Ce surprize vom avea „în cer”? Despre misticism și credință.

Azi am fost întrebat direct: ”Nu credeți că în cer veți avea surprize?” Vechea poveste că vei vedea pe cine nu te-aștepți și nu pe cine te-aștepți.
Am răspuns: ”Nu mari.”
Adică sunt niște lucruri care se văd cu ”ochiul” liber.
Surprize vor avea cei ce nu cunosc Cuvântul Domnului.
Mă îndoiesc însă că mulți din aceștia vor ajunge acolo.
Robert mă întreabă ”daca impartasesti opinia ca doar cei ce apartin “adunarii” sunt cu adevarat mantuiti iar ceilalti nu. ”https://vesteabuna.wordpress.com/2011/01/29/despre-vorbiri-in-limbi-si-proorocii-marturia-unui-frate-care-le-a-cunoscut-dinauntru/comment-page-1/#comment-2316
Robert dragule, mântuirea înseamnă și curățenie în capul care pune astfel de întrebări, poate chiar principalul aspect al mântuirii este izbăvirea de sub robia stricăciunii, din gândirea păcatului.
A te gândi obsesiv la tine și mântuirea ta nu este mântuire, ci căutare de folos propriu.
Pavel, de dragul fraților săi, voia să fie el anatema. Ca să-l câștige pe Cristos a lepădat totul, asta e mântuire, izbăvire de lucrurile care te opresc spre Cristos.
Când ești mântuit, nu ai bilet spre rai, ci Mântuitor, Răscumpărător, Preaiubitul tău, Mirele.
Când îl cunoști pe Domnul nu mai pui problema așa.  Crede-mă, cel ce știe, el știe și că știe și că cel ce nu știe nu știe că nu știe.
Ar fi bine să fii mântuit în primul rând de iluzia că știi, ca apoi să ceri Domnului creștere în Har și cunoștință. Nici nu știi câte bogății depline de înțelegere sunt în exteriorul semisferei  picăturii  luminate în care te învârți! Dac-ai știi, ai înțelege că de fapt cunoașterea ta este o capcană: ”se pierd singuri în ceea ce știu din fire.”
Felul cum pui întrebarea nu cere răspuns, ci mustrare. Poziția de a privi lucrurile ”cine e mântuit și cine nu” este specific catolică(de aceea continui să te bănuiesc că ești unul din numeroșii iezuiți mascați dintre pocăiți), ei au și întrebări de felul acesta și răspunsuri perfide, sulemenite și taxate. Nu voi intra în lațul tău, al gândirii tale. Am fost mântuit de el.

Despre misticism și credință

Trasul înapoi spre misticism între urmașii anabaptiștilor a început odată cu clericizarea, clericul fiind ”omul-minune” care ”pune mâna” și dă click lui Dumnezeu.
Apoi a urmat valul penticostal. ”Credința” a devenit nu ceea ce rodește prin învățarea lui Cristos, ci tot un fel de click vălătucit al unei supraemoții care te face să experimentezi un extaz după care nu mai vrei nimic, ești mântuit.
Urmează întoarcerea la catolicism. Cu nimic nu e diferit exodul la Felix de cel de la Nicula, Pustan de părintele Cristian, proorocii-ghicitori penticostali de mama-Omida, Demeter de Ton și Sibiu de Tanacu.

Dragii mei, Cristos se învață.
Așa cum un copil se hrănește, tot așa Cristos cel dinăuntru ”ia chip” în cei ce-L hrănesc ”cu cuvintele credinței și ale bunei învățături”. Această bună învățătură nu este alta decât Evanghelia Harului, o Evanghelie Veșnică și neschimbată ca dealurile.
”Să creșteți în harul și în cunoștința Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos” este imperativul constant de la rusalii până la răpire.
Această creștere nu este prin ”atingere” de mână de popă, nici prin slujbe, nici prin ascultare de ritualuri sau muzică ”meseriașă”, nici prin stăruință după extaze încântătoare, ci este hrănire cu Cuvânt, cu Cuvântul pentru că Cristosul este Cuvântul. Duhul Lui ni-L revelează pe El în omul lăuntric prin învățarea Lui, ”ia din ce este al Lui” și ne dă. Cum ia? ”Cristos a fost făcut de Dumnezeu pentru noi Înțelepciune, Neprihănire, Sfințire și Răscumpărare.” În acest veac Cristos este Înțelepciunea nostră, mintea noastră se umple prin Învățarea Lui cu această înțelepciune și Cristos ia chip în noi pentru că faptele sunt generate de gânduri.Ajungem să gândim gândul lui și Cuvântul Lui, iar neprihănirea imputată devine una realizată, sfințirea o avem ca rod, suntem răscumpărați cu duhul din acest veac rău și mai rămâne doar răscumpărarea trupului nostru. Acesta și așa este Cristos, cel care se predă ca la școală, Cel care se învață, cel care se asimilează, Cel care crește în duhul minții noastre. Nu este nimic mistic, lipsit de roada minții, ci totul este trecut prin acest inteligibil ciur pentru că Sionul este răscumpărat prin judecată, judecată de sine, Duhul ne este dat ca duh de judecată pentru a dovedi lumea(inclusiv gândirea cărnii) vinovată.
Fără o adâncă și dureroasă convingere de păcat, fără cercetare de sine, scârbă, lepădare de sine și pocăință(răzgândire), fără Cuvintele Harului, ale descrierii lucrării ispășitoare, ale aplicării lepădării de sine și ale contemplării ca în oglinzi a slavei inteligibile a Celui de-al doilea Adam nu se întâmplă nimic divin în nimeni. Actele ritualice, invocările, mersul și venitul, plătirea de slujbe și încasarea de venituri sunt șarlatanii vechi pentru înșelați noi.

Cine sunt frați, cu cine ne socotim una, respingem pe cineva?
Motto: „Da’ ce? Ăștia nu-s ”frați”?”

Chestiune pare dificilă,  dar nu este. Pe drum sunt mulți oameni, unii merg mai repede, alții mai încet, unii aleargă (în această învățare, hrănire, creștere), alții lenevesc, alții sunt bolnavi, mulți adorm. Mulți s-au întors înapoi. Credința este acea atitudine care te leagă NUMAI DE CUVÂNT. Când cineva părăsește această atitudine, înaintarea lui s-a oprit, el s-a întors înapoi, în curând va părăsi drumul. Faptul că încă el mai e pe drum este o chestiune de răbdare a lui Dumnezeu, o ocazie de mustrare și îndreptare.
Mustrare?
O dată, de două  ori…și gata.
Îndepărtează-te! ”Spre țintă…!”
Mărit să fie Domnul!

4 Responses to Ce surprize vom avea „în cer”? Despre misticism și credință.

  1. horvathliviu spune:

    Apropo de Cer, iata ceva din Ultima Batalie a lui C.S.Lewis:

    „Pentru ei însă n-a fost decât începul poveştii adevărate.Toată existenţa lor în această lume şi toate aventurile lor în Narnian-au fost decât coperta şi pagina de gardă; acum,în sfârşit, începe Capitolul Unu al Măreţei Poveşti, pe care nimeni pe pământ n-a citit-o; povestea care nu se sfârşeşte niciodată; povestea în care fiecare capitole mai bun decât cel dinaintea lui.”

    Daca te-am citit bine, afirmi ca „Nu este nimic mistic”,si ” Credința este acea atitudine care te leagă NUMAI DE CUVÂNT”.

    Trebuie sa ne definim termenii, ca sa stim despre ce vorbim; Un mistic e acel om care crede in realitati care depasesc intelegerea umana. Toti credinciiosii sunt intr– o mai mica sau mai mare masura ,mistici.
    Uceinicii care erau cu Isus pe drumul catre Emaus, l-au vavut disparand din fata lor. A putut ratiunea lor sa inteleaga cum a facut asta? Sau cum a intrat prin pereti si usi? sau cum a inviat din morti? Sau cum s-a nascut in pantecul Mariei?
    Su intelegem toate procesele cum lucreaza Dumnezeu in viata noastra? Cum locuieste in noi? Cum functioneaza rugaciunea?
    Cum e Cerul?

    Cuvantul mistic, e inrudit cu mysterion(mister, taina), care se gaseste si in Noul Testament. Multe taine sunt in Noul Testament, si trebuie sa le intelegem ca atare, nu sa despicam firul in patru.

    ” Credința este acea atitudine care te leagă NUMAI DE CUVÂNT”

    Cineva o sa iti zica ca ii o diferenta intre Cuvant(Scriptura) si Cuvant(Omul-Dumnezeu Isus Hristos).
    Cand va rugati, cui va rugati, Scripturii sau Domnului Isus? Vedeti ca e o mare diferenta.
    Cuvantul e transcendent, tainic, si de-aia sunt multi mistici pe langa noi.
    Numai bine.

    Apreciază

  2. vesteabună spune:

    Dragă Liviu
    ”Să-L cunosc pe El” spunea apostolul.
    Taina lui Dumnezeu este Cristos. A fost descoperită, descrisă și amănunțit proclamată această taină în Noul Testament.
    Taina lui Cristos este Adunarea, Biserica. Și aceasta a fost detaliată prin scrierile apostolilor care au ”întregit Cuvântul lui Dumnezeu”.
    Ai grijă că la mine pe blog cei care îmi pun cuvinte false ca și cum le-aș fi spus eu sunt opriți.
    Tu ai făcut asta aici: ”Daca te-am citit bine, afirmi ca “Nu este nimic mistic”,si ” Credința este acea atitudine care te leagă NUMAI DE CUVÂNT”.” scrii tu.
    Eu nu am scris așa ci:” Nu este nimic mistic, lipsit de roada minții, ci totul este trecut prin acest inteligibil ciur pentru că Sionul este răscumpărat prin judecată, judecată de sine, Duhul ne este dat ca duh de judecată pentru a dovedi lumea(inclusiv gândirea cărnii) vinovată.”
    Da, mistic, provine de la ”mysterion” dar ”misterele” din Noul Testament nu sunt mistere pe veci pentru cei ce cred ci sunt revelate prin înțelegerea minții, nu prin extaze înșelătoare. Bucuria mântuirii nu provine dintr-o căldură învăluitoare care ”te ia așa de pe la spate și te încălzește” ci este dată de răspunsul la îndelungate așteptări și întrebări chinuitoare, este scăparea de păcat în mod real, izbăvire, lămurire și clarificare. Extazul carismatic nu este deosebit de cel catolic, la ambele le lipsește raționalizarea înțelepciunii care a devenit Domnul Isus prin înviere și prin care suntem crescuți lăuntric.
    Misterele din Noul Testament nu sunt ca ”tainele” ortodoxe, cele șapte, adică șapte ritualuri. Alunecarea despre care am scris în postarea mea este tocmai de la înțelegerea misterelor lui Dumnezeu prin explicarea Evangheliei, prin ”Vederea lui Isus” în toată Scriptura spre acordarea de puteri miraculoase ritualurilor, o practică de care strămoșii noștri spirituali au vomat-o desgustați, dar se pare că cei pretinși nepoți ai lor o ling vârtos.
    Am o carte care te va ajuta enorm. După un citat îți dau și linkul. dacă n-o citești toată, nu-mi mai scrie. S-ar putea după ce-o citești, să nu mai fie nevoie să-mi scrii.
    Citat: ”Aș dori să cugetăm împreună, dragi frați și surori, la această chestiune a tainei lui Dumnezeu. În Biblie constatăm că sunt mai multe taine. Dar trei
    sunt cele care reprezintă cele mai mari taine ale veacurilor. Acestea sunt:
    taina lui Dumnezeu, taina lui Cristos și taina Evangheliei. Taina este un secret. Așadar, vom cugeta la secretele care sunt în Dumnezeu. Încă înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a conceput în Sine Însuși niște secrete. Și aceste secrete sunt legate de planul Său veșnic; ele sunt lucrurile ce au existat în inima Lui. Aceste secrete sunt lucrurile pe care El le va realiza în lume de-a lungul veacurilor. Și aceste secrete ne privesc pe fiecare dintre noi.
    Biblia ne spune că Domnul Își dezvåluie secretele celor care se tem de El. El vrea ca noi så cunoaștem secretele Lui și să ne facă părtași la ele. Dumnezeu știe cum să păstreze un secret. Dacă noi avem un secret în inimă, și el este foarte glorios și important pentru noi, probabil că nu putem aștepta nici o clipă ca să spunem tuturor despre el. Dar Dumnezeu știe cum să păstreze un secret. El va păstra secretul până sosește momentul potrivit de a-l dezvălui.
    Deși secretele Lui au fost concepute în El încă înainte de întemeierea lumii, totuși El le-a dezvăluit în mod treptat oamenilor., deoarece El trebuie să ne
    pregătească pentru aceste secrete glorioase; trebuie să ne facă în stare să primim asemenea secrete.
    Slăvit să fie Dumnezeu, El a continuat, de-a lungul veacurilor, să dezvăluie aceste secrete. Astăzi, aceste secrete sunt cunoscute. …”
    Totul aici: http://www.lampadaruldeaur.ro/sites/default/files/lda17s.pdf
    Clericizarea duce la misticism, la atitudinea ca a ta care dovedește grave lipsuri în cunoașterea Domnului. În locul unei arzătoare alergări a înnoirii minții în cunoașterea Lui, o mulțumire cu o stare de lenevie motivată de:”e mult de priceput frate, cine știe toate tainele…?” Dar să mergi să-ți pună pastorul mâna pe cap e ușor și pentru tine și pentru el, unul se amețește că dă zeciuială și altul se bucură c-o capătă! Gâtul râgâie sătul, stomacul mestecă mulțumit și totul se termină cu trasul apei, sfârșitul evangheliei burții din țara lui Mamona-Vodă.
    Și mie-mi place Origen, văd mari asemănări între el, CHM și Watchman Nee de ex., dar când ajunge să confunde preoția levitică cu clasa preoțească deja formată ”îndată după plecarea” apostolilor nu mai îmi place. Mi-e mai prieten Adevărul.

    Apreciază

  3. horvathliviu spune:

    Stimate domn,

    Ma iertati ca nu v-am scris tot mesajul despre mister, si partea legat de ratiune.Insa nu mai era voie, fiindca definitia misticului pe care o da marea majoritatea a dictionarelor e aceea ca acesta are acces la realitati care partial sau in totalitate ,mintea umana[ratiunea] ,nu le intelege.

    Mi se pare stranie atitudinea dumneavoastra, „sa mi dati de citit”, daca mai vreau sa dicut cu dumneavoastra.
    „Am o carte care te va ajuta enorm. După un citat îți dau și linkul. dacă n-o citești toată, nu-mi mai scrie.”
    Sunteti dumneavoastra profesorul si eu invatacelul?

    „Clericizarea duce la misticism, la atitudinea ca a ta care dovedește grave lipsuri în cunoașterea Domnului.”
    De unde stiti dumneavoastra cata cunoastere de Dumnezeu am? Nici nu ma cunoasteti. As vrea sa mai dialogam dar nu cu limbaj de mahala.
    Oricine citeste astea , ramane dezgustat:
    „dar se pare că cei pretinși nepoți ai lor o ling vârtos.”,”Dar să mergi să-ți pună pastorul mâna pe cap e ușor și pentru tine și pentru el, unul se amețește că dă zeciuială și altul se bucură c-o capătă! Gâtul râgâie sătul, stomacul mestecă mulțumit și totul se termină cu trasul apei, sfârșitul evangheliei burții din țara lui Mamona-Vodă.”

    Pe viitor ,daca doriti sa vorbim crestineste, prieteneste, despre misticism, v-as recomanda unele carti, ca sa avem un punct de plecare, si o imagine generala:

    William Harmless, Mystics, asta o am , daca o doriti v-o dau, doar ca e in engleza.
    Philip Sheldrake, ed., Traditions of Christian Spirituality
    Louis Bouyer, ed., A History of Christian Spirituality, 3 vol
    Steven Fanning, Mystics of the Christian Tradition
    Cheslyn Jones, Geoffrey Wainwright, and Edward Yarnold, eds., The Study of Spirituality (New York: Oxford University Press, 1986)

    Numai bine, Domnul Iisus sa va blagosloveasca!

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      ”Sunteti dumneavoastra profesorul si eu invatacelul?”
      ”Învățați-vă unii pe alții…” spune Cuvântul. Suntem amândoi și profesor și învățăcel.
      De ce nu vrei să citești cartea? Nu e lungă și lămurește lucrurile. Ți-am dat-o, este, e gratis.
      Tu mi-ai dat niște titluri, crezi că le am?
      Oricine citeste astea , ramane dezgustat:”….
      Acesta a fost scopul, să rămână. Dar cine face, de ce nu rămâne? Când citești aici:”Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece, şi apoi este aruncat afară în hazna?” nu rămâi dezgustat? http://biblos.com/matthew/15-17.htm
      Pe viitor ,daca doriti sa vorbim crestineste, prieteneste, despre misticism, v-as recomanda unele carti,…..
      Cred că e o neînțelegere, dumneata ai comentat la postarea mea, nu eu la a dumitale, dumneata ai vrut să vorbim. Eu am avut să proclam unele lucruri și le-am proclamat, am scris o postare la care dumneata ai venit cu sacul de întrebări. Cartea care ți-am recomandat-o e răspunsul la ele, ”discuția” care ai vrut-o, dumneata, nu eu.
      Pe viitor dacă mai doriți să vorbim, să aveți buna cuviință să mă ascultați, nu vorbesc cu cei care nu dau doi bani pe ce le răspund.
      Citiți cartea lui Stephan Kaung, e un frate care a lucrat mult pentru Domnul, a colaborat 20 de ani cu Watchman Nee.
      Dacă doriți să vorbim!
      Eu înainte să-ți răspund, ți-am citit blogul.
      Sănătate!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: