Ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin Cuvântul mărturisirii lor…despre armele luptei noastre

Apocalipsa 12:11 ”Ei l-au biruit, prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au 
iubit viaţa chiar până la moarte.

Două arme, două mijloace ce asigură victoria: sângele Mielului și Cuvântul Mărturisirii.
Din moment ce sunt garantate, toate celelalte pot fi neglijate.
Nu-mi propun să am pretenția de a epuiza bogăția de înțelegere a acestui text, nici de a fi exclusiv în înțelegere.

Îmi propun să aduc o încurajare în a ne folosi deplin de drepturile de copii ai Domnului, de cetățeni cu sfinții, de oameni din casă. De a beneficia mai cu curaj de ”promisiunile lui nespus de mari și scumpe” pentru a deveni părtași firii dumnezeiești.

2 Corinteni 10:4 ”Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.

Știm că întăriturile sunt izvodirile minții.

Ce este sângele Mielului? Este prețul răscumpărării noastre. Îl găsim pe ușciorii ușilor în Gosen, îl găsim vărsat la picioarele altarului sau folosit la ispășire, la sfințire, la stropire. ”….spre ascultarea și stropirea cu sângele lui Cristos” pentru a ne curăți conștiința de faptele moarte, cea mai mare necurăție: faptele moarte=neprihănirea proprie.

Dar este și mai mult. Intrarea în prezența lui Dumnezeu a marelui Preot se făcea obligatoriu cu sânge. Sfințirea atât a lui ca Preot cât și a cortului s-a făcut cu sânge. Acel sânge vorbea de ispășirea morții Fiului dar și de bogăția Testamentului lăsat.
Din această bogăție am primit doar arvuna, nu totul, dar această arvună (arabbon=avans în greacă) este copleșitor mai mult decât nimic. Prin iertare nu am devenit din datori achitați(la zero), ci din datori, îmbogățiți. De felul cum înmulțim această mică parte (credincioșia în lucrurile mici) depinde încredințarea celor mari (răscumpărarea moștenirii dobândite) în Împărăția ce se va arăta. ”În El am fost făcuți moștenitori”, în acest contract, testament, sunt clauze legate de dreptul nostru de intrare slobodă, de acces la Har, de ajutor în vreme de nevoie, în ziua cea rea. Și la urma urmei, nimeni nu ”merge la război pe cheltuiala sa”.
Dreptul de acces liber la Har este garanția biruinței noastre. Acest drept ne-a fost deschis ”prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt,”. Este o ”intrare” prin Duhul, El s-a adus jertfă prin Duhul, adică drumul spre cruce a fost în puterea Duhului, ”s-a adus jertfă pe sine” și nouă ni se cere ca ”prin duhul să facem să moară faptele trupului”. Biruința începe de la Har, din fața Scaunului Îndurării, ”noi vorbim din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Cristos”, vorbim „vorbiri învățate de la Duhul”. Toate acestea, tot acest drum, această cale din locul Preasfânt este stropit și curățit prin sângele Mielului, prețul nespus de mare, așa că în apropierea mea de Dumnezeu nu voi putea fi, neglijent, leneș, flegmatic sau ușuratic în lucrurile cerești. Pe flancurile drumului nostru spiritual, pe ușciorii porții strâmte e sânge, e suferință, e preț greu. Prețul mare vorbește de vinovăție mare. Tragismul păcatului nu poate fi înlăturat de chicoteala unei decizii sau de entuziasmul unei încălziri mistice, ci numai prin pocăință.
Sângele Mielului pretinde părtășia suferințelor Lui, cunoașterea Învierii, cunoașterea lui și a părtășiei suferințelor Lui. ”Simt plăcere” spunea apostolul: ”De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în 
strâmtorări, pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare. ” 2 Corinteni 12:10 Din această stare începe biruința. Din starea în care ”nu și-au iubit viața.”

Ce este Cuvântul Mărturisirii lor?

Este scopul final al trăirii încă în trup. ”evanghelia să slujească de mărturie”. Lauda Gloriei Harului Domnului Isus se arată în forma cea mai  potrivită și plăcută lui Dumnezeu atunci când gurile copiilor Lui îi mărturisesc Numele.
Nu putem vorbi despre mărturisire, mărturie, fără să ne amintim de Chivotul Mărturiei. Purtarea chivotului a adus multe biruințe. În chivot (un fel de sicriu, simbol al morții, de fapt al Domnului Isus răstignit) se afla …viața: toiagul ce înfrunzise și rodise, mana ce nu se strica și tablele legii, acestea se numeau împreună: mărturia.
Mărturia Cuvântului Său ce ne umple mintea și ne vine în mod ordonat și la timp potrivit spre a mărturisi,  exprimarea verbală a vieții Celei noi, lucrată înăuntrul nostru de Duhul Sfânt, crescuți fiind în El, poate fi cu seninătate considerată ca țel de orice creștin, fără să se teamă că greșește. Verbalizarea, facerea auzită a acestor realități ne poate garanta că la sfârșitul trăirii în carne vom fi întâmpinați cu ”bine slugă bună” și vom putea spune fără stresul unor agende neîmplinite: ”m-am luptat lupta cea bună”.
Mai mult despre mărturie: ”Urmând mărturia!

Concluzie: n-avem a ne teme de oameni, de conspirații și de defăimări. Este în Isaia o promisiune plină de speranță:”Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta o vei osândi. Aceasta este moştenirea robilor Domnului, aşa este mântuirea care le vine de la Mine, zice Domnul.” Isaia 54:17

Să rămânem la aceste două arme (de la stânga și de la dreapta, de lovire și de apărare), cu o așa moștenire n-avem a ne teme de nimic. Să dezbrăcăm (ca David armura lui Saul) ”faptele întunericului și să ne înarmăm cu armele luminii”.
Înarmați-vă și voi cu același fel de gândire” Care fel? ”Cristos a suferit în trup”.

Har!

4 comentarii

  1. […moderat…]scrieti. Daca va duceti la un medic si ii spuneti ca acel simptom se repeta, are frecventa cea mai mare si de o intensitate clinica, el, va concluziona si va spune: aveti boala X. Cam asa este si cu dvs. […moderat…]

    Apreciază

    Răspunde

    1. Domnule multasnatatenuestecazul de la IP188249….
      Dacă-i veți întreba pe colegii dvs. mai vârstnici de la ..interne, veți afla că în deceniile trecute oameni mai sănătoși ca mine erau internați la nebuni. Am o minte clară domnule m22(vezi *), ordonată, disciplinată și plină de pace. E rugăciunea mea zilnică către Domnul să mi-o păstreze până la sfârșit așa, până în ultima zi a vieții. Însinuările dvs. (probabil o nouă sarcină) reprezintă pentru mine mai puțin decât pleava. De ce vă obosiți să citiți postările unui nebun? Îl iubiți? Îi vreți binele?
      Utopii, nu?
      Luați o pauză domnule m22, citiți Psalmul 27 ca și cum vi l-aș fi citit eu pe vremea când aveați sarcină să mă considerați sănătos, să mă lăudați.
      De fapt: ”are drac, de ce-l ascultați?”
      Săriți peste blogul vesteabună, ignorați-mă și vă promit că în afară de rugăciunile în care vă amintesc deseori, o să vă ignor și eu până în ziua când veți merge la Domnul cu pocăință și veți veni la mine cu iertare.
      Aveți nevoie de îndurare domnule m22 așa cum eu am și de îndurare și de Har. Despre diferența dintre îndurare și Har voi scrie probabil cu Voia Domnului astăzi.
      Nu uitați de Psalmul 27!

      *(pentru ușurință v-am numit ”m+restul de 22 de litere”=m22)

      Apreciază

      Răspunde

    2. Dragul meu C.
      Au trecut mai bine de 10 ani de la comentariul dumitale.
      De atunci multe lucruri s-au lămurit, s-au limpezit și tu ai fost cercetat de mâna puternică a Dumnezeului căruia i te împotrivești.
      Am pentru tine un sfat: Pocăiește-te!
      Smerește-te sub mâna Dumnezeului în care nu crezi și cereți iertare de la cei pe care i-ai vândut și apoi de la Cel vândut de la întemeierea lumii.
      Personal sunt gata să îți primesc recunoașterea răului și dacă ești hotărât să te lași de rău, cred cu tărie că Dumnezeu poate să îți dea iertarea Lui și să dea vindecare știi tu cui.
      Dar aceasta înseamnă să treci cu arme și bagaje de partea Domnului, renegând tot trecutul și mărturisindu-ți vinovăția tuturor celor pe care i-ai rănit.
      Știu că este un țepuș ascuțit, dar cel puțin aceste lucruri le-ai învățat printre „teroriștii” de noi, pe care ai încercat să ne aduci „pe calea cea dreaptă”, cum ai scris în acel articol.
      Vei descoperi cum Biblia este Cuvântul Dumnezeului celui viu, nu doar „filozofii de viață … valori care trebuie operaționalizate”…sau ia-o așa și operaționalizează promisiunile lui Dumnezeu.
      Îți citez una:”Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va însănătoşi şi, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. 16 Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. ” Mi-ai făcut mult rău, iar împreună cu „colegii tăi” și mai mult, dar cred că această promisiune are putere și prin pocăința ta deplină, însoțită de mărturisire și rugăciune din inimă, sănătatea celui bolnav va fi restabilită.
      Gândește-te la asta!
      Vreau să te „recrutez” pentru Împăratul împăraților, nu neg, dar și tu vrei normalitate în viața voastră, nu?
      Eu îți arăt o Cale, alta nu-i C. dragă, n-o respinge că Dumnezeu are putere și mai mare.
      Am ales acest mod să-ți transmit ce gândesc, pentru că am vorbit ieri despre Mielul lui Dumnezeu în adunare și am căutat înainte acest articol.
      M-am mirat când am văzut comentariul tău aprobat de mine, chiar dacă editat. Celelalte comentarii, multe, pe care nu ți le-am aprobat le am într-un folder și pentru fiecare în parte m-am rugat.
      „Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu!” C. dragă, dar nu cred că pentru tine nu mai este iertare. Nu ai fi primul prigonitor pocăit.
      Ce zici?

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s