Ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin Cuvântul mărturisirii lor…despre armele luptei noastre

Apocalipsa 12:11 ”Ei l-au biruit, prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au 
iubit viaţa chiar până la moarte.

Două arme, două mijloace ce asigură victoria: sângele Mielului și Cuvântul Mărturisirii.
Din moment ce sunt garantate, toate celelalte pot fi neglijate.
Nu-mi propun să am pretenția de a epuiza bogăția de înțelegere a acestui text, nici de a fi exclusiv în înțelegere.

Îmi propun să aduc o încurajare în a ne folosi deplin de drepturile de copii ai Domnului, de cetățeni cu sfinții, de oameni din casă. De a beneficia mai cu curaj de ”promisiunile lui nespus de mari și scumpe” pentru a deveni părtași firii dumnezeiești.

2 Corinteni 10:4 ”Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.

Știm că întăriturile sunt izvodirile minții.

Ce este sângele Mielului? Este prețul răscumpărării noastre. Îl găsim pe ușciorii ușilor în Gosen, îl găsim vărsat la picioarele altarului sau folosit la ispășire, la sfințire, la stropire. ”….spre ascultarea și stropirea cu sângele lui Cristos” pentru a ne curăți conștiința de faptele moarte, cea mai mare necurăție: faptele moarte=neprihănirea proprie.

Dar este și mai mult. Intrarea în prezența lui Dumnezeu a marelui Preot se făcea obligatoriu cu sânge. Sfințirea atât a lui ca Preot cât și a cortului s-a făcut cu sânge. Acel sânge vorbea de ispășirea morții Fiului dar și de bogăția Testamentului lăsat.
Din această bogăție am primit doar arvuna, nu totul, dar această arvună (arabbon=avans în greacă) este copleșitor mai mult decât nimic. Prin iertare nu am devenit din datori achitați(la zero), ci din datori, îmbogățiți. De felul cum înmulțim această mică parte (credincioșia în lucrurile mici) depinde încredințarea celor mari (răscumpărarea moștenirii dobândite) în Împărăția ce se va arăta. ”În El am fost făcuți moștenitori”, în acest contract, testament, sunt clauze legate de dreptul nostru de intrare slobodă, de acces la Har, de ajutor în vreme de nevoie, în ziua cea rea. Și la urma urmei, nimeni nu ”merge la război pe cheltuiala sa”.
Dreptul de acces liber la Har este garanția biruinței noastre. Acest drept ne-a fost deschis ”prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt,”. Este o ”intrare” prin Duhul, El s-a adus jertfă prin Duhul, adică drumul spre cruce a fost în puterea Duhului, ”s-a adus jertfă pe sine” și nouă ni se cere ca ”prin duhul să facem să moară faptele trupului”. Biruința începe de la Har, din fața Scaunului Îndurării, ”noi vorbim din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Cristos”, vorbim „vorbiri învățate de la Duhul”. Toate acestea, tot acest drum, această cale din locul Preasfânt este stropit și curățit prin sângele Mielului, prețul nespus de mare, așa că în apropierea mea de Dumnezeu nu voi putea fi, neglijent, leneș, flegmatic sau ușuratic în lucrurile cerești. Pe flancurile drumului nostru spiritual, pe ușciorii porții strâmte e sânge, e suferință, e preț greu. Prețul mare vorbește de vinovăție mare. Tragismul păcatului nu poate fi înlăturat de chicoteala unei decizii sau de entuziasmul unei încălziri mistice, ci numai prin pocăință.
Sângele Mielului pretinde părtășia suferințelor Lui, cunoașterea Învierii, cunoașterea lui și a părtășiei suferințelor Lui. ”Simt plăcere” spunea apostolul: ”De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în 
strâmtorări, pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare. ” 2 Corinteni 12:10 Din această stare începe biruința. Din starea în care ”nu și-au iubit viața.”

Ce este Cuvântul Mărturisirii lor?

Este scopul final al trăirii încă în trup. ”evanghelia să slujească de mărturie”. Lauda Gloriei Harului Domnului Isus se arată în forma cea mai  potrivită și plăcută lui Dumnezeu atunci când gurile copiilor Lui îi mărturisesc Numele.
Nu putem vorbi despre mărturisire, mărturie, fără să ne amintim de Chivotul Mărturiei. Purtarea chivotului a adus multe biruințe. În chivot (un fel de sicriu, simbol al morții, de fapt al Domnului Isus răstignit) se afla …viața: toiagul ce înfrunzise și rodise, mana ce nu se strica și tablele legii, acestea se numeau împreună: mărturia.
Mărturia Cuvântului Său ce ne umple mintea și ne vine în mod ordonat și la timp potrivit spre a mărturisi,  exprimarea verbală a vieții Celei noi, lucrată înăuntrul nostru de Duhul Sfânt, crescuți fiind în El, poate fi cu seninătate considerată ca țel de orice creștin, fără să se teamă că greșește. Verbalizarea, facerea auzită a acestor realități ne poate garanta că la sfârșitul trăirii în carne vom fi întâmpinați cu ”bine slugă bună” și vom putea spune fără stresul unor agende neîmplinite: ”m-am luptat lupta cea bună”.
Mai mult despre mărturie: ”Urmând mărturia!

Concluzie: n-avem a ne teme de oameni, de conspirații și de defăimări. Este în Isaia o promisiune plină de speranță:”Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta o vei osândi. Aceasta este moştenirea robilor Domnului, aşa este mântuirea care le vine de la Mine, zice Domnul.” Isaia 54:17

Să rămânem la aceste două arme (de la stânga și de la dreapta, de lovire și de apărare), cu o așa moștenire n-avem a ne teme de nimic. Să dezbrăcăm (ca David armura lui Saul) ”faptele întunericului și să ne înarmăm cu armele luminii”.
Înarmați-vă și voi cu același fel de gândire” Care fel? ”Cristos a suferit în trup”.

Har!

3 Responses to Ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin Cuvântul mărturisirii lor…despre armele luptei noastre

  1. multa sanatate spune:

    […moderat…]scrieti. Daca va duceti la un medic si ii spuneti ca acel simptom se repeta, are frecventa cea mai mare si de o intensitate clinica, el, va concluziona si va spune: aveti boala X. Cam asa este si cu dvs. […moderat…]

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      Domnule multasnatatenuestecazul de la IP188249….
      Dacă-i veți întreba pe colegii dvs. mai vârstnici de la ..interne, veți afla că în deceniile trecute oameni mai sănătoși ca mine erau internați la nebuni. Am o minte clară domnule m22(vezi *), ordonată, disciplinată și plină de pace. E rugăciunea mea zilnică către Domnul să mi-o păstreze până la sfârșit așa, până în ultima zi a vieții. Însinuările dvs. (probabil o nouă sarcină) reprezintă pentru mine mai puțin decât pleava. De ce vă obosiți să citiți postările unui nebun? Îl iubiți? Îi vreți binele?
      Utopii, nu?
      Luați o pauză domnule m22, citiți Psalmul 27 ca și cum vi l-aș fi citit eu pe vremea când aveați sarcină să mă considerați sănătos, să mă lăudați.
      De fapt: ”are drac, de ce-l ascultați?”
      Săriți peste blogul vesteabună, ignorați-mă și vă promit că în afară de rugăciunile în care vă amintesc deseori, o să vă ignor și eu până în ziua când veți merge la Domnul cu pocăință și veți veni la mine cu iertare.
      Aveți nevoie de îndurare domnule m22 așa cum eu am și de îndurare și de Har. Despre diferența dintre îndurare și Har voi scrie probabil cu Voia Domnului astăzi.
      Nu uitați de Psalmul 27!

      *(pentru ușurință v-am numit ”m+restul de 22 de litere”=m22)

      Apreciază

  2. […] pe cheltuiala noastră”. Să lepădăm dar faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Iar ce mai bună armă decât ”gândul acesta care era și în Cristos Isus” putem lua? A nu ne […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: