Despre începuturile Oastei Domnului

Un Iosif Trifa inert lipsit de pasiune și  viziune n-ar fi pornit nimic.
De la Trifa a fost ”catalizat” Dorz, apoi Moldoveanu, etc.
Dar cine l-a ”aprins” pe Trifa?
Un ”sectar” anonim predicând în tren. Un pocăit adică.

Citez din mărturia lui Iosif Trifa (mărturie publicată în 1921, înainte de pornirea Oastei Domnului):

Cred că va fi de interes să spun şi eu altora cum am cunoscut Biblia. Ca să fiu sincer, trebue să mărturisesc îndată de la început, că nu eram un bun cunoscător al Bibliei când am eşit din seminar. Dimpotrivă. Vina acestei constatări dureroase nu o purtau nici iubiţii mei profesori şi nici eu elevul lor.

Vina o purta – şi o poartă – o altă împrejurare: haina atât de nepotrivită a slovelor cirile în care e îmbrăcată limba atât de frumoasă a Bibliei ce se folosea în seminar – ediţia Şaguna.

Eşit din seminar nu cunoşteam aşadar Biblia aşa cum trebuea să o cunosc şi faptul acesta m’a pălmuit cumplit îndată la începutul carierii mele.

Un bătrun cărturar din sat mi-a eşit înainte cu citaţii şi întrebări de prin cărţile lui Moise şi proroci. Îmi venea să intru în pământ de ruşinea mea, că mă întrece un mirean, un om simplu din popor în cunoaşterea Bibliei.

Mi-acum apoi aminte încă de un caz. Plecasem cu trenul la Arad. Dintre călători iată să ridică un om simplu, un sectar şi începe a «învăţa». Citează mereu din memorie părţi, pasagii întregi din Mateiu, Ioan, Luca, Pavel, din vechiul şi noul Testament, încât par’că vieaţa lui întreagă numai cu de acestea s’a ocupat. O datoria mă îndemna să mă ridic ca să-l combat. O teamă însă mă opria să nu mă scol din locul meu: nu cunoşteam de-ajuns Biblia. Cum – încă tiner fiind – nu purtam barbă şi nimica extern nu mă vădia că sunt preot, am aflat mai de bine să «tac» eu un… «slujitor» şi vestitor al «cuvântului».

Cazurile acestea m’au pus pe gânduri. Mi-am dat îndată seama că necunoaşterea Bibliei este pentru mine o stare, o situaţie imposibilă şi ruşinoasă, din care trebuie să ies.

Într-o dimineaţă m’am ridicat cu voinţă şi hotărâre de fer să ies din această stare, să mă apuc de învăţarea Scripturilor. Mi-am procurat Testamentul Nou edat de prof. Nitzulescu, format mic cu litere latine, Psaltirea format mic ediţia Sf. Sinod şi din ediţiile britanice am ales din una mai îngrijită Testamentul vechiu, (pe atunci nu se aflau alte ediţii cu litere latine; azi situaţia s’a schimbat şi uşurat), le-am legat în legătura cea mai bună şi m’am apucat de studiarea lor.

Revista teologică, anul XI, august-noiembrie 1921, nr. 8-11, p. 253-254,
sursa: via blogul vaisamar
Sunt convins că probabil numai la înviere acel frate care a  predicat atunci în tren va afla că vorbirea lui  a ”aprins” o țară(prin OD) și mulți au ajuns să țină în mână o Scriptură.
Analizând de la efecte spre cauze, predica acelui frate anonim a fost ”clickul” ce a declanșat  o mare mișcare de spirite înspre cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu. Acea ”învățare” anonimă a schimbat fața unei națiuni mai mult decât filozofiile și politicile multor oameni vestiți.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: