Izvoare sau bălți!

”€œCine crede în Mine din inima lui vor curge râuri de apă vie.”
A avea credința în Hristos înseamnă a primi Har. Zilnic și des , turnat cu măsura credinței, ca la înmulțirea untdelemnului, vase goale să fie.
A avea dragostea lui Hristos, înseamnă a dărui Har. Fără plată, fără merite, fără deosebire, căci așa este Harul. Dă și cămașa, întoarce și celălalt obraz, merge și a două milă, stă până a două zi. Știe înmulțirea cu doi. Și talanții au fost înmulțiți tot cu doi. Trebuie să vă spun că, din matematică, Harul nu știe decât înmulțirea , și împărțirea. €”Harul fiind înmulțit prin mai multi”. Noi oamenii, în lume adunăm, Dumnezeu împarte har pentru a fi înmulțit.
Arunca-ți pâinea pe ape, împarte-o în saptea€”, ”seamăn㠀œla timp și nelatimp”, ”o parte din sămânță a căzut lângă drum”, câtă risipă! Dar este de unde, pentru că inima noastră este, prin credința în Hristos, un Izvor. O sursă de Duh, de apă Vie, de Har. Izvorăște continuu, de aceea trebuie să curgă, spre alții. ”€œFiecaruia i  se dă arătarea Duhului spre folosul altora. ”€œ
Chiar pentru aceasta am fost chemați, ”€œpentru a sluji de laudă Gloriei Harului”, de aceea lasă-L să curgă, nu fi baltă. Când nu vei mai umple nimic cu el, se va opri.
Dacă ai primit ceva din partea Domnului, un gând duhovnicesc, un îndemn, un avertisment, o mustrare, o cântare, o descoperire de înțelegere duhovnicească, primului frate cu care te întâlnești, pentru el este, și celui de-al doilea, până primești altceva. Vorbește în prima adunare la care participi, e pentru ceilalți frați din trup. cât e proaspăt, pe mâine  se strică. Nu-ți bate capul, vei vedea că e pentru ei, nu pentru tine ceea ce ai primit, suntem mădulare UNII ALTORA, nu nouă înșine.   În slujirea ta treci peste granițele partidelor religioase și ierarhiilor bisericești puse de oameni, urmează-ți slujba, slujește de laudă Harului. Vor trece  mulți preoți și leviți pe lângă tine, clătinând capul la pierderea ta de timp. Harul cere răbdarea slujirii. Slujirii celor mai robi decât Tine. De dragul Domnului te faci rob tuturor pentru a le putea dărui Har, Harul primit de tine, Harul pentru care ai fost creat în Hristos, Harul Tău special. Harul leagă răni, spală picioare, ascultă necazuri, împărtășește bucurii, se bucură cu bucurosii și plânge cu năpăstuiții. Nu prefăcându-se, ci contopindu-se în împărtășirea acelorași sentimente.
Harul se golește pe sine însuși(”s-a dezbrăcat(s-a golit) pe Sine insusi”) azi, pentru  a fi umplut mâine, mai nou, mai proaspăt, Har peste Har, din Glorie în Glorie. Harul nu adună, harul nu este baltă, harul este izvor, curge, risipește, dăruie, împrăștie.
Fii izvor, nu baltă.!
”€œLegea are zile sfinte, dragostea-i mereu fierbinte,
Legea dă o zi din șapte, dragostea le dă pe toatea€”.Aleluia!”
În fiecare zi, nu doar duminica, oriunde,  nu doar la adunare, oricui, nu doar fraților, oricum, nu doar în cadru festiv(însă exact CUM, te va învăța Domnul), oricât, nu te teme de risipă, este de unde. Liber față de îngrădirile oamenilor, dar rob față de Hristos, ești în turmă nu în staul.
O mică observație: o viață religioasă rutinată, plină de obligații eclesiale care implică mult firea pământească este o sarcină grea chiar și pentru cel ”plin de Har”.  Slobozenia noastră în Hristos ne cheamă la slujire, dar pentru a putea sluji e necesar să ne debarasăm de poveri, de piedici, de forme de paradă și de figurație. Harul care se revarsă din noi prin duhul Domnului va cere lărgirea burdufului. Să punem vinul nou în burduf nou. Burdufurile vechi, hainele și încălțările rupte, pâinea mucegăită, sunt mai degrabă o cursă, nu o garanție a veridicității slujbei cuiva(vezi înșelarea gabaoniților, Iosua 9). Să nu ne amăgim când cineva prezintă ca și garanție a slujbei lui, doar vechimea și uzura. Domnul este viu și harul Lui se înnoiește în fiecare dimineață.
Mi-ar fi greu să încep un alt subiect legat de bogăția și natura conceptului de Har, nume prin  care unii creștini înțeleg atât de puțin. Sunt poate nevrednic în a găsi cuvinte și căi pentru a aduce în lumină mult mai convingător aceste adevăruri spre folosul mai multora. Mă rog Domnului să-mi dea cuvinte și stări, să pot să-mi împlinesc mult mai bine această slujbă. Dar poate nu sunt îndeajuns pentru aceasta?!
Avem nevoie de Har!

-repostare de pe vechiul blog, 19 dec. 2007

2 Responses to Izvoare sau bălți!

  1. krabul spune:

    FOARTE FRUMOS!

    Îmi place comparaţia Harului cu apa. Cam ca apa în deşert. Ia cât îţi trebuie şi dă şi la altul. Toţi trebuie să ieşim Vii din deşertăciunea lumii acesteia.

    Aproapele este şi dincolo de Biserica. Poate fi şi păgân. Din ce a ajutat samaritanul? Din prea iubire. I s’a făcut milă! Apoi a îngijit. Apoi a avut grijă. Aşa să facem şi noi. Cu iubire, în numele lui Hristos. Să nu fugim de numele de Hristos. Că El ne face creştini. În numele Lui spunem că suntem creştini.

    Cum spui tu aici aşa încerc şi eu să fac. Să găsesc în aproape pe Hristos. Eu sunt ortodox dar încerc să găsesc pe Hristos în lume. Sunt prea multe bariere puse de vrăjmaşi. Prea nu putem spune unii altora (între confesiuni diferite) cum Îl iubim pe Hristos.

    Aşa voi încerca să fac şi de acum înainte. Duhul Sfânt poartă paşii noştri să ne găsim sprijin unii în alţii spre Mântuire.

    Să nu trecem unii pe lângă alţii. Ci să mergem împreună spre Hristos.

    Apreciază

  2. vesteabună spune:

    Draga Krabul

    Ai scris: ”încerc să găsesc pe Hristos în lume”. Dragul meu, Îl cauți într-un loc greșit. Despre stăpânitorul Lumii acesteia Domnul a spus:”El n-are nimic în Mine”. Cauta-l ”dincolo de poartă”, în disprețuirea căii Lui batjocorite, în plinătatea Harului Său disprețuit. Onorabila lume religioasă îl răstignește iarăși pe Fiul cu fiecare ocazie.

    Unde-L cauti tu pe Domnul, suflete iubite?
    printre morti si printre lucruri neinsufletite?
    – O, nu-L vei gasi aicea, nici o vesnicie,
    caci El e Izvor de viata si nadejde vie,
    nesecat izvor de viata si nadejde vie!

    Unde-L cauti tu pe Domnul? pe cararea lumii?
    printre fiii ei nascuti din aluatul humii?
    – O, nu-L vei gasi, ca-n lume e-mparat minciuna,
    iar Isus e Adevarul sfant pe totdeauna,
    Adevar ne-frant si tare, sfant pe totdeauna.

    Unde-L cauti tu pe Domnul? printre frati si rude?
    oricat L-ai striga aicea, glasul nu-ti aude.
    El e-n Templu, pe Altarul randuit de Tatal,
    nu-L gasesti in alta parte – vin aici si cata-L,
    caci zadarnica ti-e truda – vin aici si cata-L.

    Cum iL cauti tu pe Domnul? prin stiinta firii?
    tu nu stii ca ea e roada a nelegiuirii?
    – O, nu-L vei gasi, caci locul Lui e curatia,
    cine-si leapada pacatu-i simte partasia.
    De-mbraci hainele luminii, tu-I simti partasia!

    Iesi afara din cetatea lumii blestemate,
    iesi din firea ta robita de adanci pacate
    si grabit sa vi la Domnul, dincolo de Poarta,
    El ti-aduce mantuire, si pacatu-ti iarta.
    Te acopera cu viata si pacatu-ti iarta!

    Vino, sa urmezi cararea vietii care duce,
    prin Golgota neuitata, prin ocari si cruce,
    sus in cerul vesniciei plin de stralucire,
    unde locuieste Domnu-n har si fericire,
    langa El pe veci te-asaza, Domnu-n fericire!(NM. CH1, 188)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: