Securitatea şi Biserica. Blestemul centralizării

De ce astfel de postări pe Vestea Bună? Pentru că Vestea Bună începe cu o veste proastă: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care sufocă adevărul în nelegiuirea lor.”
Ştiu ca Babilonul nu se poate vindeca. Trebuie părăsit. Nici eu nu-i caut vindecarea. Dar cel puţin pot informa pe cei ce mai au în inima dorul după Ierusalim.
Mai trebuie informaţi şi cei care nu cred ca se apropie mânia lui Dumnezeu. Care nu văd răbdarea lui Dumnezeu. Avertizaţi, rugaţi şi plâns un pic lângă ei se poate!
Dacă n-aş fi suferit pe vremea aceea, aş tăcea acum. Dar sunt profesor de frică, doctor în naivitate, „înaltelor” mele cunoştinţe în domeniul vast al înşelării omului de către fratele său le-ar trebui săptămâni ca să fie transmise, luni să fie înţelese şi ani să fie crezute, sau poate niciodată. Mie mi-au trebuit decenii! Şi eu am suferit şi n-am înţeles.  Dar cine n-are nici un interes?!
În cer o să-mi cer prima dată  iertare de la sora Nuţi(fostă moisistă) care vedea peste tot securişti şi informatori, iar noi tinerii o credeam dusă cu pluta. Era după revoluţie. Acum, după deschiderea!!! dosarelor, o cred.
Mi-am cerut iertare de la fr. MI care repeta obsesiv că a suferit mai mult de la securitate în America, decât în Romania. Voi înţelegeţi? Eu, da, după decenii.
Emisiunile care vi le propun, (ATENŢIE! CER DOUĂ ORE) tratează problema dpdv adventist. Pentru cazul dat puţin importă. Doar victima diferă, călăii(o parte)sunt aceeaşi. Cine sunt cu adevărat călăii însă? A răspuns Domnul Isus:
„De aceea, cine Mă dă în mâinile tale, are un mai mare păcat.
Sunt călăii propriu-zişi care au păcatul lor de călăi şi călăii reali, care au un mai-mare păcat.
Poate că cel mai mare câştig al diavolului a fost ca a băgat în ceaţă linia de demarcaţie dintre călai şi victime. Să te confesezi călăului care se preface victimă?
Urmăriţi Securitatea şi Biserica, partea I şi partea II-a. Repet, e vorba de Biserica adventista.
Invitat este blogerul de la remembering7.
Aş remarca comentariul nr 4(semnat de Spartan) de la partea a doua. Nu că ar fi duhovnicesc, e „un poet de-al lor” dar e adevărat.

Sfat:
Există o cale mai bună, nespus mai bună, calea simplităţii.
Cât de simplu? va întreba cineva!
Cât se poate de simplu, să dăm la o parte orice piedică. Orice răsad nerăsădit de Tatăl, orice ne îngreuiază, orice………
„….drumul in Locul prea sfantnu era inca deschis cata vreme sta in picioare cortul dintai.” Slujbele de felul cortului dintâi sunt o piedică pentru intrarea în cortul al doilea, după perdeaua a doua, unde domneşte Omul al doilea pe baza celui de-al doilea legământ.

Fiţi simpli, urmaţi-l pe al doilea.
d.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: