Acest videoclip m-a lăsat fără cuvinte.
Seamănă cu degenerații.
Roada neînvățării lui Cristos, a necunoașterii Cuvântului crucii Lui, roada participării la programe lipsite de jertfa cea vie a măcinării Cuvântului se coace acum în acest entuziasm nebun al unor oameni care nu găsesc nimic de condamnat în ceea ce fac. Ei se simt bine! ”poporul…s-a sculat să joace!”
Îți vine să plângi! Dați click mai jos:
O observație: clopul omului din film nu are nici o legătură cu clopul din postarea anterioară. (Este o pură ”întâmplare”, am văzut filmulețul după ce am scris despre traducerea Cornilescu.) Comune la amândouă clopurile sunt doar paiele din care-și țes ”coifuri” și unii și alții.
Nu zic ”Doamne ai milă!”, nu e treaba lui Dumnezeu să aibă milă (și eu să tac), înainte de a-mi face eu treaba mea să avertizez: scriu apăsat și dureros: POCĂIȚI-VĂ!
Calea Lui Dumnezeu nu este aceasta, nu este calea dansului și a simțitului bine. ”Simțiți-vă ticăloșia, întristați-vă și plângeți, …” scrie la Cuvânt, nu dansați!
Calea Lui este alta!
Vestea Bună 
Pace frate Dan, este groaznic ce vremuri traim….am vizionat acest aspect deavolesc pe siteul lui Petre Lascau,am pus si linkul meu cu postarea luata de la dvs.Vad ca iar sunt multi care vin in blog la acest articol…sa lucreze Domnul la cei ce care sunt dusi in ratacirea aceasta a unei muzici lumesti.Am vizionat si acest clip acum si l-am adaugat la articolul” Discoteca pocaita de la Cluj”ca sa se vada ca nun umai pe scena ci si in adunarea lor se danseaza…..Har si multa pace.Magdalena.
ApreciazăApreciază
privind astfel de lăutării (eu le iau în serios, e un trend ce se pare că va învinge cu toate criticile) îmi amintesc tot mai des ce i-am răspuns unui frate acum 4 ani la Zalău, când uimit m-a văzut acolo.
Citez din postarea de atunci, se pare că se împlinește:
”La sfarsit m-a intrebat un frate care ma cunostea:”ei, ce parere ai, cum a fost?”
I-am raspuns fara ezitare: “vantul muzicii saltarete care a adunat aceasta pleava, o va si imprastia, prin altcineva cu vantul unei muzici mai saltarete.” Am discutat putin despre ce audienta ar fi daca cantarile cu acelasi mesaj nu s-ar canta cu ritmuri lumesti. N-ar merge prea multi. Doar in mintea mea rumegam versetul despre atragerea oamenilor cu ‘poftele firii”. N-am spus tare dar scriu aici, “folosirea mijloacelor carnii atrage doar carnea”. Poate ca cineva intelege!”
Sursa, aici, paragraful 6.
ApreciazăApreciază
O postare care e bună de comentariu:
”Discutam dăunăzi cu un frate serios despre videoclipul cu Sunny T. de la Baia Mare: ”Io mi-s Doamne pui de dac” și despre dansul ce i-a prins pe tinerii ăia.
Nu-mi fac nici o iluzie, fenomenul atrage.
Discutam cu fratele și i-am spus și gândul scris de câteva zile la un comentariu despre Zalău: ”“vântul muzicii săltărețe care a adunat această pleavă, o va și împrăștia, prin altcineva cu vântul unei muzici mai săltărețe.”
Fenomenul Zalău a atras prin muzică. Deja lumea religioasă vrea ceva mai mult, muzica (și așa departe de cântarea pentru învățătură din Noul Testament) ritmică și săltăreață nu mai e suficientă. E ca și cu doza de drog, treptat se cere tot mai mult.
N-am fost profet când am scris despre Zalău, doar am cercetat bine duhul și am scris un buletin de analiză ce iată se dovedește (cu tristețe spun) adevărat.
Îmi spunea fratele: ”apele mici se varsă în ape mari!” adică că cei reticenți vor ceda și vor urma trendul.
M-am gândit imediat: ”oare eu sunt apă mică?”, ”noi suntem apă mică?” Unii așa ne văd.
Adunare mică? Da.
Fără clădire de biserică? Da.
Fără cult și pastor? Da.
Apă mică?
Cine crede în Isus nu e apă mică!
Cine crede în Isus e izvor.
Da, m-am gândit imediat, izvoarele se varsă în ape mici.
Însă ”……apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa vecinică.” Nu în ape mici sau mari. Viața veșnică este cunoașterea Lui prin asemănarea cu moartea Lui.
Noi suntem izvoare de apă, nu bălți…
”Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui…”
Am mai citit frânturi de comentarii pe subiect.
Unul, spus de Petru Lascău este: ”Motivul pentru care sunt îngrijorat de manifestarea de la Fildelfia (hora, strigăturile, dansul) este că ea va adânci și mai mult tensiunile dintre bisericile locale, va întreține neînțelegeri în familiile penticostale din oraș, între părinți mai conservatori și tinerii lor care participă la aceste întruniri. Bisericile conservatoare din oraș vor simți presiunea tinerilor din comunitatea lor să facă și ei astfel de manifestări, să introducă și ei dansul moroșănesc, chiuiturile și „țurai și țurai”. Fiecare biserică se luptă cu un tineret pentru care biserica și slujbele ei sunt „plictisitoare”. Vocile care se aud cel mai des spun: „Trebuie să facem ceva pentru tineret!” Trebuie să facem ceva, trebuie să-i dăm de lucru și nu să-l distrăm.” Petru Lascău, aici, paragraful 6
E aceeași idee(îngrijorare) și la Lascău: ”apele mici se varsă în ape mari!”
Nu sunt deloc de acord cu acest proverb, eu sunt de acord cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Sunt și vreau să rămân izvor.
Cât despre apele mari sau mici, amare și stricate sau dulci și vindecate, știm că sarea a vindecat izvorul Ierihonului.
Cuvântul judecății Harului poate vindeca și izvorul stricat din gura lui Sunny T.
De pocăință are nevoie, de Cuvântul crucii prin care lumea este răstignită față de el și el față de lume.
Așa cum se vede în videoclip, nici Trancă, nici dansatorii de acolo nu cunosc nici un pic din tăișul care trebuia să-l facă crucea în cei ce-și zic creștini. Cuvântul crucii condamnă firea, carnea, eul. Cuvântul condamnă eul acela săltăreț și plin de o viață a omului vechi, a adamului neatins de răstignirea împreună cu Cristos.
Cuvântul crucii, evanghelia pocăinței i-ar face să se umple de rușine pe toți acei (probabil) ” pocăiți” cărora nu le pasă unde merg copiii lor. Ei îi cred la biserică și de fapt sunt la discotecă.
Atmosfera de meditație și cercetare, de dialog și deschidere, de așteptare a lucrării celuilalt mădular și de slujire pentru nevoile celorlalți, care ar trebui să însuflețească fiecare adunare de creștini lipsește complet din sinagoga dracilor din Baia Mare. Obișnuința cu programul, cu teatralismul a dus la cererea unui astfel de meniu.”
ApreciazăApreciază