Invitați la jertfele lor…despre atracția(amăgirea) socializării

Găsim în pildele lui Dumnezeu din Vechiul Testament exemple numeroase de neascultare a poporului Israel prin participarea la jertfele păgâne.
Exemplele sunt prea multe ca să nu aibă valoare didactică pentru noi. Avem ce învăța din aceste pilde, de fapt Dumnezeu ni le-a dat chiar cu scopul ca să învățăm din ele.

Ce înseamnă jertfa?
Am mai arătat: jertfa înseamnă în primul rând rostire dar și mărturisire, idee, gând, afirmație, învățare. ”…o jertfă plăcută:…rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui”

Ce înseamnă locul jertfei?
”Va fi un loc”… spunea Moise în Deuteronom, numai acolo să-ți aduci darul tău….
Locul jertfei arătat în Deuteronom era unul singur, cortul întâlnirii și apoi templul. Rânduielile jertfelor erau iarăși strict reglementate, din aceste rânduieli învățăm cum să vorbim azi. Pentru noi acel loc reprezintă Legământul cel Nou.

Ce înseamnă altarul?
Altarul simbolizează locul socializării, al aducerii gândurilor împreună în focul dialogului, al exprimării.
Pe altar toate jertfele se contopeau într-o singură cenușă. Mărturisirea noastră și mărturisirea Lui se fac una și așa înțelegem că am devenit una cu Cristos, printr-o asemănare cu moartea Lui, am mărturisit aceeași lepădare de sine ca El și am primit de la Dumnezeu pocăința și ne-am luat crucea(mărturisirea Cuvântului) prin Duhul primit.
Altarul simbolizează locul ce exprimă public prin declarații, mărturisiri(foc) o stare comună, o comuniune. ”Cei ce mănâncă jertfele sunt în părtășie cu altarul”. Adică în părtășie cu tot ce este pe acel altarul, cu locul altarului(în fața cui stă). Pentru noi altarul de bronz reprezintă pocăința iar altarul de aur, poziția ”înaintea lui Dumnezeu”, locurile cerești  din care vorbim.

Ce înseamnă jertfele păgâne?
Jertfele păgâne descrise în vechiul Testament simbolizează pentru noi astăzi subiecte de socializare în afara cuvântului Crucii. ”…..nu vreau să știu între voi altceva decât pe Cristos și pe El răstignit”.
Subiectele vorbirilor noastre, motivele pentru care să ni se încălzească mintea și entuziasmul exprimării(focul) nu au a fi altele decât cele legate de apropierea de Dumnezeu cu încredere, de cuvântul crucii, cruce prin care sunt răstignit față de lume și lumea față de mine.
Jertfele păgâne sunt alte subiecte. 
Nu e vorba de dialogurile normale legate de viața de zi cu zi, de existență, de câștigarea pâinii (aceste dialoguri sunt simbolizate în VT prin ” a mânca din căprioară sau din cerb”) adică dialoguri fără ritualul focului, al închinării, fără dedicare, fără entuziasm.
Jertfele păgâne sunt subiecte care încălzesc inimile oamenilor spre un nivel de dialog și exprimare ce le ține mintea ”aprinsă”, caldă, înflăcărată spre lucrurile de pe pământ. Focul iubirii de lume aprinde aceste jertfe iar numărul mare de altare ce le ard este justificat de mulțimea îngrijorărilor diferite în jurul cărora se aprind dialoguri, dar nu numai. Jertfele păgâne se întrețin și de mulțimea de gânduri religioase stricate, de vrăjitorii, de tradiții, de obiceiuri.

Crăciunul + alte sărbători sunt exemple de păgânism în haine creștine. Nu lepădare de sine aduce acest puhoi de obiceiuri cărora devii ciudat dacă te opui, ci afirmare de sine, laudă, îngâmfare.
E greu să-ți oprești copiii de la aceste participări la jertfele păgâne, ei sunt primii atrași. E greu să nu participi la ele, dar a participa de formă e iarăși un teatralism condamnabil.

Jertfele păgâne! Se discută despre ele cu săptămâni înainte, toată lumea le știe, le iubește, nimeni nu li se opune. Sunt la toate colțurile ulițelor, în toate colțurile creierelor, de pe toate buzele ies ”taurii” acestor jertfe.
În om există nevoia de socializare, nevoia de grup. Omul se cântărește pe sine nu prin oglinda Cuvântului, ci prin comparație cu alți oameni prin schimburi de gânduri, prin îndreptățire. Îndreptățirea de un anume tip produce o anumită gândire comună, ce aduce la acțiuni comune, creează un grup. Grupul are atitudini de grup, coeziune și devine atractiv prin asta. Omul se compară cu grupul, nu cu Dumnezeu, ”stă în fața grupului” și se socotește parte a ceva. Nu contează cât adevăr este în mărturisirea comună a grupului, ceea ce atrage este coeziunea socială.

DACĂ AVEM GÂNDUL LUI CRISTOS, AVEM UN ALTAR DEOSEBIT.

Am ajuns la gândul lui Cristos printr-o moarte asemănătoare cu a Lui. Nu mai gândim la fel cu lumea, nu mai vorbim la fel ca lumea. Refuzăm jertfirea (rostirea) pe alte altare și astfel devenim asociali. Refuzăm și teatralismul în care mulți se complac. Având gândul lui Cristos și astfel vorbirea noastră(jertfirea) va deriva din acest gând.

A ne complace în vorbării goale, a discuta cu entuziasm despre nimicuri, despre lucruri de pe pământ, despre tradiții, etc e participare la jertfele păgâne. Cui dâm găndul nostru?

Am spus și în versuri:

Cui ardem focul jertfelor din noi?
Pe-altarul cărui duh sacrificăm
duhovniceşte nevăzute oi?
şi  fumul lor spre cine-l înălţăm?

De unde-I focu-acesta arzător
ce mistuie secundă cu secundă
din timpu ce se scurge-nşelător
sorbit de-nvăpăiata-I undă?

Spre cine ardem? cui jertfim vorbind?
De unde-I pasiunea ce ne-animă?
Altarele spre cine ni se-aprind,
Slăvirea cărui Duh exprimă?

Entuziasmul vorbelor curgând
din limbă, ne-mblinzită fiară,
e-un foc ce-aprinde inimi rând pe rând
facându-le să-nvie sau sa piară!

Vorbind cuvinte, răspândind idei,
aprindem inimi şi stârnim dorinţe,
un foc ce nu-L aprinde vre-un condei
ci AUZIREA veşnicei credinţe.

De fiecare dată când vorbim
cuvinte, noi aducem o jertfire
spre slava duhului de-unde primim
idei ce se transformă în rostire!

Cand negândite vorbe slobozim
din dragostea de lume inspirate,
atunci spre idolii scârboşi  jertfim
şi focul ni se-aprinde spre păcate!

Când însă Duhul prelucrează-n noi
gândirea Lui şi rodul Lui tăcut
vorbind, aducem nevăzute oi
ca jertfă de miros plăcut!Slăvit să fie Domnul!

Un comentariu

  1. „……….Crăciunul + alte sărbători sunt exemple de păgânism în haine creștine. Nu lepădare de sine aduce acest puhoi de obiceiuri cărora devii ciudat dacă te opui, ci afirmare de sine, laudă, îngâmfare.
    E greu să-ți oprești copiii de la aceste participări la jertfele păgâne, ei sunt primii atrași. E greu să nu participi la ele, dar a participa de formă e iarăși un teatralism condamnabil…….”

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s