Roada păcatelor proorocilor

Plângerile lui Ieremia 4:13
” Aceasta este din cauza păcatelor profeţilor săi, a nelegiuirilor preoţilor săi, care au vărsat sângele celor drepţi în mijlocul lui.”

Este o condamnare care vine din asocierea cu răul.
Profeții falși i-au ucis pe ”cei drepți” în Ierusalim, prin aceasta Ierusalimul a fost întinat și a devenit un Babilon și chiar a fost dus în Babilon.

Ce învățăm de aici?

Este lecția despre apostazie, pentru învățarea umblării în timpul nopții.
De când Domnul Isus s-a înălțat la cer pe pământ este noapte.
Singura lumină este luna: adunarea și stelele: credincioșii individuali.

În inimile celor ”luminați” este ziuă și este o lumină care crește. În această lumină îi vedem pe cei ai Lui, pe El în ei. Pe cei drepți omorâți de cei falși. Roadele păcatelor ucigașilor care au vărsat sângele celor drepți.

Sunt lucruri scrise pentru învățarea noastră. Istoria se repetă. Marele Profet despre care a scris Moise să ascultăm de El trăiește azi în inimile(vasele de lut) ale Celor ce-L cred. Și este prigonit și azi, este ucis și azi. În felurite chipuri, cu vorba, cu calomnia, cu izolarea, cu bârfa, cu temnița dacă nu se liniștește.

Cei care ucid sunt duși în robie, dar nu numai ei ci și cei ce-i cred.

Ucigașii fizici ai Domnului Isus au fost preoții, din casa lui Levi, urmași după trup ai seminției care este un simbol al Adunării, seminția lui Levi. Aveau ”carnea” lui Levi dar nu aveau duhul lui Levi. Au devenit ucigași și au atras asupra lor blestemul celor ce i-au urmat.

Astăzi e la fel.
Cei ce i-au băgat pe frați la pușcărie, mai întâi i-au dat afară din biserici, s-au lepădat de ”Cel Sfânt” din ei. Ne-a povestit o soră, soție a unui frate închis cum cel mai greu lucru în acei ani (când frații(și soțul ei) erau închiși pentru Cristos,)a fost când se întâlnea cu ”surori” din biserică pe stradă și ele treceau pe cealaltă parte a străzii. În acel timp ”păstorii” ce i-au exclus și prin aceasta condamnat stăteau ”numai ei” la amvoane și ”slujeau mai departe”. Cui? Ce?

Despre apostazie a lăsat scris apostolul Pavel în Fapte atunci când le-a spus bătrânilor din Efes.”Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vîrî între voi lupi răpitori, cari nu vor cruţa turma; şi se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor.” FA 19:29-30

M-am gândit la ce este scris: ”din mijlocul vostru” adică al bătrânilor, al celor maturi spiritual, nu zice nicăieri că sunt scutiți de cădere aceștia. Vedem în istoria adunării, atât cât o cunoaștem, cum acest lucru s-a întâmplat și s-a întâmplat ceea ce Domnul Isus a spus că ”va veni vremea cînd, oricine vă va ucide, să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu.” Ioan 16:2

Aceste ucideri și prigoniri sunt vântul de învățătură ce le-a justificat, credința lor că fac bine.
Robia babiloniană însă este ”roada păcatelor proorocilor” ucigași, roadă(seceriș) care a cuprins și pe cei conduși de ei.
Este o lecție pentru noi, să nu ne mirăm, să ne stea inimile liniștite în mijlocul atâtor lanțuri și văluri de ceață de pe trupurile și ochii spirituali ai atâtor oameni robiți și înșelați de feluriți profeți falși.
Cine seamănă vânt culege (roada) furtună.

Iar atitudinea: ”de ce taci, du-te spune-le!” nu e bună. Lupta noastră este după rânduielile Harului, după puterea căpătată prin acest Har, prin armele Luminii.
Glorie și Mulțumire lui Dumnezeu!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: