biblie și Dumnezeu Tatăl, scriitorul ei?

Ce am găsit comun tuturor celor enumerați la Evrei 11 că au trăit prin credință este cum împotriva tuturor evidențelor ei și-au aliniat gândirea la Cuvântul scris mai dinainte.
Pentru mulți oameni azi, credința înseamnă așteptarea de revelații noi, o privire în viitor, o așteptare de ”călăuzire” prin Duhul, ca o visare, ca o așteptare. Nici pomeneală de așa ceva, credința este umblare după Cuvântul scris mai dinainte, este o privire în trecut, o reamintire(aceasta este călăuzirea Duhului(vă va aduce aminte)), a crede în Cristos înseamnă a crede că el este Mielul lui Dumnezeu, detaliat descris ca jertfă de ispășire, a trăi după pilda Lui, a urma pilda Lui prin jertfă și sfințire după modelul lăsat în Cortul Întâlnirii. Este o pildă detaliat descrisă, avem ce citi, avem de făcut ca Pavel când venea iarna: ”adu-mi cărțile!”.

Cum folosești Biblia ta? Înțelegi Vechiul Testament cum l-au înțeles apostolii? Așa cum e scris la Evrei, la Romani, la Galateni? Poate nici nu crezi că ar fi necesar să înțelegi Vechiul Testament! Dacă nu crezi ești într-o mare înșelare.
Toată Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, toată este de folos pentru ”omul lui Dumnezeu” (toți cei ce credem suntem oamenii lui Dumnezeu) ca să învețe, să mustre, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit(complet, matur) și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

Sfințirea despre care scrie Noul Testament (”aveți ca rod sfințirea”) are ca model dedicarea levitică. Toate obiectele și ritualurile descrise acolo (în cărțile lui Moise) au un corespondent duhovnicesc, au fost date ca să ne învețe. Dacă nu vedem așa cum sunt ele explicate de apostoli riscăm să credem înțelesul creștinismului carismatizat de astăzi, un înțeles viciat de emoții fabricate prin muzică și caracterizat de o neglijare totală a Cuvântului care i-ar putea mustra pe oameni.

De fapt, dacă vedem așa cum este scris, că noi Adunarea suntem o preoție sfântă, aleasă, că avem un Mare Preot: pe Domnul Isus, că avem de adus jertfe Duhovnicești îmbrăcați în in subțire, etc., această explicație clară din scripturi contrazice complet sistemul religios clerical de astăzi, cu pastori, comitete, ierarhii, ritualuri, la fel ca la păgânii părăsiți. Cei implicați în religia industrială (toată lumea religioasă de fapt) nici nu vor explica duhovnicește Scriptura, n-ar avea cum, s-ar nega pe ei, clericii nu apar în închinarea de la Cortul Întâlnirii, doar preoții(noi, toți cei ce credem) și Marele Preot, nu apar preoți de mijloc.

Așa că rămâne promisiunea pentru fiecare să se apropie să fie strâns unit de Capul, nu prin intermediari.

Pentru aceasta am scris și această postare: citiți TOATĂ BIBLIA!

Mărit să fie Domnul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: